2006
Ia ite i te hopea mai te matamua mai
Me 2006


Ia ite i te hopea mai te matamua mai

Mai te mea e ti‘aturi e e haapa‘o outou [Ia‘na] … e tauturu Oia ia outou i te faatupuraa i te huru maitai roa o Ta‘na e ite ra i roto ia outou.

E to‘u mau taea‘e here e, e mea faahiahia e te haehaa ho‘i ia amui i piha‘i iho ia outou i teie arui i roto i teie amuiraa a te feia e mau nei i te autahu‘araa. Te mauruuru nei au i te riroraa mai te hoê o outou. Te faatura nei au ia outou o te mau ra i te mana no te rave i te ohipa na ni‘a i te i‘oa o te Atua e no te rave i te mau oro‘a o tei riro ei tumu papû no te puai mure ore e te itoito no te maitai o te taata.

E a‘o vau i teie mahana ia outou e te feia apî tane o te faaineine ra i te faatupu i te hoê tauiraa i roto i te ao—o outou o tei faatoro‘ahia i te Autahu‘araa a Aarona e o outou o tei farii a‘ena i te tapŭraa e te fafauraa no te Autahu‘araa a Melehizedeka. Te autahu‘araa o ta outou e mau ra e puai faahiahia ïa no te maitai. Te ora nei outou i roto i te hoê tau e rave rahi te mau tamataraa e te mau rave‘a. Ei mau tamaiti varua na te mau metua i te ao ra, e ti‘amâraa to outou i te rave i te mau ma‘itiraa tano. E titau teie i te raveraa puai i te ohipa, te haavîraa ia‘na iho, e te hoê huru anaanatae, o te hopoi mai i te oaoa e te ti‘amâraa i roto i to outou oraraa i teie nei e a muri a‘e.

Ua parau te Fatu ia Aberahama, « O Iehova to‘u i‘oa, e ua ite au i te hopea mai te matamua mai ; no reira, ei ni‘a a‘e to‘u rima ia oe » (Aberahama 2:8). I teie mahana, te parau atu nei au ia outou e, mai te mea e ti‘aturi e e haapa‘o outou i te Fatu, e vai To‘na rima i ni‘a ia outou, e tauturu Oia ia outou i te faatupuraa i te huru maitai roa o Ta‘na e ite ra i roto ia outou e e tauturu Oia ia outou Ia ite i te hopea mai te matamua mai.

A faati‘a mai ia‘u ia faaite atu ia outou te hoê ohipa i tupu i roto i to‘u apîraa. I te ahuru ma hoêraa o to‘u matahiti, ua ti‘a roa i to‘u utuafare ia faaru‘e i te fenua Helemani Hitiaa o te râ e ia haamata oioi noa i te hoê oraraa apî i te fenua Helemani Tooa o te râ. A tia‘i noa ai ia ho‘i faahou to‘u metua tane i ta‘na ohipa matamua ei taata rave ohipa i roto i te hau fenua, ua faatere to‘u na metua i te hoê vahi pu‘araa ahu i roto i to matou oire iti. Ua riro vau te tamaiti afa‘ifai i te ahu. Ia nehenehe ia‘u ia rave maitai i taua ohipa ra, ua hinaaro vau i te hoê pereoo taataahi no te tavere i te vairaa ahu teiaha. Ua moemoea noa na vau i te hoê pereoo taataahi nehenehe, anaana, uteute e te pautuutu. Tera râ aita roa e nava‘i te moni no te faatupu i teie moemoea. Te mea râ ta‘u i farii, te hoê ia pereoo taataahi ereere, teiaha, hairiiri, paari mai te hoê pereoo puaahorofenua. Ua opere au i te mau ahu na ni‘a i taua pereoo taataahi ra na mua a‘e e na muri a‘e i te haapiiraa e rave rahi mau matahiti te maoro. Te rahiraa o te taime, aita vau e anaanatae rahi roa i te pereoo taataahi, te vairaa ahu, aore râ ta‘u ohipa. I te tahi mau taime e au ra e mea teiaha roa te vairaa ahu e mea rohirohi roa te ohipa e ua mana‘o vau e paapaa to‘u nau mahaha i te rohirohi, e ua ti‘a ia‘u ia faafaea pinepine no te tamărû i to‘u hutiraa aho. Noa‘tu râ ua rave au i ta‘u tufaa no te mea ua ite au ua hinaro rahi roa to‘u utuafare i te moni, e o tera ïa ta‘u rave‘a no te tauturu.

