2006
Ta tatou u‘i apî
Me 2006


Ta tatou u‘i apî

E mea ti‘amâ teie u‘i e pauma mai nei i ta tatou mau tautooraa no te patururaa e no te haapuairaa ia ratou i roto i to ratou tere i roto i te huru taata paari.

Iaorana outou i teie nei arui e te mau taea‘e here no te autahu‘araa. I teie nei arui, na te ao taatoa nei, ua fatata a‘e ta tatou mau rururaa i piha‘i iho i te mau hiero no te Fatu i roto i te aamu no te taata nei. Na roto i te maitai aroha o to tatou Faaora i te arata‘iraa i Ta‘na mau peropheta, te vai nei i teie nei e 122 hiero e noaa nei i te nunaa fafauhia o te Fatu ia haere atu no te farii i to ratou iho mau haamaitairaa hiero e no te rave i te mau oro‘a faufaa rahi no to ratou mau tupuna tei pohe. E e mea rahi atu â te mau hiero tei faaitehia e o te patuhia i te mau tau i mua ! Te haamaururu nei matou ia oe e te peresideni Hinckley no ta oe arata‘iraa faauruhia i roto i teie nei tautooraa rahi.

I te hoê taime i te omuaraa o te Buka a Moromona, ua tairuru atoa mai te mau melo no te Ekalesia i piha‘i iho i te hoê hiero no te farii i te haapiiraa na roto mai i to ratou peropheta e faatere. I te hopearaa o to‘na oraraa, ua pii te Arii Beniamina i te mau metua tane ia afa‘i mai to ratou mau utuafare, no te horo‘araa ia ratou i te a‘oraa e te mau faaararaa. E tai‘o tatou i roto i te Mosia :

« E tae maira ratou i te hiero ra, patia ihora ratou i to ratou tiahapa e ati noa‘e taua vahi ra, te taata atoa e to‘na ra fetii…

« … Tei te taata atoa to‘na ihora tiahapa ma te uputa i te pae hiero ra, e tia‘i ia ratou ia parahi noa i roto i to ratou mau tiahapa, a faaroo ai i te parau ta te arii ra ta Beniamina e parau ia ratou ra » (Mosia 2:5–6).

E mea au na‘u te faahoho‘araa o teie nei mau irava. E te mau taea‘e, ua patiahia anei te mau uputa o to tatou mau utuafare i te pae o te mau hiero ta tatou e here rahi nei ? Te haere pinepine ra anei tatou i te hiero mai te maraa ia tatou e faaiteraa i ta tatou mau tamarii na roto i to tatou hi‘oraa te faufaa rahi no teie vahi taa ê e te mo‘a ?

Mai tei papa‘ihia i roto ia Mosia, ua farii te mau utuafare i te parau a te Fatu na roto i to ratou peropheta ma te anaanatae e te mana‘o papû. No te putapû rahi o to ratou aau i te mau haapiiraa a te Arii Beniamina ua tomo atu ratou i roto i te hoê fafauraa apî no te pee i te Fatu ra ia Iesu Mesia.

Ua tupu râ te hoê hopearaa pe‘ape‘a i teie nei aamu. Te ite nei tatou i muri iho i roto [i te buka a] Mosia, te parau no te mau taata tei riro na ei tamarii rii i roto i te mau tiahapa i te tau no te a‘oraa a te Arii Beniamina :

« E teie nei, e rave rahi te taata apî o tei ore i ti‘a ia ite i te parau a te arii ra o Beniamina, no te mea e mau tamarii rii ratou i te tau i parau mai ai oia i to‘na ra mau taata ; e aita ratou i faroo i te parau tutuu a to ratou mau metua » (Mosia 26:1).

Eaha tei tupu i teie nei u‘i apî e te mau taea‘e ? No teaha teie nei mau tamarii rii i ore ai i farii i te mau haapiiraa parau-ti‘a a to ratou mau metua tane ? E te mea faufaa roa‘tu, tei ô nei tatou, e rave rahi mau tenetere i muri iho, i te hoê tau ua rahi te mau hiero e te arata‘iraa tamau a te mau peropheta, e eaha râ ïa no to tatou u‘i apî ? Te vai ra anei te tumu e tia‘i ia tatou ia haape‘ape‘a ? Oia mau roa !

