2006
Te titauraa ia rahi atu te aau maitai
Me 2006


Te titauraa ia rahi atu te aau maitai

No te aha te tahi pae o tatou i riro ai ei mau taata ino e te au ore i ni‘a ia vetahi ê ? No te aha aita e nehenehe ia tatou paatoa ia haere atu i te mau taata atoa e haati nei ia tatou ma te auhoa ?

E taata eta‘eta roa te taea‘e Monson ia pee i muri. E taata arearea roa teie area râ, tei î i te i te parau mau.

Mauruuru e to‘u mau taea‘e no to outou faaroo e ta outou mau pure. Ua mauruuru roa vau no te reira.

Ia haere te hoê taata i te paariraa, e mărû atoa mai to‘na huru, te aau maitai. Ua feruri maoro i te reira.

Ua maere au no te aha i vai ai te riri rahi i roto i te ao nei. Tei roto tatou i te mau tama‘i ri‘ari‘a o te iriti i te ora, e o te faatupu i te mau pepe ino roa. Ia hi‘o tatou i roto i te utuafare, mea rahi roa te pohehae, te te‘ote‘o, te aau teitei, e te amuamu, te faaino ; te vaira te metua tane te faaite ra oia i to‘na riri no te tahi mau mea na‘ina‘i roa, e te faufaa ore, e te faata‘i ra i te vahine e te faari‘ari‘a ra i te tamarii.

Te faaite noa mai nei â te pe‘ape‘a taura taata i to‘na hoho‘a hairiiri. Ua faaitehia mai ia‘u e, i rotopu roa ia tatou nei, te itehia nei te reira mea. Aita vau e taa nei e, no te aha i tupu ai te reira. Mai te mea ra ia‘u e, ua oaoa roa tatou i te heheuraa i te matahiti 1978 tei horo‘ahia mai i te peresideni Kimball ra. Tei reira vau i roto i te hiero i te taime a tupu ai te reira ohipa. Aita hoê tapitapiraa i roto i to‘u feruriraa e aore râ, i roto i te feruriraa o to‘u mau hoa e, te mea i heheuhia mai, o te hinaaro ïa e te mana‘o ïa o te Fatu.

I teie nei, ua parauhia mai ia‘u e, i te tahi taime, te faaroohia nei i rotopu ia tatou nei, te tahi mau parau faaino no ni‘a i te taura taata, e te tahi mau parau tahitohito. Te faahaamana‘o atu nei au ia outou e, te taata e parau i te mau parau faaino teimaha i ni‘a i te tahi atu taata taura ê, eita ïa e ti‘a ia‘na ia parau e, e pipi mau oia na te Mesia. Eita atoa ta‘na e nehenehe e parau e, te haapa‘o ra oia i te mau haapiiraa a te Ekalesia a te Mesia. Nahea e ti‘a ai i te hoê taata tei mau i te Autahu‘araa a Melehizedeka ia parau ma te aau teitei e, ua ti‘a ia‘na ia mau i te autahu‘araa, area te tahi atu taata te ora nei i te hoê oraraa paieti, tera râ, no te mea e mea taa ê te û o to‘na iri, aita ïa e ti‘a ia‘na ia mau i te autahu‘araa ?

I roto i te roaraa o to‘u taviniraa ei melo no te Peresideniraa Matamua, ua ite au, e ua paraparau vau e rave rahi taime i ni‘a i te taa-ê-raa ta tatou e ite nei i roto i to tatou oraraa nei. Ua titauhia ia tatou ia faaitoito i te faaau-maite-raa i taua taa-ê-raa ra.

E mea ti‘a ia tatou ia ite e, e mau tamaiti e aore râ, e mau tamahine ana‘e tatou tata‘i tahi na to tatou Metua i te Ao ra tei here i Ta‘na mau tamarii paatoa.

E te mau taea‘e e, aita e tumu no te riri i te taura taata taa ê i rotopu i te autahu‘araa o teie nei Ekalesia. Mai te mea e, te vaira hoê taata e faaroo maira i to‘u reo, e o te hinaaro nei e rave i te reira ohipa, ia haere atu ïa oia i mua i te Fatu e ia ani ia faaorehia ta‘na hara, e ia faaea i te rave faahou i te reira ohipa.

