2006
E imi outou i te basileia o te Atua
Me 2006


E imi outou i te basileia o te Atua

Ei opaniraa, te ti‘aturi nei au e e haamana‘o outou e i teie Sabati, ua faaroo outou ia‘u i te faaiteraa i to‘u iteraa papû e, e ohipa mo‘a teie na te Atua.

E to‘u mau taea‘e e mau tuahine here, te haamauruuru atu nei au no ta outou mau pure faaroo no‘u nei. Te pure nei au i teie taime no ta outou mau patururaa faaroo.

Ia rae‘ahia i te hoê taata to‘u nei matahiti, e faaea oia e e feruri e eaha te mea o tei arata‘i ia‘na i roto i to‘na ti‘araa i roto i te oraraa.

E rave rii au i to outou taime, i te mea e ti‘a ia faaauhia mai te hoê peu rii pipiri. E na reira vau no te mea ua riro te oraraa o te peresideni o te Ekalesia ei faturaa na te mau melo paatoa o te Ekalesia. E mea iti roa te taime o ta‘na e rave noa‘na e aita râ a‘na e ohipa mo‘emo‘e. Ta‘u a‘oraa i teie po‘ipo‘i e mea huru taa ê rii i te tahi atu mau a‘oraa o ta‘u i horo‘a i roto i te mau amuiraa rahi a te Ekalesia.

Te ti‘a nei au i te toparaa mahana o to‘u oraraa. Tei roto tatou paatoa i te rima o te Fatu. Ia ite mai outou e, no tapu-noa-hia mai nei au. A tahi ra vau a riro ai no te taime matamua o to‘u na 95 matahiti ei ratere i roto i te fare ma‘i. Eita vau e faaurû ia outou ia riro ei ratere i reira. Ua faaite mai râ to‘u mau taote e, te vai rii noa ra te tahi mau to‘eto‘e‘a o to‘u nei mai.

Te piri atura vau i te 96raa o to‘u matahiti. Te rave nei au i teie taime no te faaite i to‘u mauruuru e to‘u oaoa i te mau haamaitairaa faahiahia o ta te Fatu i ninii rahi mai i ni‘a ia‘u.

E farerei tatou i te mau ma‘itiraa i roto i to tatou oraraa, te tahi e arata‘ihia e te nota himene no te maitai e no te faufaa, area vetahi râ, e ere ïa i te mea faufaa roa. Ua faaherehere râ e ua arata‘i te Fatu i ta‘u mau ma‘itiraa, noa‘tu e e ere i te mea papû roa i te tahi taime.

Te haamana‘o nei au i te mau parau o te hoê pehe a Robert Frost « The Road Not Taken » [Te e‘a aita e haere-pineine-hia] o teie ïa to‘na tereraa :

E maaraa puromu teie i roto i te uru raau, e ua—

Rave au i teie e‘a ore e haere pinepinehia,

Na te reira i faataa i te taa-ê-raa.

(The Poetry of Robert Frost, nene‘iraa a Edward Connery Lathem [1969], 105)

Te haamana‘o ra vau i te mau parau a te Fatu : « E titau râ outou i te basileia o te Atua, e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou » (Luka 12:31).

A 48 matahiti i ma‘iri i roto i te hoê Amuiraa no eperera mai teie te huru vau i paturuhia‘i ei hui mana faatere rahi. Mai reira mai to‘u a‘o noaraa i roto i te amuiraa rahi o te Ekalesia. Ua horo‘a na vau hau atu i te 200 a‘oraa. Ua horo‘a na vau rave rau mau tumu parau. Ia tai‘o faahou vau i teie mau a‘oraa, e mau iteraa papû ïa no teie nei ohipa rahi o te mau mahana hopea nei.

Ua taui râ te mau mea e te taui noa‘tu ra. To‘u hoa here faaipoipo no na matahiti e 67, ua vaiiho mai ïa ia‘u a piti matahiti i teie nei. E mihi rahi au ia‘na i te mau parau atoa o ta‘u e parau nei. E vahine taa ê mau teie, te hoê tei hahaere na to‘u nei mau hiti na roto i te auhoraa hau atu e toru i ni‘a i te hanere o te hoê tenetere. Ia hi‘o ti‘a vau i to‘u oraraa, e na reira vau na roto i te hoê faito no te maere e te popou. Te mau mea maitai i tupu na oia‘toa to‘u nei faaipoiporaa, e tarahu ïa na‘u no to‘u meloraa i roto i te Ekalesia.