E mea taa ê mau te feia apî tane i ô nei i teie arui e na te ao taatoa nei, e te feia apî vahine. Ua paraparau te peresideni Hinckley no ratou :

« Ua parau vau e rave rahi mau taime e te ti‘aturi nei au e tei ia tatou ra te u‘i maitai roa‘e o te feia apî ta teie nei Ekalesia i ore roa‘e i ite… Te tamata nei ratou i te rave i te ohipa ti‘a. E mea maramarama e e mea aravihi ratou, e mea mâ e te apî, te nehenehe e te ite… Ua ite ratou eaha te evanelia, e te tamata nei ratou i te haapa‘o i te reira, ma te hi‘o atu i te Fatu no Ta‘na arata‘iraa e te tautururaa » (« Ta oa faaitoitoraa rahi e te metua vahine », Liahona, Tenuare 2001, 113 ; Ensign, Novema 2000, 97–98).

O tatou atoa nei o te haa nei i piha‘i iho i teie nei feia apî ua ite tatou i te parau mau o te mau parau a te peresideni Hinckley.

Ua horo‘a maira o Elder Henry B. Eyring no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo ia tatou i te hoê faaararaa oto :

« E mea faahiahia e rave rahi o ratou i roto i to ratou paari i te pae varua e i roto i to ratou faaroo. Area râ, ua tamata-ino-roa-hia te mea maitai roa o ratou. E e haere u‘ana atu â te tamataraa i te rahi » (« We Must Raise Our Sights », Ensign, Tetepa 2004, 14).

Ua haru mai to‘u nei feruriraa i teie faaararaa e « e haere u‘ana atu â te tamataraa i te rahi ». E mea ti‘amâ teie u‘i e pauma mai nei i ta tatou mau tautooraa no te patururaa e no te haapuairaa ia ratou i roto i to ratou tere i roto i te huru taata paari.

I roto i teie anotau atâta, a ti‘a ai to tatou feia apî i mua i te rahi o te enemi, e haapiihia mai tatou e vetahi. I roto i te nuu o—te nuu moana ihoa râ o te ao nei, ua maramarama te ihitai i te parau o te hoê pû, e piiraa no te hoê tauturu rû, noa‘tu eaha te mea e ravehia ra e ratou e aore râ, noa‘tu te vahi o te pahi tei reira ratou. Te piiraa oia ïa « te mau ihitai atoa i ni‘a i te tahua pahi ». Rave rahi mau aroraa i ni‘a i te tai tei manuïa e aore râ, tei pau na roto i te huru o te pahonoraa i teie nei piiraa.

Tatou e te mau melo no te Ekalesia, te feia faatere no te feia apî, te mau metua tane e pe‘ape‘a nei e te mau papa ruau e mana‘ona‘o nei, e mea ti‘a ia tatou paatoa ia pahono i te piiraa « te mau ihitai atoa i ni‘a i te tahua pahi » no ta tatou feia apî e ta tatou feia apî paari tei ore i faaipoipohia. E ti‘a ia tatou ia imi i te mau rave‘a atoa no te haamaitai i te feia apî, e mea piri aore râ e ere tatou te mea piri ia ratou. E ti‘a ia tatou ia tamau i te haapii e te haapuai i te mau metua tane e te mau metua vahine i roto i ta ratou ohipa tei faataahia e te Atua i piha‘i iho i ta ratou mau tamarii i roto i te utuafare. E ti‘a ia tatou ia ui tamau noa ia tatou mai te mea e mea faufaa a‘e taua ohipa tuaro ra, taua faaoaoaraa taa ê, aore râ taua tere i rapae au i te utuafare i te mau utuafare o te parahi amui i te fare.

Teie te taime no te faarahi i to tatou iteraa i te hinaaro i te haapuai, te atuatu e te haamaitai i to ratou mau oraraa i roto i te mau ohipa atoa ta tatou e rave, i te mau vahi atoa ta tatou e haere atu, i piha‘i iho i te mau feia apî atoa Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ta tatou e farerei nei.

I roto i to tatou iho utuafare, te ite nei tatou i taua huru ohipa e ravehia nei e te mau faatere no te autahu‘araa e ara nei. I to‘u pii matamua-raa-hia i te pŭpŭ Hitu Ahuru e rave rahi mau matahiti i ma‘iri a‘enei, ua faauehia matou ia haere atu i Solihul, te fenua Peretane no te tavini i roto i te peresideniraa Area. Ua afa‘i atu te tuahine Rasband e o vau nei i ta maua na tamarii hopea e piti na muri ia maua. E feia apî paari faaipoipo-ore-hia ta maua nei tamahine e ta maua nei tamaiti e 17 matahiti te paari tei au i te tueraa popo marite e e mea aravihi oia i te ha‘uti i te reira. E ua haape‘ape‘a roa maua no raua. Aore e hoa, aore e fetii, e aita e tueraa popo marite ! Ua uiui au ia‘u iho : « E ere anei teie nei oraraa apî faahiahia ei tamataraa fifi roa no to matou nei utuafare ? »