Ahani noa‘e pai e, ua ite au i taua taime ra te mea o ta‘u i haapii e rave rahi mau matahiti i muri mai, ahani noa‘e pai e ua nehenehe ia‘u ia ite i te hopea mai te matamua mai—ua noaa ïa ia‘u te hoê mauruururaa maitai a‘e no teie mau ohipa tei tupu, e ua faariro ïa te reira i ta‘u ohipa ei mea ohie a‘e.

E rave rahi mau matahiti i muri mai, a fatata ai au i te tomo atu i roto i te nuu faehau, ua faaoti au i te tomo atu na roto i to‘u iho hinaaro e ia tomo atu i roto i te Nuu na te reva ia riro mai ei paireti manureva ; Mea au roa na‘u ia rere e ia riro ei paireti manureva o te reira ïa ta‘u mea au roa.

Ia ti‘a ia‘u ia fariihia i roto i te nuu ua titauhia ia rave au e rave rahi mau hi‘opo‘araa, e te hoê hi‘opo‘araa etaeta mau no te tino. Ua haape‘ape‘a rii te mau taote no ni‘a i te mau hopearaa o te mau hi‘opo‘araa e ua rave faahou ratou i te tahi â mau hi‘opo‘araa. E ua faaite ratou, « te vai ra te mau tapa‘o i ni‘a i to oe mahaha o te faaite ra i te hoê tapa‘o o te hoê ma‘i mahaha tei tupu i to oe taurearearaa, tera râ ua maitai oe i teie nei ». Ua ui maere te mau taote no ni‘a i te huru rapaauraa o ta‘u i farii no te rapaau i te ma‘i. Na mua a‘e i te mahana no taua hi‘opo‘araa ra, aita roa‘tu vau i ite noa‘e e te vai ra to‘u ma‘i mahaha. I tera taime ua ite papû ihora vau e ua riro te faahatamau i to‘u tino ma te huti i te mata‘i apî, i to‘u riroraa ei tamaiti opere ahu, ei taviri no to‘u faaoraraa i teie ma‘i. Ahani e aita i titauhia te tautooraa hau atu â no te taahi i tera pereoo taataahi teiaha i te mau mahana atoa, ma te huti i te vairaa ahu i ni‘a e i raro i te mau aroa o to matou oire, eita roa paha vau e riro mai ei paireti manureva tama‘i e i muri mai hoê raatira paireti manureva 747.

Aita tatou e ite noa i te mau huru o to tatou oraraa a muri a‘e. Aita tatou e ite i te mea e tupu mai i muri. Te ora nei tatou i roto i te hoê tau papû ore. Te haatihia nei tatou na te mau tamataraa huru rau. Te tahi mau taime e tupu mai te mana‘o paruparu, te mana‘o riri, te mana‘o feaa no ni‘a i te faufaa o ta tatou ohipa. I roto i teie mau taime fifi e omuhumuhu o Satane i roto i to tatou mau tari‘a e eita roa tatou e manuia, eita e hoonahia te mau tautooraa, e eita roa ta tatou tufaa iti e taui i te hoê mea. E tamata oia, te metua o te mau parau haavare atoa, i te haafifi ia tatou ia ite i te hopea mai te matamua mai.

Aua‘e râ, ua haapiihia outou te feia apî tei mau i te autahu‘araa a te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea Nei, na te mau peropheta, te mau hi‘o, e te mau heheu parau o to tatou nei tau. Ua parau te Peresideniraa Matamua : « Te ti‘aturi rahi nei matou ia outou. E mau varua maitai roa outou… Tei te haamataraa outou no to outou tere i roto i teie nei oraraa tahuti. Te hinaaro nei to outou Metua i te Ao ra ia oaoa to outou oraraa e ia arata‘i atu ia outou i mua i To‘na ra aro. Te mau faaotiraa ta outou e rave i teie nei e faataa rahi te reira i te mea o te tupu mai i roto i to outou oraraa a muri noa‘tu » (No te Puai o te Feia Apî [2001], 2). « E hopoi‘a ta outou no te haapii eaha ta to tatou Metua i te Ao ra e hinaaro ia outou i te rave e ia rave i muri iho ma to outou puai maitai atoa no te pee i To‘na hinaaro » (Te Autahu‘araa a Aaronaa : Te rave-faaoti-raa i ta tatou hopoi‘a i te Atua [2002], 4).

