2006
« E ore ho‘i au, e haamana‘o faahou â i ta outou hara »
Me 2006


« E ore ho‘i au, e haamana‘o faahou â i ta outou hara »

Na roto i rave‘a no te ora a te Metua, te feia atoa o tei turori e o tei topa « eita ïa e hurihia e amuri noa‘tu ».

Ta‘u a‘oraa no ni ‘ïa i te hoê metua tane e ta‘na tamaiti. Alama te metua tane, e peropheta ïa, e ta‘na tamaiti o Korianotona, te hoê misionare.

E piti o na tamaiti a Alama—Sibolona e o Korianotona te hopea—tei roto raua i te misioni i to Zorama. Ua oto rahi roa o Alama i te upoo-ti‘a-ore-raa o ta‘na tamaiti o Korianotona, na roto i te haapa‘o-ore-raa i te mau ture misionare. Ua faaru‘e Korianotona i ta‘na ohipa haapii evanelia e haere atura i te fenua ra i Sirona i ropu i te mau hiti o te ati Lamana i te vahine faaturi ra o Isabela (a hi‘o Alama 39:3).

« Aita râ oe i ti‘ahia i te reira, e ta‘u tamaiti. E mea ti‘a ahiri oe i haapa‘o i te toro‘a i horo‘ahia mai ia oe ra » (Alama 39:4).

Ua parau Alama i ta‘na tamaiti e ua arata‘ihia oia e te diabolo (a hi‘o Alama 39:11). Te viivii ra « ua rahi atu teie mau mea i te ino i te mau hara atoa, maori râ o te taparahi i te taata hara ore e te hunaraa i te Varua Maitai ra » (Alama 39:5).

« E teie nei, e ta‘u tamaiti e, ahiri aita oe i rave itaua hara rahi ra ». Parau faahou atura oia, « Aita vau i hinaaro ia parau noa i ta oe mau hara ia faaahoaho i to oe aau na, ahiri aita te reira e maitai no oe.

« Inaha râ, aita e ti‘a ia oe ia huna i ta oe mau hapa i te Atua ra » (Alama 39:7–8).

Ua faaue atu oia i ta‘na tamaiti ia farii i te a‘o a to‘na mau taea‘e paari a‘e (a hi‘o Alama 39:10).

Ua parau Alama ia‘na e, ua rahi roa ta‘na mau hara, no te mea ua faahuri ê te reira i te feia imi. « Ia ite a‘era ho‘i ratou i ta oe ra haapa‘oraa, aore atura ratou i faaroo mai i ta‘u ra mau parau.

« E te parau maira te Varua o te Fatu ia‘u nei, A faaue atu na oe i ta oe mau tamarii ia rave ratou i te ohipa maitai, o te arata‘i-ê-hia te aau o te mau taata e rave rahi e ratou i te pohe ; e tena na, te faaue atu nei au ia oe na, e ta‘u tamaiti, i te măta‘u i te Atua ra, ia faaea oe i te rave i ta oe ra mau ohipa ino » (Alama 39:11–12).

I muri mai i teie a‘oraa eta‘eta, ua riro Alama te metua here ei Alama te orometua. Ua ite oia e « E mana rahi to te a‘oraa i te parau a te Atua ia arata‘i i te taata ia rave i te ohipa ti‘a—oia ïa, ua hau to reira mana i ni‘a i te aau o te taata i to te ‘o‘e, e to te tahi mau mea atoa te tae ia ratou ra » (Alama 31:5). E mea na reira to Alama haapiiraa ia Korianotona.

Ua haapii matamua roa oia no te Mesia : « E teie nei, e ta‘u tamaiti, ia parau rii atu â vau ia oe na i te taeraa mai o te Mesia. Inaha, e parau atu vau ia oe na e, o oia iho â te tae mai, ia hopoi ê atu i te hara a to te ao nei ; e tae mai oia ia faaite mai i te parau oaoa o te ora i to‘na ra mau taata » (Alama 39:15).

Ua ui Korianotona nahea ratou e ite atea ai no ni‘a i te taeraa mai o te Mesia.