Ua tae mai te pahonoraa na roto i te hoê ohipa matamua ta‘u i farii. Ua anihia vau ia paraparau atu i te mau misionare i te Pu Haapiipiiraa Misionare i Preston, Peretane. Ua piihia vau e te peresideni White no te Pû, e ua oaoa vau i te faarooraa e ua ite oia i te huru o to‘u nei utuafare. Ua parau mai oia ia‘u ia afa‘i atoa mai ta maua nei mau tamarii i to maua tere i Preston. I to matou taeraa‘tu i reira, ua ani atoa mai oia i ta maua nei tamahine e tamaiti ia paraparau atu i te mau misionare ! Ua oaoa roa raua no to raua faaohipa-raa-hia e no to raua faaiteraa i to raua iteraa papû no ni‘a i te ohipa a te Fatu !

I te faaotiraa, e i muri a‘e i to matou aroha hopearaa‘tu i taua mau misionare ra, ua mata‘ita‘i matou i te hiero nehenehe no Preston Peretane fatata noa i te Pû Haapiipiiraa Misionare. A haere atu ai matou i te uputa i mua, te ti‘a noa ra te peresideni e te tuahine Swanney, te peresideni e te matorona no te hiero. Ua farii poupou mai raua ia matou ma te parau mai : « Elder Rasband, hinaaro anei oe e to oe utuafare ia rave i te mau bapetizoraa no te feia pohe ? » Aue ïa mana‘o faahiahia e ! Hi‘o ihora matou te tahi e te tahi e ua farii ihora matou ma te mauruuru. I muri a‘e i to matou raveraa i te mau oro‘a, e a ti‘a noa‘i ta‘u tamaiti e o vau i roto i te vahi bapetizoraa ma te roimata oaoa i to maua na mata, ua tuu a‘era oia i to‘na rima i ni‘a i to‘u tapono e ui maira, « E papa, no teaha tatou i ore ai i rave i teie ohipa na mua‘tu ? »

Ua mana‘o vau i te mau ha‘utiraa tueraa popo e te mau hoho‘a teata ta matou i haere amui atu, te mau taime maitai ta matou i oaoa amui—e mau haamana‘oraa e e mau peu oaoa tei riro ei mea faufaa rahi roa ia patu.

Ua ite râ vau e ua noaa ia matou te tahi rave‘a no te faarahi i te mau ohipa maitai i te pae varua e ta maua mau tamarii mai ta matou i rave i Preston i taua mahana ra. Mauruuru i te mau faatere no te Autahu‘araa tei haape‘ape‘a e tei hi‘ohi‘o, ua ite au i taua taime ra e e maitai to matou utuafare i Europa. Aue matou i te mauruuru no te mau faatere autahu‘araa e te mau faatere no te feia apî tamahine e rave rahi tei hi‘o e tei here i ta matou e ta outou mau tamarii.

I te tahi atu tau i roto i te Buka a Moromona, ua ora o Nephi i te hoê tau e ua fifi te tahi melo o to‘na utuafare i te parau no te haapa‘oraa i te faaueraa, te oraraa hau e te haapa‘o-maitai-raa. Ua ite papû oia i te titauraa ia haapa‘o i te mau tamarii no te u‘i apî. Ua parau oia i te pae hopea o to‘na oraraa :

« Te paraparau nei tatou i te Mesia, e te oaoa nei tatou i te Mesia, e te a‘o nei tatou i te parau a te Mesia, e te tohu nei ho‘i tatou i te Mesia, e te papa‘i nei ho‘i tatou i ta tatou mau tohu, ia ite ta tatou mau tamarii i te tumu e hi‘ohi‘atu e ratou no te matararaa i ta ratou mau hara » (2 Nephi 25:26).

Te pure nei au e na ni‘a i to tatou ti‘araa ei autahu‘araa a te Atua e ia rave tatou tata‘i tahi i te mau mea atoa i roto i to tatou mana no te haapii i ta tatou feia apî te tumu e nehenehe ai ia ratou ia hi‘o atu no te matararaa i ta ratou mau hara, o te Fatu ra ia Iesu Mesia. Ia pahono tatou tata‘i tahi ma to tatou puai atoa i te piiraa, « te mau ihitai atoa i ni‘a i te tahua pahi » no te faaoraraa i ta tou iho u‘i apî—ua titau ratou i ta tatou mau tautooraa maitai roa‘e.

Te faaite papû nei au e teie te Ekalesia mau e te ora a te Fatu, arata‘ihia e Ana na roto i to tatou peropheta, o Gordon B. Hinckley ta‘u i here e e turu nei. I te i‘oa o Iesu Mesia. amene.