Ua mauruuru roa vau no te arata‘iraa faauruhia a te peresideni Gordon B. Hinckley, te peropheta a te Atua i teie tau, e to‘na na tauturu maitai. E tauturu ta ratou hi‘oraa na ni‘a i to ratou ti‘araa peropheta ia outou ia ite i te hopea mai te matamua mai.

Te here nei te Fatu ia outou ; no reira Oia i horo‘a ai ia outou i te mau faaueraa e te mau parau a te mau peropheta no te arata‘i ia outou i roto i to outou oraraa. Te tahi o te arata‘iraa faufaa rahi roa no to outou oraraa tei roto ïa i te buka iti No te Puai o te Feia Apî. E hoho‘a te huru o teie buka iti no te faahitiraa i roto i te papa‘iraa mo‘a « na roto i te mau mea iti nei e tupu mai ai tei rahi roa ra » (PH&PF 64:33). Mea iti roa te hoo o te buka iti, te tahi noa nau toata. Te haapiiraa râ e te tumu parau e vai ra i roto e tao‘a hau roa ïa i te faufaa. O outou te mau tamaroa apî e 18 matahiti aore râ hau atu, mai te mea aita faahou ta outou teie buka iti, a tii i te hoê, a tape‘a e a faaohipa i te reira. E faufaa rahi roa to teie buka iti no te mau huru pŭpŭ atoa ; te vai nei i roto teie buka iti te mau titauraa o te tapa‘o mo‘a no to tatou ti‘araa melo i roto i te Ekalesia.

Te hinaaro nei au ia ite outou e te vai ra te hoho‘a o te hiero no Roto Miti i ni‘a i te api o mua no te buka iti No te Puai o te Feia Apî, te Buka arata‘i na te mau Metua e te Feia Faatere no te Feia Apî, e te parau faati‘a no te hiero a te Ekalesia. E pona tua‘tiraa te hiero i te mau u‘i, i teie oraraa e i te ora mure ore. Ua haamo‘ahia te mau hiero atoa no teie tumu : no te tauturu i te faaotiraa i te ohipa e te hanahana o te Atua, to tatou Metua Mure ore, « ia faatupu i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei » (Mose 1:39). E mau fare mo‘a teie mau hiero i reira ho‘i te mau uiraa mure ore e pahonohia ai, te mau parau mau e haapiihia ai, e te mau oro‘a mo‘a e ravehia ai ia nehenehe ia tatou ia ora ma te maramarama maitai i to tatou fatuai‘araa atua ei mau tamarii na te Atua e te hoê iteraa i to tatou ti‘araa ei mau taata mure ore. E tauturu te fare o te Fatu ia outou ia ite i te hopea mai te matamua mai.

Mai te au i te mo‘araa o te mau hiero o te Atua, mai te reira atoa to outou mau tino tahuti. Ua parau te Aposetolo Paulo :

« Aita outou i ite e, e hiero to outou tino no te Varua Maitai i roto ia outou na, tei noaa ia outou i te Atua ra, e ere ho‘i outou i to outou iho ?

« Ua tauihia ho‘i outou i te taui, e teie nei, e haamaitai i te Atua, i to outou tino, e i to outou varua, no te Atua ïa ». (1 Korinetia 6:19–20).

E to‘u mau hoa tei mau i te autahu‘araa no te mau huru faito matahiti atoa e i te mau vahi atoa na te ao nei, e faaohipa na tatou i to tatou mau mana‘o, to tatou mau feruriraa e to tatou mau aau, e to tatou mau tino ma te tura e te hanahana e ti‘a no te hoê hiero mo‘a tei horo‘ahia mai ia tatou e to tatou Metua i te Ao ra.