Ua pahono Alama e, « E ere anei hoê â ïa te maitai o te hoê varua i teie nei tau e to te tahi varua i te tau e tae mai ai oia ra ? » (Alama 39:17).

Ua pe‘ape‘a Korianotona e « ua tapitapi to‘na aau no te ti‘a-faahou-raa o tei pohe » (Alama 40:1).

Ua ani Alama i te Atua no ni‘a i te ti‘a-faahou-raa e ua pahonohia mai no te ti‘a-faahou-raa matamua e te tahi atu mau ti‘a-faahou-raa. « Inaha, ua haapa‘ohia te taime e ti‘a-faahou mai ai te taata atoa mai te pohe maira » (Alama 40:4).

E teie nei e ui atu vau e, « teihea te vaira o te varua taata mai taua tau poheraa nei e ia tae noa‘tu i te taime i haapa‘ohia no te ti‘a-faahou-raa ra » (Alama 40:7).

Ua parau atura oia ia Korianotona : « Te varua o te mau taata atoa ra, te taata maitai e te ino atoa ho‘i, ua afa‘ihia ïa ratou i taua Atua ra o tei horo‘a mai i te ora ia ratou ra » (Alama 40:11). E fariihia te « varua o te feia parau-ti‘a ra i roto i te hoê vairaa mauruuru ra » (Alama 40:12), E te ohipa ino ra « e arata‘i-tîtî-hia ho‘i ratou e te hinaaro o te diabolo » (Alama 40:13). E te feia parau-ti‘a ra e faaea ïa « i roto i te paradaiso e tae roa‘tu i to ratou ti‘a-faahou-raa » (Alama 40:14).

« E ore e ti‘a ia outou ia parau, a arata‘ihia‘i outou i taua hopea ri‘ari‘a ra, e tatarahapa vau, e fariu vau i to‘u Atua. Eita, e ore e ti‘a ia outou ia parau i te reira ; no te mea e mana â to taua varua, tei roto i to outou tino i te mahana e pohe ai outou ra, i ni‘a i to outou tino i taua ao mure ore ra » (Alama 34:34).

E ua parau Alama i ta‘na tamaiti « te vai nei te hoê tau i ropu i te poheraa e te ti‘a-faahou-raa o te tino, e te hoê vairaa atoa o te varua ma te oaoa, e aore ïa, ma te mauiui e tae roa‘tu i te tau i haapa‘ohia e te Atua no te ti‘a-faahou-raa mai o tei pohe, e te faaho‘iraahia te varua i te tino, e te afa‘i-raa-hia te reira i mua i te Atua, ia haavahia mai te au i ta ratou ra ohipa » (Alama 40:21).

« Te varua… e faaho‘ihia ïa i te tino, e te tino i te varua » (Alama 40:23). « Teie » o ta‘na ïa i parau, « o te faaho‘iraa teie i parauhia e te vaha o te mau peropheta ra » (Alama 40:24). Ua parau Alama e, « ua ruri ê vetahi pae taata i te parau i papa‘ihia, e no reira i haere ê ai ratou » (Alama 41:1).

I reira to Alama parauraa e, « E teie nei e ta‘u tamaiti, te ite nei au e, te vai noa na te tahi atu â mea, o tei haape‘ape‘a i to oe aau, aita i ite-papû-hia e oe—te mau mea no te parau-ti‘a a te Atua i te faautu‘a-raa- mai i te feia hara ra ; te hinaaro nei ho‘i oe i te mana‘o e e ere i te mea ti‘a ia tuuhia‘tu te feia hara i roto i e vai-amui-raa.

« E teie nei, inaha, e ta‘u tamaiti, e tatara‘tu vau i te reira ia oe na » (Alama 42:1–2).

Ua faaite oia ia Korianotona no ni‘a i te Ô i Edene e i te hiaraa o Adamu e o Eva : « No reira, e ite ai tatou e, ua tâpû-ê-hia to tatou na metua matamua ra i te pae tino, e te pae varua atoa, i te aro o te Fatu ra ; e ua ite ho‘i tatou e, ua riro atura raua i te pee i to ratou iho hinaaro » (Alama 42:7).

« Ua haapa‘ohia te pohe no te taata » (Alama 42:6).

