2006
Aau mărû e te rima tauturu
Me 2006


Aau mărû e te rima tauturu

Ia outou tata‘i tahi na o tei mărû te aau e e rima tauturu, tei haamama i te teimaha o te feia e rave rahi, a farii mai i te tapa‘o no te aau mehara.

I na pô ra, te amu ra maua te tuahine Burton i te hoê maa tinito. I roto i ta‘u maa hopea, ua tuuhia mai te hoê parau poro‘i, « Te mau tapitairaa o ta oe e ite ra i teie nei taime, ua ineine roa ïa i te haamamahia ». Aamu mau.

Te aparau ra te hoê pŭpŭ taata e te peropheta Iosepha Semita i te hoê mahana, i tae mai ai teie parau pe‘ape‘a rû e, ua taninahia te fare o te hoê taea‘e veve e noho i rapae i te oire. Ua oto te mau taata atoa i te ohipa tei tupu. Ua faaroo te peropheta i te hoê taime poto, « patia ihora i to‘na rima i roto i to‘na pute, iriti maira e pae tara Marite e parau atura, ‘Ua oto vau no teie taea‘e i ni‘a i teie e pae tara ; e aha te faito o to outou oto ?’ »1 Na roto i te mana‘o rû o te peropheta, e mea faufaa ta‘na pahonoraa. I teie matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua pahono mai milioni o outou i te oto o vetahi ê i ta outou mau tao‘a, te aau mărû e te rima tauturu. Mauruuru no te faito faahiahia o to outou maitai.

Ua riro te tauturu aroha ia vetahi ê ei tumu faufaa tamau no te mau melo no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea Nei. Teie ta te peropheta Alama i parau :

« No te mea ua hinaaro outou ia ô i te aua o te Atua, e ia parauhia i to‘na ra mau taata, e ua hinaaro outou ia tauturu te tahi i te tahi i te hopoi i ta outou mau hopoi‘a, ia mâmâ te reira ; oia ïa, ua au ia outou ia oto, a oto ai te feia oto ra ; oia ïa, e ia haamahanahana ia ratou i tei au ia haamahanahanahia ra ».2

Te ani nei te Fatu ia tatou ia « aupuru i te feia paruparu, a faateitei mai i te rima tautau ra i ni‘a, e a faaeta‘eta i te mau turi avae paruparu ra ».3

Ua ite au i te fafauraa a te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e te tahi atu mau taata e ere i ta tatou nei faaroo, e aau mărû e te rima tauturu « i te faaoroma‘iraa te tahi i ta te tahi ra hopoia ».4 Ua oto vau i to‘u iteraa i te mau vavahiraa rahi a farerei-haere ai i te mau taata tei roohia i te ati e aita ho‘i e ti‘aturiraa.

I teie nei matahiti, ua faaite ‘Mama Natura’ i ta‘na tahooraa e ta‘na faahauraa na roto i ta‘na rave‘a puai. I te ava‘e Titema 2004 i ma‘iri, ua tupu te hoê tsunami ri‘ari‘a i ni‘a i te hiti moana no Idonetia tei haapohe tauatini taata, e te haamouraa i te oraraa o te mau taata o tei toe mai. Te Ekalesia, i raro a‘e i te arata‘iraa a te feia faatere o te autahu‘araa o te fenua iho e te mau misionare faaipoipo, ua tonohia te mau pŭpŭ tauturu vitiviti i te fare ma‘i, te feia tei pahono matamua e te mau oire no Idonetia, Sri Lanka, Initia e Thailande.

I roto noa i te hoê taime poto, ua tere atu rave rahi mau melo no te Ekalesia i te vahi tei reira mau te ino rahi—i Aceh, mataeinaa no Sumatra apato‘erau. Hoê o taua mau taata ra o Bertha Suranto ïa, peresideni no te Feia Apî Tamahine no Jakarta, i Idonetia. Ua tere o Bertha i ta‘na taatiraa e ua faaî i te mau pereoo pani i te mau tauihaa e te maa o te faaora e o te horo‘a i te mau mea e au no te oraraa no te feia tei ere rahi.

« I te mau taime e tae matou i roto i te hoê oire iti », e parau Bertha e, « e haere mai te mau taata e haaati ia matou ma te pûpû mai i te maa no te opere—noa‘tu e e maa raiti noa e te tahi i‘a o ta ratou i haere e tai‘a mai. Ia tae mai ta matou mau pereoo, e haere te feia faatere o te oire i roto i te mau fare pureraa e faaara i te huiraatira e ua tae mai te hoê tauturu na te Ekalesia a Iesu ».