Te farii nei au i te rata i tera taime e tera taime tei horo‘a mai i te tahi mau mana‘o ta te taata papa‘i i feruri e, e mea ti‘a ia paraparauhia i roto i te amuiraa. Ua tae mai te hoê rata mai te reira i te tahi a‘e nei mahana. Na te hoê vahine te reira i papa‘i mai no te faaite mai e, ua mutu to‘na faaipoiporaa na roto i te hoê faataaraa. I muri iho, ua farerei oia i te hoê tane mai te huru ra e, e taata maitai e te aupuru ho‘i. Tera râ, aita i maoro i muri a‘e i te faaipoiporaa, ua ite a‘era oia e, e mea fifi roa taua taata i te pae no te moni ; noa‘tu e, e mea iti roa ta‘na moni, ua faaru‘e oia i ta‘na ohipa. E no reira, ua titauhia ïa i te vahine ia rave i te ohipa no te faaamu i te utuafare.

E rave rahi matahiti tei ma‘iri e te faaea ohipa ore noa ra â oia. I muri iho, ua paraparau mai oia no te tahi na taata toopiti ê atu o te pee atoa nei i taua e‘a ra, aita e rave i te ohipa, area na vahine ra, titauhia ïa ia raua ia rave i te ohipa e rave rahi hora te maoro no te faaamu i to raua utuafare.

Na ô atura Paulo ia Timoteo : « O te taata ho‘i aore i hamani maitai i to‘na iho ra, e rahi atu â i to‘na ihora utuafare, ua faaru‘e ïa oia i te parau, e e rahi atu ïa to‘na ino i to te taata mau ore ra » (1Timoteo 5:8). E mea puai roa teie mau ta‘o.

Ua parau mai te Fatu i roto i te heheuraa no teie anotau e :

« E ti‘araa to te mau vahine ia titau i to ratou mau tane faaipoipo no ta ratou mau faufaa, e tae noa‘tu i te taime to ratou mau tane faaipoipo e ravehia‘i…

« E ti‘araa to te mau tamarii atoa ia titau i to ratou ra mau metua no to ratou ra faufaa e tae noa‘tu i te taime e naehia to ratou ra matahiti » (PH&PF 83:2, 4).

Mai te mau mahana matamua mai â o teie nei Ekalesia, ua faarirohia te mau tane faaipoipo ei faaamu no te utuafare. Te ti‘aturi nei au e, te tane e pato‘i i te rave i te ohipa no te faaamu i to‘na utuafare, eita ïa ta‘na e ti‘a ia parau e, e melo maitai oia, mai te mea e tino maitai to‘na.

I parau atu na vau i na‘ua nei e, aita vau e ite nei e, no te aha e mea rahi te pe‘ape‘a e riri e te ino i roto i te ao nei. Oia mau, ua ite au e, teie mau mea taatoa, e ohipa ïa na te enemi. Te haa hoê hoê nei oia i ni‘a ia tatou. Te haamou nei oia i te mau tane puai. Mai te tau mai â o te faati‘a-raa-hia te Ekalesia to‘na rave-noa-raa i te reira. Teie te parau a te peresideni Wilford Woodruff :

« Ua ite au ia Oliver Cowdery mai te huru ra e, te aueue ra te fenua i raro a‘e i to‘na avae. Aitâ vau i faaroo a‘e nei i te hoê taata i te faaiteraa i te hoê iteraa papû puai a‘e i ta‘na i faaite a vai ai oia i raro a‘e i te faaururaa a te Varua. Tera râ, i te taime oia a faaru‘e ai i te basileia o te Atua, i taua taime atoa ra to‘na mana i te maruaraa… Ua iriti-ê-hia to‘na puai, mai to Samasona i ni‘a i te turi o Delila. Ua ere oia i te mana e i te iteraa papû ta‘na i fana‘o na, e aita roa‘tu oia i farii faahou i te reira i roto i to‘na îraa, a vai noa ai oia i te tahuti nei, noa‘tu e, ua pohe oia [ei melo no] te Ekalesia » (Te mau haapiiraa a te mau peresideni o te Ekalesia : Wilford Woodruff, [2004], 105).

Ua faati‘ahia vau ia faati‘a‘tu ia outou i te aamu o te hoê taurearea tei paari i roto i to matou oire. E ere oia i te melo no te Ekalesia. E melo haapa‘o to‘na na metua e o‘na atoa i roto i te tahi atu haapa‘oraa.