I te tahi pô râ, ua hi‘o vau i roto i te hoê tabula no te mau taiete e mau faanahonahoraa o tei faahanahana ia‘u, e ua na reira ratou no ta‘u mau ohiparaa i roto i te Ekalesia. Te mau peresideni no te mau Hau Amui no Marite, rave rahi o ratou, o tei haere mai i roto i ta‘u piha ohipa o te peresideniraa o te Ekalesia. Te tautau nei i roto i ta‘u piha ohipa te hoho‘a no to‘u pûpûraa i te Buka a Moromona i te peresideni Ronald Reagan. Ua haere na vau i te Fare Uouo rave rahi mau taime. I roto i ta‘u pute vairaa buka, te hoê ïa Feti‘a peresideniraa no te Ti‘amâraa tei horo‘ahia na‘u e te peresideni Bush. Ua farii au e ua amui atu vau i rotopu i te mau faatere hau e te mau ti‘ati‘ave‘a o na nuna‘e e rave rahi, tae noa‘tu i te faaterehau ia Margaret Thatcher e ia Harold MacMillan no Peretane.

Ua mataro vau e ua rave na vau i te ohipa i piha‘i iho i te mau peresideni tata‘i tahi o te Ekalesia mai Heber J. Grant e tae roa mai ia Howard W. Hunter. Ua matau vau e ua here au i te mau hui mana faatere rahi i roto i teie mau matahiti e rave rahi.

E te tamata nei au i te faaau i te mau buka e rave rahi e i te mau tao‘a o ta‘u i haaputu rave rahi mau matahiti. I to‘u raveraa i teie ohipa, ua topa vau i ni‘a i te hoê ve‘a uiuiraa mana‘o no te mau matahiti 1951–1954. I te reira taime, e tauturu ïa vau no te peresideniraa titi e aita â ïa vau i piihia‘tura ei hui mana faatere.

Ia tai‘o vau i teie nei ve‘a tahito, e haamana‘o vau ma te popou e mea nahea, na roto i te maitai o te Fatu, ua matau maitai au i teie mau melo no te peresideniraa matamua e i te mau melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo.

Te vai atoa ra i roto i teie buka te mau ohipa mai teie i muri nei :

« 11 no mati 1953—Ua aparau maua te peresideni McKay no te tabula ohipa no te amuiraa a te mau peresideni misioni o te ava‘e Eperera.

« Mahana maha 19 no mati—ua ani mai Joseph Fielding Smith ia imi au hoê taea‘e no te faaite nahea ia faatere i te tabula ohipa no te amuiraa a te mau misionare no te pô Mahana Maa… Te ti‘aturi nei au e, e nehenehe ta Spencer W. Kimball e aore râ, ta Mark E. Peterson ia rave i te reira.

« Mahana maha 19 no mati—ua faaite te peresideni McKay i te hoê aamu faufaa roa. Teie ta‘na i parau, ‘E fenua faaapu rahi ta te hoê taata faaapu. Ia ruhiruhi â oia, ua riro teie aua ei ohipa rahi roa na‘na. E utuafare tamaroa rahi to‘na. E ua pii oia i tamau tamaroa ia haere mai e ua parau atu oia ia ratou ia amo i teie hopoi‘a. E ua faafaaea-rii te metua tane. I te hoê râ mahana, ua haere atu oia i roto i te aua. E ua faaue ta‘na mau tamaroa ia‘na ia ho‘i, aita ratou e hinaaro i ta‘na tauturu. Parau atura oia e, « E mea faufaa a‘e to‘u ata i ni‘a i teie faaapu i ta outou na ohipa ». ‘Teie te parau a te peresideni McKay, te metua tane o teie nei aamu o te peresideni Stephen L. Richards, tei roohia i te ma‘i area ta‘na ohipa e to‘na auhoaraa, ua faateiteihia ïa e te peresideni McKay.

« Mahana pae 3 no eperera, 1953—Ua haere au i te hoê apooraa e te mau hui mana faatere rahi e te mau peresideni misioni i te hiero mai te hora 9 i te po‘ipo‘i tae atu i te hora 3:30 i te ahiahi. Ua paraparau hau atu i te 30 peresideni misioni. Te hinaaro nei ratou ia rahi atu â te mau misionare. Te haere nei ratou paatoa i mua.

« Mahana piti 14 no eperera—Ua farerei au i te peresideni Richards, e e mea maitai roa teie farereiraa. E hi‘oraa rohirohi e te paruparu to‘na. Ua ite au e, ua faaherehere te Fatu ia‘na no te hoê opuaraa rahi.