I reira ua tatara oia e no te aha te pohe e tia‘i : « Ahiri aita e rave‘a faaora, (ia haapaehia te reira), ia pohe atu te taata, e vai â te mauiui rahi no to ratou varua, ua tâpû-ê-hia ho‘i ratou i te mata o te Fatu ra » (Alama 42:11).

Ua haapii Alama ia Korianotona no ni‘a i te parau-ti‘a e te aroha : « Aita‘tu â rave‘a o te au i te parau-ti‘a ra e tupu ai te rave‘a faaora maori râ, na roto i ta te taata tatarahapa » (Alama 42:13).

Ua tatara oia e « Aore te rave‘a aroha i tupu maori râ, na roto i te hoê taraehara ; e no reira na te Atua iho e tarae mai i te mau hara a to te ao nei, ia tupu te rave‘a aroha, ia faati‘ahia tei titauhia e te parau-ti‘a ra, ia vai â te Atua ei Atua maitai, ei Atua parau-ti‘a, e ei Atua aroha ho‘i » (Alama 42:15).

Ua haapii oia ia Korianotona no ni‘a i te faaueraa aueue-ore o te ture mure ore (a hi‘o Alama 42:17–25).

Ua faaite papû oia no te aha te faautuaraa i tae mai ai : « E teie nei, aore te tatarahapa e tae i te taata ra maori râ, te vai ra te hoê utua i te hoê pae, e te rave‘a oaoa i te tahi pae, e ia riro ïa ei mea mure ore, mai te ora o te varua ra e mea mure ore ïa » (Alama 42:16).

Ua ite maitai Alama i te mauiui o te faautu‘araa e te oaoa o te tatarahapa. Inaha, ua haamauiui na oia i to‘na iho metua tane, te papa ruau o Korianotona. Ua orure na oia e haere ê atura « i te titauraa ia faaore i te Ekalesia a te Atua » (Alama 36:6). Ua haama‘irihia oia i raro e te hoê melahi, eiaha no te mea ua ti‘a ia na reirahia oia, no te mau pure râ a to‘na metua tane e te tahi atu mau taata (a hi‘o Mosia 27:14).

Ua ite Alama i te mauiui rahi o te hape e na ô maira : « E ua na reirahia ho‘i au i te haamauiui-rahi-hia i te ati, e ua ahoahohia atoa vau i te haamana‘oraa i ta‘u ra mau hara e rave rahi, inaha, ua haamana‘o vau e, i faaroo na vau i to‘u ra metua tane i te tohuraa‘tu i te taata i te taeraa mai o te hoê, o Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, ei taraehara no to te ao nei.

« Te tape‘a ra to‘u aau i taua mana‘o ra, ua pii ihora vau i roto ia‘u iho : e Iesu e, te Tamaiti a te Atua ra, aroha mai oe ia‘u nei, i tei roto i te au avaava ra, e tei ati-roa-hia ho‘i i te tape‘a mure ore o hade ra.

« E teie nei, inaha, te feruri noa ra vau i te reira ra, aore i ti‘a ia‘u ia haamana‘o â i to‘u ati ; oia ïa, e aore ho‘i au i aehuehuhia â i te haamana‘oraa i ta‘u ra mau hara.

« Aue ho‘i te oaoa e te maramarama maere ta‘u i ite i reira ; î a‘era to‘u aau i te oaoa, ua tae atura ho‘i ïa i te faito o to‘u ra mauiui i te rahi !

« E te parau atu nei au ia oe na, e ta‘u tamaiti e, aore roa te mea e hau i te mamae ri‘ari‘a i to‘u ra mamae. E te parau faahou atu n ei au ia oe na e, e ta‘u tamaiti e aore ho‘i te mea e hau i te oaoao e te maitai i to‘u ra oaoa…

« E mai te reira e tae roa mai i teie nei, ua rave au i te ohipa ma te faaea ore, ia faafariu vau i te taata ia tatarahapa ; e ia faatae atu vau ia ratou i te tamataraa i te oaoa rahi ta‘u i ite ra ; e ia fanau mai ho‘i ratou i te Atua, e ia faaihia ho‘i i te Varua Maitai ra » (Alama 36:17–21, 24).