E ia operehia te mau mea e hinaarohia, ei reira ïa e haapapûhia‘i te mau opuaraa atea. Ua opuahia te mau paturaa tauatini mau fare, te tata‘iraa i te mau fare ma‘i e i te mau fare haapiiraa. Ua tauturuhia te mau oire iti na roto i te monoraa i te mau poito tai‘a e te mau upe‘a. Ua operehia te mau materia no te raraa e te mau matini nira ahu no te tauturu i temau utuafare ia ho‘i i ni‘a i te faarava‘iraa ia‘na iho.

Ua farerei atoa te tuhaa apato‘erau no Pakistan e te fenua Initia ite hoê aueueraa fenua puai aita â i itehia‘e nei i roto 100 matahiti, tauatini ora tei mo‘e e rave rahi aita e fare. No te puai o te to‘eto‘e i reira, ua tauturuhia eiaha noa te feia tei pepe te feia atoa râ aita e nohoraa.

Maha mahana i muri mai i te aueueraa, ua pûpû mai te Piha Faaauraa Tauturu Islamique i te hoê manureva 747 uta tauihaa, e ua faaî vitivitihia i te mau paraitete, te fare ‘ie, te mau tauturu no te pae o te ora o te tino, te mau raau rapaau ma‘i, te mau pute taotoraa, te mau pereue mahanahana tei haaputuhia i roto i te fare toa a te episekopo. Hau atu, ua haponohia na ni‘a i te manureva e na ni‘a i te fenua e na ni‘a i te moana, te mau afata punu rarahi i te tahi atu mau tauihaa e te mau fare ‘ie no te tau to‘eto‘e no te rahiraa taata e 75.000.

I te tomo-raa-hia te mau Hau Amui no Marite Ropu e te pape pu‘e, ua iriti te Ekalesia i te mau fare pureraa no te horo‘a i te tamărû no te feia aita e nohoraa. I te mau vahi eita te pereoo e o, a tae mai te mau tauturu huiraatira, e faî te mau melo i te mau pereoo, e amo-tua te mau melo i teie mau tauihaa na te mau pape iti e na ni‘a i te mau vahi atâta no te hopoi i te tauturu i te feia tei roohia i te ati.

I muri mai i te hoê tau arepurepu i Soudan, ua faaru‘e milioni taata i to ratou mau fare e i te mau oire iti no te imi i te hoê vahi hau. Ua haere noa rave rahi mau taata horo na raro hanere maile na ni‘a i te mau fenua marô ia tae i te mau puhaparaa no te feia horo, e i reira ratou e tamata‘i i te uiui-haere i to ratou mau fetii e no te rapaau i to ratou ‘ea.

Ua operehia te Atmit, te hoê vitami hamanihia i te zizona e o tei hi‘opo‘ahia e e au no te faaora i te mau tamarii po‘ia e te feia paari. Ua opere-atoa- hia te mau raau e tauatini mau puohu tauturu i te pae no te tino, te mau tauihaa e te maa na te mau aiu fanau apî.

Ua faao atu te Ekalesia i te tahi atu mau faanahonahoraa-aroha no te tauturu i te patiaraa milioni mau tamarii no Afirika no te paruru ia ratou i te ma‘i puupuu pee. Ua horo‘a piti tauatini melo no te Ekalesia i Afirika 100.000 hora ohipa tamoni-ore i te faaara-haereraa, te haaputuputuraa i te mau tamarii, e te tautururaa i muri mai i te patia.

I te tau no te mau mata‘i rorofa‘i o te matahiti 2005, i te pae apatoa no te mau Hau Amui no Marite e i te pae too‘a o te râ no te mau fenua no Caraïbes, ua riro ïa ei tau vavahi o tei ore â i itehia‘e nei. Ua ta‘iri te vero i te mau fare e i te mau ohipa imiraa moni no Honduras e no Floride. Ua haere tauatini mau melo autahu‘araa e tauturu ia tupu ana‘e te mau mata‘i o te vavahi, ua hopoi i te tauturu no te patururaa i te oraraa. Ua operehia te mau tauturu no te pae o te tino e no te tamâraa, te maa e te pape, e te mau tauihaa no te tamâraa, te mau ahu fare e te vai atura, to te piha e ua tauturuhia te tamâraa i te mau fare e i te faati‘araa i te mau fare no teie noa.