« Monire 20 no eperera, 1953—E farereiraa faufaa roa e Henry D. Moyle no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo.

« 15 no tiurai, 1953—Ua pohe Albert E. Bowen, melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, i muri mai hoê matahiti vairaa i roto i te ma‘i. Hoê atoa ïa hoa tei mo‘e… Ua mataro maitai au ia‘na. Ua riro oia ei arata‘i e ei taata aueue-ore. Aita oia e hinaaro ia faaruhia oia, eita atoa i te taata nane noa. E taata paari i roto i te mau opuaraa—e taata paari e te varavara, e taata rahi e te faaroo ohie. Te pohe nei te feia faatere paari. E mau hoa ana‘e ratou no‘u. I roto i to‘u oraraa poto nei, ua ite au i te mau taata maitata‘i no te Ekalesia e haere mai e e haere atu. Ua ohipa na vau i piha‘i iho ia ratou e e mau hoa here-roa-hia. E rave‘a ta te tau no te tinai i to ratou roo. I roto e pae matahiti toe, e morohi ê atu te hoê i‘oa tuiroo mai ia Merrill, Widtsoe, Bowen— e mau taata puai—i te rahiraa o te mau taata area râ, e mea iti roa o te haamana‘o noa. E mea ti‘a i te hoê taata ia oaoa i ta‘na ohipa i te mau mahana atoa, e mea ti‘a ia‘na ia ite e e haamana‘o to‘na utuafare ia‘na, ia riro oia ei taata faufaa i te Fatu e i raro roa‘tu i te reira, e riro to‘na menema i te hi‘oraa na‘ina‘i roa no te mau u‘i e tae mai ».

E te vai atura i roto i teie buka. E tai‘o noa vau no te faaite i te mau auraa tuiroo i orahia mai na e au i piha‘i iho i te mau melo no te Peresideniraa Matamua e no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo.

Ua tere atoa na vau i rotopu i te feia riirii e te feia veve i te fenua nei, e ua faaite au i to‘u here no ratou, to‘u tau‘araa e to‘u faaroo. Ua amui atu vau i rotopu i te mau tane e te mau vahine maitata‘i e te roo rahi no te mau tuhaa atoa o te fenua nei. Na roto i teie mau ohipa o ta‘u i rave, te mana‘o nei au e ua hopoi mai au i te hoê taa-ê-raa iti.

I to‘u vai apîraa, e tamaiti rii noa â vau, ahuru ma hoê matahiti, ua farii au i te hoê haamaitairaa patereareha a te hoê taata aita â vau i ite a‘e nei ia‘na e aita vau i ite faahou ia‘na. E parau faahiahia teie, te hoê parau tohu. No‘u iho teie parau e eita râ vau e tai‘o rahi roa‘tu. Tera râ, teie te mea i roto, « E faaroo te mau nunaa o te fenua nei i to oe na reo e e hopoihia mai ratou i te iteraa i te parau mau na roto i te iteraa papû faahiahia o ta oe e faaite atu ia ratou ».

I to‘u haamauruuru-raa-hia i ta‘u misioni o ta‘u i rave i te fenua Peretane, ua tere au i te hoê tere poto i Europa e ua faaite au i to‘u iteraa papû i Londres, i Berlin e i Paris e i muri mai i Washington D.C. Parau ihora vau ia‘u iho e, ua faaite au i to‘u iteraa papû i teie mau oire rarahi o te ao nei e ua rave faaoti ïa vau i te hoê tuhaa o to‘u haamaitairaa patereareha.

E haamataraa noa teie no te mau mea e tae mai. Mai reira mai, ua faateitei noa vau i to‘u reo i te mau fenua atoa, i te mau oire rarahi e i te mea na‘ina‘i, i te mau vahi atoa o te pae apato‘erau tae atu i te pae apatoa i te pae hiti‘a o te râ e i te too‘a o te râ e i te tahi a‘e pae o te ao nei—mai Cape Town tae atu i Stockholm, mai Moscou tae atu i Tokyo e i Montreal, i roto i te mau oire rahi o te fenua nei. E semeio mau teie.