Te parau ra oia e, a tupu noa ai oia i te paariraa, ua faahaehaa te tahi mau hoa melo no te Ekalesia ia‘na, ua faaau ore ia‘na, ua faaooo ia‘na.

No reira, ua tupu to‘na inoino i teie Ekalesia e to‘na mau melo. Aita hoê mea maitai ta‘na i ite i roto i te mau melo.

I muri iho, ua ere to‘na papa i ta‘na ohipa, e ua titauhia ia ratou ia taui i te faaearaa. I roto i to‘na faaearaa apî, 17 to‘na matahiti, ua ô oia i roto i te haapiiraa tua rua. I reira, no te taime matamua o to‘na oraraa, ua ite a‘era oia i te mahanahana o te mau hoa, te hoê o ratou, o Richards, tei ani mai ia‘na ia amui atu ia ratou i roto i ta ratou pŭpŭ ta‘na iho e peresideni ra. Te parau ra oia e, « No te taime matamua i roto i to‘na oraraa ua hinaaro te hoê taata ia‘na. Aita vau i ite nahea râ ia pahono, tera râ, ua amui atu vau i reira, ma te mauruuru… Ua riro taua iteraa ra ei iteraa here-roa-hia e au, te iteraa e, e hoa to‘u. Ua pure au i to‘u oraraa taatoa ia roaa hoê hoa no‘u. I teie nei, 17 matahiti i te tia‘iraa, ua pahono mai te Atua i taua pure ra ».

I te 19raa o to‘na matahiti, ua riro oia ei apiti no Richard i roto i te fare ie, i te tau no ta ratou raveraa ohipa i te tau ve‘ave‘a. Ua ite oia ia Richard ia tai‘o i te hoê buka i te mau pô atoa fatata hoê afa hora te maoro. Ua ani atura oia e, eaha ta‘na e tai‘o ra. Parauhia maira ia‘na e, te tai‘o ra oia i te Buka a Moromona. Te parau ra oia e, « oioi roa vau i te taui i te tumu parau, e haere atura vau e taoto. Tera ho‘i te buka tei tu‘ino roa i to‘u oraraa tamarii rii. Ua tamata vau i te haamo‘e i te reira, tera râ, ua ma‘iri hoê hepetoma, e aita to‘u taoto e topa. Eaha oia e tai‘o noa ai i te reira buka i te mau pô atoa ?Aita i maoro aita ta‘u e nehenehe faahou e tape‘a noa i taua uiraa ra i roto i to‘u upoo. No reira, i te hoê pô, ua ani atura vau ia‘na e, eaha te mea faufaa i roto i taua buka ra. Eaha to roto ? Ua horo‘a maira oia i te buka ia‘u ra. Oioi atura vau i te parau e, aita roa‘tu vau e hinaaro ia tape‘a i tera buka. Ta‘u noa e hinaaro, ia ite au e, eaha to roto. Ua haamata ihora oia i te tai‘o na te vahi ta‘na i faaea. Ua tai‘o oia no ni‘a ia Iesu, e no ni‘a i to‘na faraa‘tu i te fenua Amerika. Ua maere roa vau. Aita vau i mana‘o e, te ti‘aturi atoa nei te mau momoni ia Iesu ».

Ua ani atura o Richard ia‘na ia haere e himene i roto i te pŭpŭ himene no te amuiraa tĭtĭ na muri iho ia‘na. Ua tae a‘era i taua mahana ra, e ua haamata te amuiraa. « O Elder Coleman, no te Pŭpŭ Matamua o te Hitu Ahuru, te manihini orero. Ua ite-atoa-hia ia‘u i roto i te amuiraa e, e [melo faafariu-atoa-hia] oia. I te hopea o te amuiraa, ua tape‘a o Richard i to‘u rima no te arata‘i ia‘u e farerei ia‘na. Ua farii au, e ia fatata atu vau ia‘na, ua huri maira oia i ni‘a ia‘u, e ua ataata maira. Ua faaite atura vau i to‘u i‘oa, e ua parau atura e, e ere au i te melo no te Ekalesia, e ua haere noa mai au no te himene i roto i te pŭpŭ himene. Ua ataata maira oia e na ô maira e, te oaoa nei oia i te mea e, ua tae mai oia, ma te parau mai e, e mea nehenehe roa te himene. Ua ui atu vau ia‘na e, e mea nahea oia i te iteraa e, e parau mau teie Ekalesia. Ua faaite maira oia ia‘u i te tahi tuhaa o to‘na iteraa papû, e ua ani maira e, ua tai‘o anei au i te Buka a Moromona. Na ô atura vau e, aita. Ua fafau maira oia ia‘u e, te taime matamua e tai‘o ai au i te reira, e farii au i te Varua ».