Ua tere te taea‘e Michael Kagle e te tahi atu mau pereoo tei faîhia e te mau materia no o mai i ta‘na taiete no te hopoi i Mississippi. Rave rahi feia rave ohipa e ere i ta tatou faaroo, tei horo‘a i to ratou taime ia haere na muri ia‘na i te mau hopea hebedoma atoa no te tauturu i te mau vahi i uhia e te vero. Ua faaohipahia te mau ratio paraparau i roto i to ratou tere. A tere noa‘i ratou, ua pii mai te tia‘i pŭpŭ no te mau tahu‘a rahi, a tere noa‘i ratou na ni‘a i to ratou mau pereoo e, e măta‘u rahi to‘na no te vitiviti o to ratou tere. Ua hinaaro oia i te tamărû rii i to ratou tere, pii ihora oia na ni‘a i ta‘na ratio paraparau e, « E te mau taea‘e, ua ite anei outou e, te ni‘a to tatou tere i te 80 maile i te hora ? » Ua pahono mai te hoê taata faahoro e, « Oia ho‘i, aita‘tu ai e puai faahou atu, o tera te puai hopea ».

Ua farii te Ekalesia hanere mau rata haamauruuru. Hoê vahine, e tua‘ti ma‘i no Mississippi tei papa‘i mai e : « Aita ta‘u e parau. Ua pahono vitiviti mai anei te Atua i ta‘u mau pure ? Haamata ihora te roimata i te tahe i ni‘a i to‘u papari‘a i to‘u iteraa‘tu i te mau tane taupoo paari e te mau tiaa paari e rave rau mau matini tapu raau i te fauraraa mai i rapae i te mau para aihere. Ma te feaa-ore, o teie paha te hoê faatusiaraa rahi mau tei faatupuhia no‘u ».

Te haamauruuru nei au i te mau rimarima vitiviti i te niraraa tauatini mau paraitete nehenehe, e te hoê haamauruuru taa ê i te mau rimarima vitiviti-ore i to matou mau tuahine paari o tei rohi ma te rohirohi-ore, i roto i to ratou iho mau utuafare, no te niraraa i teie mau paraitete nehenehe. Ua hamani te hoê mama ruau 92 matahiti, hanere mau paraitete. No ta‘na ohipa, ua haamaitai-toopiti-hia, te taata hamani e te taata farii. A mata‘ita‘i ai ta‘na tamaiti i ta‘na niraraa, ui atu ra oia, « Ia mana‘o oe e tapo‘i anei te hoê i ta‘u mau paraitete ? » Ua pahono te hoê rata a te hoê mama apî no Louisiana i teie uiraa :

« Te noho nei au i Louisiana, ua haere au i te fare ma‘i no te mau tamarii. Ua opere mai ratou i te mau ahu tamarii, te mau pahii, te mau parau taahu no te pepe e e piti na paraitete pepe nehenehe roa. Hoê paraitete e apa re‘are‘a to‘na, e e mau tapuae avae e te mau rima rima to ni‘a iho, e te tahi ra, ua tapuhia ïa i te û o te hoê puaahorofenua ‘zèbre’. E mea nehenehe roa. Ua au roa ta‘u maha matahiti iti i te puaahorofenua, eita ihoa ïa te hitu ava‘e e nehenehe e parau i to‘na mana‘o. Te hinaaro nei râ vau i te haamauruuru ia oe e i te mau melo no ta oe Ekalesia no to outou maitai. Ia haamaitai mai te Atua ia outou e i to outou mau utuafare ».

No te pahono i te heeraa fenua i te fenua Philipino, ua putu te feia mo‘a no taua vahi ra i te mau mauihaa atu‘aturaa no te ‘ea e i te mau afata maa e ua opere e te mau paraitete i te feia tei roohia i te ati.

Te mau parau tumu no te ohipa e no te faarava‘iraa ia‘na iho, ua paturuhia e ua haapiihia ei haamamaraa e ua horo‘ahia na te ao atoa nei. I te matahiti 2005, ua hopoi matou i te pape mâ i roto i te mau oire iti. Ua haapiihia te mau taata o te oire iti nahea ia ô e i te tamaumauraa i te mau pamu pape, e i te tata‘iraai te mau apoo pape ia hinaarohia.

Ua faatupu-atoa-hia te mau haapiipiiraa e te mau feia tamoni-ore e te mau misionare faaipoipo tei pûpû i to ratou taime ia nehenehe te mau utuafare ia faarava‘i i ta ratou taraniraa maa na roto i te faatupuraa i ta ratou iho mau maa.