Ua ui Alama ia Korianotona, « Eaha râ ! Ua mana‘o anei oe e ti‘a i te aroha ia haru i ta te parau-ti‘a ra ? » (Alama 42:25). Ua haapii oia e, na roto i te taraehara o te Mesia, e haamauruuruhia‘i na ture e piti.

« Ia faaurûhia ra e te Varua Maitai » (PH&PF 121:43 ; a hi‘o atoa Alama 39:12), ua faahapa puai oia ia Korianotona. I reira, i muri mai i te faaoroma‘i e te haapiiraa i teie mau parau tumu no te evanelia, i reira ua tae mai te here rahi.

Ua haapiihia te peropheta Iosepha Semita na roto i te heheuraa e « E ore roa e nehenehe e e ore roa ho‘i e ti‘a ia haamauhia te hoê mana e aore râ, te hoê vahi iti a‘e no te tura na roto i te autahu‘araa maori râ, na roto i te taparuraa, na roto i te faaoromai-noa-raa, na roto i te mărû e te haehaa, e na roto ho‘i i te here mau ra ;

« Na roto i te aroha, e te ite atea te ra, o te faarahi roa i te varua ma te faahua ore, e ma te haavare ore i roto i to‘na aau—

« Ma te faahaparaa‘tu i te tahi mau taime na roto i te parau papû roa, ia faaurûhia ra e te Varua Maitai ; e i reira e faaite mai ai i te rahiraa no te here ia‘na o ta oe i faahapa na, oi mana‘o mai ai oia e ei enemi oe no‘na ra ;

« Ia ite mai ai oia e e mea puai a‘e ta oe ti‘aturiraa i te mau tape‘araa no te pohe » (PH&PF 121:41–44).

Ua parau Alama e : « E ta‘u tamaiti e, ua hinaaro ho‘i au e, eiaha oe e huna faahou i te parau-ti‘a a te Atua ra. Eiaha roa ho‘i oe e faati‘a ia oe iho i ta oe ra mau hara e ia hoê iti a‘e, ma te huna i te parau-ti‘a a te Atua ra, a tuu hau‘tu râ i to aau i te parau-ti‘a, e te aroha, e te faaoromai roa o te Atua ra, ia faahaehaa te reira ia oe i raro i te repo » (Alama 42:30).

Ua parau atoa te papa ruau o Korianotona ia Alama, i rotopu i te mau tahu‘a o te tavini ra i te Arii ino o Noa. Ua faaroo oia ia Abinadi te peropheta i te faaite-papû-raa no te Mesia, e ua faafariuhia mai. Ua faautu‘ahia i te pohe, ua horo tapuni atura mai rotopu atu ia ratou no te haere e haapii no te Mesia. ( A hi‘o Mosia 17:1–4.)

No reira, mai to‘na ra metua tane o Alama, o oia ía te metua te taparu nei i ta‘na tamaiti o Korianotona, ia tatarahapa.

I muri mai i to‘na faahaparaa i ta‘na tamaiti e na roto i te faaoromai i te haapiiraa i te mau parau haapiiraa o te evanelia ia‘na, parau maira Alama te metua here e, « E teie nei, e ta‘u tamaiti, ua hinaaro vau e, eiaha taua mau mea nei e haape‘ape‘a faahou ia oe ra ; e ia haape‘ape‘a ana‘e ta oe mau hara ia oe, oia te pe‘ape‘a e faahaehaa ia oe i te tatarahapa » (Alama 42:29).

I roto i te mauiui e te haamâ, « ua faahaehaa te reira ia [Korianotona] i raro i te repo » (Alama 42:29).

Ua oaoa Alama, te metua tane o Korianotona e to‘na taata faatere no te autahu‘araa, no te mea ua tatarahapa Korianotona. Ua faateitei oia i te teimaha o te hara tei amohia e ta‘na tamaiti, e ua faaho‘i ia‘na i roto i te aua misioni : « E teie nei, e ta‘u tamaiti e, ua parauhia oe e te Atua ia a‘o atu i te parau i teie nei feia… a haere na oe i to tere, e a‘o atu i te parau ma te parau mau, e te haapa‘o maitai… E ia horo‘a mai te Atua ia oe i te au i ta‘u mau parau » (Alama 42:31).