Ua fafau te mau peropheta no to tatou nei anotau ia outou, e to‘u mau hoa, e a haapa‘o ai outou i te mau ture tei horo‘ahia i roto i te buka iti No te puai o te Feia Apî e « ia ora outou mai te au i te mau parau mau i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, e nehenehe ïa ia outou ia rave i ta outou ohipa i roto i te oraraa ma te paari rahi e te aravihi e ia amo i te mau tamataraa ma te itoito rahi a‘e. E e farii outou i te tautururaa a te Varua Maitai… E riro outou ei feia ti‘amâ no te haere atu i te hiero no te farii i te mau oro‘a mo‘a. E nehenehe teie nei mau haamaitairaa e te tahi atu â e riro ei haamaitairaa na outou » (For the Strength of Youth, 2–3).

Ua ite tatou e e tape‘a te Atua i Ta‘na mau fafauraa. E ti‘a ia tatou ia rave i ta tatou tufaa no te farii i Ta‘na mau haamaitairaa. Ua parau te peropheta Iosepha Semita e « Ia noaa mai ia tatou te hoê haamaitairaa no ô mai na i te Atua ra, ua na roto ïa i te haapa‘oraa i taua ture i faatumuhia‘i no te reira » (PH&PF 130:21).

E ti‘a i te mau melo atoa e hinaaro nei i te haere i te hiero, noa‘tu to ratou faito matahiti, ia faaineine no teie nei ohipa mo‘a. E anihia mai te tahi mau uiraa e to outou episekopo e te peresideni tĭtĭ, tei mau i te mau taviri no te mana autahu‘araa e tei riro ei mau haava no te paatoaraa i roto i te Ekalesia. Teie te mau uiraa faufaa rahi, e mea parau-ti‘a anei outou ? E mea mâ anei outou i te pae morare ? Te haapa‘o ra anei outou i te Ture no te Parau Paari ? Te haapa‘o ra anei outou i te ture no te tuhaa ahuru ? E te turu ra anei outou i te mau hui mana faatere o te Ekalesia ? E faaite mai te mau pahonoraa i teie nei mau uiraa tumu i to outou huru taata e ta outou mau ohipa.

Aita paha outou te feia apî e ite e te mau ture tei faataahia e te Fatu i roto i te mau uiraa no te parau faati‘a no te hiero hoê â e te mau ture e itehia i roto i te buka iti No te Puai o te Feia Apî. I te mau taime hau e i te mau taime atoa tamataraa rahi atoa, e tauturu teie nei mau ture e te arata‘iraa a te Varua Maitai ia outou ia rave i te mau ma‘itiraa ti‘a no ni‘a i ta outou haapiiraa, te mau hoa, te ahu e te hi‘oraa, te arearea, te mau ve‘a e te itenati, te huru no ta outou paraparauraa, te faahoaraa, te mâraa i te pae morare, te parau-ti‘a, te haapa‘oraa i te mahana Sabati, e te taviniraa ia vetahi ê. Na te huru o ta outou haapa‘oraa i teie nei mau ture e faaitte rahi mai e o vai outou e eaha ta outou e tutava ia riro mai.

E to‘u mau hoa apî e, te hinaaaro nei te Fatu ia outou ia hinaaro ma to outou aau atoa ia haapa‘o i teie mau ture e ia ora ia au i te mau parau o te evanelia e vai ra i roto i te mau papa‘iraa mo‘a. Ia na reira outou, e ite ia outou i te mea hau a‘e i teie nei, e e ite ia outou i te mau rave‘a e te mau hopoi‘a rau i roto i to outou oraraa maramarama e te faahiahia i muri nei. E nehenehe ta outou ia rave itoito i te ohipa e ia faaoromai, e noaa ia outou te hoê hi‘oraa anaanatae rahi no te oraraa. E ite ïa outou e arata‘i te e‘a o to outou oraraa ia outou i te fare o te Fatu na mua a‘e, e i muri iho ia tavini i te hoê misioni tamau ma te ti‘a atu no te Faaora i te vahi o Ta‘na e tono atu ia outou. I muri a‘e i ta outou misioni e faanahonaho e e tabula ïa outou i to outou oraraa ia au i teie noa â mau ture. No reira, i roto i to outou feruriraa ia outou iho i te tomoraa i roto i te Fare o te Fatu no te hoê faaipoiporaa e te hoê utuafare mure ore. E taui ïa ta outou mau opuaraa i roto i to outou oraraa no te tua‘ti atu i ni‘a i te mau opuaraa o ta te Faaora i horo‘a mai ia tatou. E haamaitai te Atua ia outou e e faaarahia te mau mata no to outou ite ia nehenehe ia outou ia ite i te hopea mai te matamua mai.