Rave rahi mau parahiraa tura‘i tei operehia no te feia huma no te faarava‘i ia ratou iho. Tauatini feia o tei haapiipiihia nahea ia horo‘a i te ora no te mau aiu apî. Ua tapu te mau taote i te mau cataract [e ‘iri tapo‘i i te mata], e te rapaauraa i te hi‘oraa o te feia e rave rahi. Ua horo‘a te taviniraa utuafare o te Ekalesia i te mau a‘oraa na te ao nei.

Ua patu te Ekalesia i te mau e‘a- turu no te ite e no te faatura i roto i te mau nunaa ia ohipa amui tatou e te tahi atu mau faanahoraa.

Ua parau te taote Simbi Mubako, tei riro na ei ti‘ati‘ave‘a no Zimbabwe i te mau Hau Amui no Marite e, « e mau ohipa maere ana‘e ta te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei no te mea, aita i ta‘oti‘a i teie tauturu no to‘na noa mau melo area râ, ua opere-haere-hia i te mau taata atoa noa‘tu eaha to‘na ihotumu, ta‘na peu e ta‘na haapa‘oraa no te mea e ite [ratou] i te hoho‘a o Iesu Mesia i ni‘a i te mau huru taata atoa ».

Ua tavini to tatou peresideni here o Gordon B. Hinckley ei mauihaa i roto i teie faatupuraa no teie ohipa rahi tauturu huiraatira. « E mea ti‘a ia haere tatou i to tatou mau taata tupu », o ta‘na ïa i parau. « E mau tamaroa e e mau tamahine ratou na te Atua to tatou Metua i te Ao ra, e faautu‘a Oia ia tatou no te mau mea o ta tatou e rave no ratou… Ia haamaitai tatou i te nunaa na roto i te tautururaa ia ratou paatoa, te faateiteiraa i te feia tei teimaha, te faamuraa e te faaahuraa i tei po‘ia e i tei veve, te faataeraa i te here e i te faahoaraa i te feia e haaati nei ia tatou e e ere ho‘i i to teie Ekalesia ».5

Ua riro teie tautooraa no teie tau apî e te faahiahia ei faaiteraa maitai no te aroha o te ahu nei i roto i te varua e i te aau e i te varua o te feia o tei here e o te ineine i te tauturu. Teie taviniraa pipiri-ore e faaiteraa ïa i te here mau o te Mesia.

Ua fafau mai te Faaora i te mau haamaitairaa rarahi i te feia o tei hinaaro i te horo‘a i ta ratou iho : « E horo‘a, e e noaa ho‘i ta outou… o taua faito ho‘i ta outou e faito ra, o te faito-fahou-hia mai ïa ta outou ».6

Te mau mea o ta‘u i parau atu i teie nei mahana, e tuhaa iti noa ïa no te mau mea i tupu i roto i te mau oire iti e i roto i te ao nei. Ia tere au i te mau vahi atoa, e farii au i te mau faaiteraa hohonu no te aau mehara. Na roto i te i‘oa o te Peresideniraa Matamua, te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, e te Tomite Faatere no te Ohipa Totauturu a te Ekalesia, inaha, ta ratou ohipa o te horo‘araa ïa i te arata‘iraa no teie ohipa, te faaite atu nei au ia outou tata‘i tahi i to matou mauruuru mau.

Aita e parau e tano ia‘u ia parau no te faaite i te feruriraa mo‘a o ta‘u e ite nei i roto i to‘u tino. Ua morohi te faufaa no te parau ohie e mauruuru. Ia outou tata‘i tahi na o tei mărû te aau e te rima tauturu, tei haamama i te teimaha o te feia e rave rahi, a farii mai i te tapa‘o no te aau mehara. Te ani nei au i te mau haamaitairaa a te Fatu i ni‘a ia outou e no to outou mau utuafare a haamana‘o tamau noa‘i outou i te feia tei teimaha te aau e tei paruparu te rima na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Andrew Workman, i roto i te « Recollections of the Prophet Joseph Smith », Juvenile Instructor, 15 no atopa 1892, 641.

  2. Mosia 18:8–9.

  3. PH&PF 81:5.

  4. Galatia 6:2.

  5. « Te oraraa i te tau o te îraa o te mau tau », Liahona, Tenuare 2002, 6.

  6. Luka 6:38.