Ua amui atu Korianotona i to‘na mau taea‘e o Helamana e o Sibolona e te feia faatere o te autahu‘araa. Piti ahuru matahiti i muri mai, i te fenua apato‘erau, te vai faaroo noa ra oia i te pororaa i te evanelia. (A hi‘o Alama 49:30 ; 63:10).

E mea ino, e ao ino teie o ta tatou e ora nei e i roto i te reira ta tatou mau tamarii e imi ai i to ratou e‘a. Te mau tamataraa no te hoho‘a faufau, te taa-ore-raa i te huru no te apeniraa, te tai‘ata, te hamani-ino-raa i te tamarii, te raveraa i te raau taero, e te toe o te mau tamataraa tei te mau vahi atoa ïa. Eita e nehenehe e horo tapuni i to ratou mana.

Vetahi, e arata‘ihia ïa e te hinaaro maimi i roto i te faahemaraa, i muri mai i roto i te tamataraa, e e riro atu vetahi i roto i te herepata o te raau taero. E e mo‘e roa‘tu to ratou ti‘aturiraa. Ei reira ïa te enemi e ooti ai i ta‘na hotu e e ruuruu ia ratou i roto i to‘na mana.

O Satane te taata haavare, te haamou, area râ, e mea poto roa ta‘na rê.

E haaputapu te mau melahi a te enemi i te mana‘o o vetahi o tei fanauhia mai i roto i te hoê oraraa o te ore roa‘tu ratou e nehenehe e horo e e faahepohia ia ora i roto i te hara. E haavarehia ratou e, eita ratou e nehenehe e taui e eita ta ratou hara e faaorehia. E haavare ïa. Ua mo‘ehia ia ratou te taraehara a te Mesia.

« No te mea, inaha, ua faaoromai te Fatu o to orua Faaora i te pohe o to‘na tino ; no reira ua faaoromai ho‘i oia i te mamae rahi o te mau taata atoa, ia ti‘a i te mau taata‘toa ia tatarahapa e ia haere mai ia‘na ra » (PH&PF 18:11).

O te Mesia te Taata Hamani, te taote. Te mea o Ta‘na i hamani, e nehenehe oia e tata‘i. Ua riro te evanelia a Iesu Mesia ei evanelia no te tatarahapa e te faaoreraa hara (hi‘o 2 Nephi 1:13 ; 2 Nephi 9:45 ; Iakobo 3:11 ; Alama 26:13–14 ; Moroni 7:17–19).

« A haamana‘o na e e faufaa rahi to te mau varua taata i to te Atua hi‘oraa mai » (PH&PF 18:10).

Te aamu o teie nei metua maitai e te hoê tamaiti faaroo-ore, tei faati‘ahia e te Buka a Moromona : Te Tahi Faahou Ite no Iesu Mesia, o te hoê ïa hoho‘a, e te hoê hi‘oraa.

E Metua maitai to tatou tata‘i tahi i te Ra‘i. Na roto i te rave‘a no te ora a te Metua, te feia atoa o tei turori e o tei topa « eita ïa e hurihia e amuri noa‘tu » (Buka a Moromona Parau Faaararaa 2).

« E aue ho‘i te rahi o to‘na oaoa i te varua taata ia tatarahapa ra ! » (PH&PF 18:13).

« No te mea aita e ti‘a ia‘u te Fatu, ia hi‘o noa‘tu i te hara ma te faati‘a i te reira, area râ » (PH&PF 1:31–32), te na reira ra te Fatu, « inaha, o oia o tei tatarahapa i ta‘na ra mau hara, ua faaorehia ïa te reira, e e ore ho‘i au, o te Fatu e haamana‘o faahou â i te reira » (PH&PF 58:42).

Te vai ra anei te tahi atu parau mărû e te tamahanahana, e te î i te ti‘aturiraa, hau atu i te mau parau no roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a ? « E ore ho‘i au, o te Fatu e haamana‘o faahou â [i ta ratou hara] » (PH&PF 58:42). Tera te iteraa papû o te Buka a Moromona, e tera atoa to‘u iteraa papû i mua ia outou, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.