Ua ui au i teie matahiti i ma‘iri a‘e nei i te mau melo no te Ekalesia i te ao atoa nei ia tai‘o faahou i te Buka a Moromona. Tauatini, tae noa‘tu hanere o te mau tauatini, tei pahono i taua tamataraa ra. Ua parau te peropheta Iosepha Semita i te matahiti 1841, « Ua parau vau i te mau taea‘e, ua riro te Buka a Moromona ei buka ti‘a-roa‘e i te mau buka atoa i te fenua nei, e te ofa‘i taviri no ta tatou haapa‘oraa, e eita te hoê taata e haafatata‘tu i te Atua maori râ, na roto i te haapa‘oraa i ta‘na mau faaueraa, i te tahi atu mau buka » (History of the Church, 4:461).

Na roto i te fariiraa i te parau mau o teie nei parau, te mana‘o nei au e tupu te tahi ohipa faahiahia i te mau taata o teie Ekalesia. Ua itehia ratou i te tai‘oraa i te Buka a Moromona a tere ai na ni‘a i te pereo‘a uta taata, a tamaa a‘i, a tia‘i ai i te taote, e i te tahi atu mau tupuraa. Te ti‘aturi nei au e, ua piri roa‘tu tatou i te Atua no te mea ua tai‘o tatou i teie buka.

I te ava‘e Titema i ma‘iri a‘e nei, ua fana‘o vau e o outou atoa, i te faahanahanaraa o te 200 raa o te matahiti o te fanauraa o te peropheta Iosepha Semita. Ua haere Elder Ballard e o vau nei i te vahi i fanauhia‘i oia i Vermont, e ua î roa teie Pû Amuiraa i te Feia Mo‘a, e ua vevohia te parau na roto i te rave‘a pee‘utari i te mau vahi atoa o te ao nei ei faaturaraa i te peropheta here no teie ohipa o te mau mahana hopea nei.

E nuu faahou vau i mua. Te tatarahapa‘tu nei au no te a‘oraa‘tu ia outou no ni‘a ia‘u iho. Tera râ, ua na reira vau no te faaite i to‘u popou e to‘u aau mehara no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, e ua tupu teie mau mea i te vahi o ta te Fatu e hinaaro i te tuu ia‘u. Ua î roa to‘u aau i te mauruuru e i te here.

Te parau faahou nei au e :

E maaraa puromu teie i roto i te uru raau, e ua—

Rave au i teie e‘a ore e haere pinepinehia,

Na te reira i faataa i te taa-ê-raa.

Te ti‘aturi nei au eita outou e rave i te mea o ta‘u i parau mai te hoê faaararaa. Area râ, te ti‘aturi nei au i te paraparau faahou atu ia outou i te ava‘e atopa i mua nei.

Ei opaniraa, te ti‘aturi nei au e e haamana‘o outou e i teie Sabati, ua faaroo outou ia‘u i te faaiteraa i to‘u iteraa papû e, e ohipa mo‘a teie na te Atua. Te orama o tei horo‘ahia i te peropheta Iosepha Semita i roto i te uru raau i Palmyra e ere ïa i te mana‘o noa. E parau mau roa. Ua tupu te reira i te hoê mahana teatea. Ua paraparau mai te Metua e te Tamaiti i teie tamaiti apî. Ua ite atu oia ia Raua i ni‘a noa‘e ia‘na. Ua faaroo oia i to Raua reo. Ua haapa‘o oia i ta Raua haapiiraa.

O te Fatu tei ti‘a-faahou o tei faaôhia mai e To‘na Metua, te Atua rahi o te Ao nei. No te taime matamua tei papa‘ihia i roto i te aamu, ua fâ amui mai te Metua e te Tamaiti e ua vetea ihora i te paruru e ua iriti i teie, te tau tuuraa evanelia hopea.

Te faaite nei e te paturu nei te Buka a Moromona—te hoê ohipa tei papa‘ihia e te mau peropheta o tei ora na i tahito ra e ta ratou mau parau, ua heheuhia i te tau mau ra no te « faaite papû i te Ati Iuda e i te Edene e o Iesu te Mesia, te Atua Mure Ore, o te faite Ia‘na Iho i te mau fenua atoara » (Api upoo parau no te Buka a Moromona).

Ua faaho‘ihia mai te autahu‘araa i raro a‘e i te rima o Ioane Bapetizo, e Petero, Iakobo, e Ioane. Te mau taviri atoa e te mana no te ora mure ore, te faaohipahia nei ïa i roto i teie Ekalesia.

E peropheta mau o Iosepha Semita, te peropheta rahi o teie tau tuuraa evanelia. E parau mau teie Ekalesia o te amo nei i te i‘oa o te Faaora.

Te vaiiho atu nei au i to‘u iteraa papû, to‘u ite, e to‘u here ia outou tata‘i tahi, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.