E faatupu te haapa‘oraa i te mau ture e vai ra i roto i te No te Puai o te Feia Apî i te hoê mana‘o au maite no ni‘a ia outou iho. A papa‘i i taua mau ture ra i ni‘a i te păpă o to outou aau e te feruriraa, e ia haapa‘o i te reira. A faaau i teie mau ture tata‘i tahi i te huru o to outou oraraa i teie mahana. A faaroo i te Varua, o te haapii mai ia outou i te mea o ta outou e ti‘a ia rave ia riro mai ia Iesu te huru. Mai te mea te ite ra outou i te hoê mea e ti‘a ia tauihia, a taui i te reira ; eiaha e haamarirau. A faaohipa i te tatarahapa mau e te horo‘a e te mana no te tusia taraehara a Iesu mesia no te haavî i tera mau mea o te tape‘a ra ia outou ia tapae i to outou huru mau. Mai te mea e mea rave ata teie raveraa no outou, a tamata â ; e mea ti‘a te reira. Te vai ra te hoê fafauraa a te Fatu na outou mai Ta‘na i fafau i te peropheta Iosepha : « A ite mai oe, e ta‘u tamaiti nei e, e noaa ia oe te ite i te ohipa na roto i teie mau mea atoa nei, e e riro ho‘i ei maitai no oe na » (PH&PF 122:7).

I teie nei, e au mau papa ruau, mau metua tane, mau metua tane fetii, mau taea‘e, e au mau hoa o to tatou feia apî, e nehenehe tatou e riro ei tauturu rahi roa i roto i teie ohipa. Ua haapii te Arii Beniamina e ia fariu papû ana‘e te mau metua e « haapii ratou i ta (ratou mau tamarii) ia haere na te e‘a o te parau-ti‘a e te haapa‘o maitai ; e haapii ho‘i ia ratou ia aroha te tahi i te tahi, e ia tauturu te tahi i te tahi » (Mosia 4:15). Ua faaitehia e, « Te haapiiraa na roto i te hi‘oraa, o te hoê ïa rave‘a no te haapii ». E parau râ vau e, « Te haapiiraa na roto i te hi‘oraa, o te rave‘a maitai roa ïa no te haapii ».

A haapii i ta tatou feia apî na roto i to outou hi‘oraa ei taata tei mau i te autahu‘araa e tei ti‘amâ no te haere i te hiero. E riro to outou oraraa maitai, to outou here i te Atua e i to outou mau taata tupu, to outou iteraa papû faaohipahia no ni‘a i te evanelia o tei faaho‘ihia mai ei mana no te haapapû i to tatou feia apî, e e tauturu te reira ia ratou ia ite i te hopea mai te matamua mai.

E to‘u mau hoa apî e, a haamaitai na i to outou mau oraraa na roto i te haapa‘oraa i teie mau ture i horo‘ahia mai e te mau peropheta o to tatou anotau. Ia na reira outou, te hoê taahiraa i muri i te tahi, i te mau mahana atoa, e faatura ïa outou i te autahu‘araa e e faaineine ïa outou ia outou iho no te faatupu i te hoê tauiraa i roto i te ao nei. E rave ïa outou i te mea ti‘a no te ho‘i atu ma te hanahana i to tatou Metua i te Ao ra.

E to‘u mau hoa tavini o te autahu‘araa, te fafau nei au ia outou i teie mahana e mai te mea e pee outou i teie arata‘iraa, e tauturu te Fatu ia manuia outou hau atu â i roto i to outou oraraa o ta outou ho‘i e ore e nehenehe ia na reira o outou ana‘e. E tauturu Oia ia outou ia ite i te hopea mai te matamua mai !

Ei Aposetolo na te Fatu, te faaite nei au e, e parau mau teie, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.