I te tahi taime ê atu te ratere ra teie taure‘are‘a e to‘na hoa. Ua horo‘a atura o Richard i te hoê Buka a Moromona na‘na, ma te ani ia tai‘o haapuai i te reira. Ua na reira oia, e i tera iho taime, ua faauruhia a‘era oia e te Varua Mo‘a.

Ua tere noa te tau, e ua tupu to‘na faaroo i te rahi. Ua farii oia ia bapetizohia oia. Ua pato‘i to‘na na metua, tera râ, ua haere noa oia i mua, e ua bapetizohia ei melo no te Ekalesia.

Ua tupu noa to‘na iteraa papû i te puai. Te tahi noa tau hepetoma i ma‘iri a‘e nei, ua faaipoipohia oia i te hoê tamahine nehenehe roa, Feia Mo‘a no te mau Mahana Hopea nei, no teie tau e no te tau e a muri noa‘tu, i roto i te hiero no Roto Miti. Na Elder Gary Coleman i rave i te taatiraa.

Tera ïa te hopea o te aamu, tera râ, te vai ra te tahi mau parau faahiahia i roto i taua aamu ra. A tahi, te raveraa haamâ ïa ta to‘na mau hoa i rave i ni‘a ia‘na i roto i te hoê oire Momoni.

Te piti, o te raveraa ïa a to‘na hoa apî o Richard. E mea taa ê roa teie i te raveraa matamua. Na te reira i arata‘i ia‘na ia faafariuhia, e ia bapetizohia, noa‘tu te papû ore.

E nehenehe teie huru temeio e tupu, e e tupu mau te reira mai te mea e, te vai ra te aau maitai, te faatura, e te here. No te aha te tahi pae o tatou i riro ai ei mau taata ino e te au ore i ni‘a ia vetahi ê ? No te aha aita e nehenehe ia tatou paatoa ia haere atu i te mau taata atoa e haati nei ia tatou ma te auhoa ? No te aha teie rahiraa oto e te pe‘ape‘a e vai nei ? E ere te reira i te evanelia a Iesu Mesia.

E topa tatou paatoa i te hoê taime. E hape tatou paatoa. E faahiti faahou vau i te mau parau a Iesu i roto i te Pure a te Fatu : « Faaore mai i ta matou hara, mai ia matou e faaore i tei hara ia matou nei » (hi‘o Mataio 6:12 ; Te iritiraa a Iosepha Semita, Mataio 6:13).

O William W. Phelps te hoê taata fatata roa i te peropheta Iosepha, e ta‘na i taviri i te matahiti 1838, tape‘ahia‘tu ai oia i te fare auri i Missouri. No te faaite i te ino rahi o te ohipa ta‘na i rave, ua papa‘i oia i te peropheta no te ani ia faaorehia ta‘na hara. Teie te tahi tuhaa pahonoraa a te peropheta :

« Oia mau, ua mamae roa tatou i te ohipa ta oe i rave—te au‘a raau avaava, tei î a‘e na hau atu i ta te taata e nehenehe e faaoromai, ua î roa ïa i te hoê faito eita e maraa ia amo, a fariu mai ai oe i ni‘a ia matou…

« Area râ, ua inuhia taua au‘a ra, ua haapa‘ohia te hinaaro o to tatou Metua, e te ora nei â tatou, e ta tatou ïa e haamauruuru nei i te Faaora…

« Ma te ti‘aturi e, ua fa‘i mau oe, e ua tatarahapa mau oe, e oaoa faahou â vau i te toro atu i te rima atau o te auhoaraa, e ia oaoa i te ho‘iraa mai o te tamaiti puhura tao‘a.

« Ua tai‘ohia ta oe rata i mua i te feia mo‘a i te sabati i ma‘iri a‘e nei, e ua itehia te faaiteraa o to ratou mana‘o, i te taime a Faaotihia ai e, e ti‘a ia W. W. Phelps ia fariihia i roto i te auhoaraa.

« ‘Haere, e te taea‘e here e, i teie nei, ua hope te tama‘i,

« ‘No te mea, e hoa i te haamataraa, e hoa faahou i te faahopearaa » (Teachings of the Prophet Joseph Smith, ma‘itihia e Joseph Fielding Smith [1976], 165–66).

E te mau taea‘e e, teie te varua, tei faaitehia mai e te peropheta, ta tatou e faahotu i roto i to tatou oraraa. Eita ta tatou e nehenehe e tau‘a ore i te reira. E melo tatou no te Ekalesia a to tatou Fatu. E hopoi‘a ta tatou i mua Ia‘na, e i mua atoa ia tatou iho e ia vetahi ê. Te titau nei teie ao hara e te tahito i te taata puai, te taata paieti, te taata faaroo e te parau ti‘a, te taata e hinaaro e faaore i te hara e e haamo‘e roa.

I teie nei, te oaoa nei au ia parau e, teie mau hi‘oraa ta‘u i horo‘a‘tu, e ere te reira i te hoho‘a o te rahiraa o to tatou mau melo. Te ite nei au ati a‘e ia‘u nei i te hoê niniiraa nehenehe o te here e te mana‘ona‘oraa ia vetahi ê.

Hoê hepetoma i ma‘iri a‘e nei ua î roa teie pû amuiraa i te mau tamahine nehenehe roa tei faaitoito i te ora i te evanelia. Ua faaite ratou i te aau horo‘a te tahi e te tahi. Ua faaitoito ratou i te tahi e te tahi. Ua riro ratou ei hanahana no to ratou mau metua, e no te utuafare no reira mai ratou. Te fatata nei ratou i te ti‘araa tuahine, e tape‘a ratou i roto i to ratou oraraa taatoa i te mau hi‘oraa tei faaitoito ia ratou.

A feruri i te matai rahi e ravehia e te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu. E itehia ta ratou mau ohipa tamoni ore i te ao atoa nei. Te horo‘a nei te mau tuahine i to ratou taime, ta ratou aupururaa here, e ta ratou mau rave‘a no te tauturu i tei pohehia i te ma‘i e i te feia veve.

A feruri i te faanahoraa totauturu e te mau taata tamoni ore e haere nei no te opere i te maa, te ahu, e te tahi atu mau mea e hinaarohia no te feia i roto i te ati.

A feruri i te mau ohipa tautururaa taata taa ê atu i te mau melo iho o te Ekalesia i roto i te mau fenua veve o te ao nei. Te ora nei te ma‘i puupuu i teie nei i roto i te mau fenua e rave rahi, na roto i te tautururaa a teie Ekalesia.

A hi‘o na i te faaohiparaa o te moni tamau no te haapiiraa no te faateitei e rave rahi tauatini taata mai roto mai i te veve rahi haere ti‘a‘tu i roto i te maramarama o te ite e te auhune.

E no reira, e ti‘a ia‘u ia tamau â i te faahaamana‘o ia outou i te ohipa rahi a te mau melo maitai o teie Ekalesia no te haamaitai i te oraraa o te tahi e te tahi, e te faatororaa i te rima e ati a‘e teie ao i te feia veve e i roto i te ati o teie nei ao.

Aita e hopea to te maitai te ti‘a ia tatou ia rave, to te faaururaa te ti‘a ia tatou ia faatupu i ni‘a ia vetahi ê. Eiaha tatou e faaea noa i ni‘a i te mau mea tano ore. E pure ana‘e tatou no te puai ; e pure ana‘e tatou no te aravihi e no te hinaaro ia tauturu ia vetahi ê. E anaana ana‘e tatou i te maramarama o te evanelia i te mau taime atoa e i te mau vahi atoa, ia ti‘a i te Varua o te Faaora ia anaana na roto atu ia tatou.

Ia au i te mau parau a te Fatu ia Iosua, e te mau taea‘e « e faaetaeta e ia itoito roa ; eiaha e măta‘u, eiaha ho‘i e amiami : tei piha‘i-atoa-iho ho‘i to Atua o Iehova ia oe i to mau haerea atoa ra » (Iosua 1:9).

Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.