2006
Te horo‘a o te ti‘amâraa
Me 2006


Te horo‘a o te ti‘amâraa

I haapa‘o tatou i te mau faaueraa a to tatou Metua i te Ao ra, e rahi to tatou faaroo, e tupu tatou i roto i te paari e i te puai i te pae varua e e mea ohie a‘e ïa no tatou ia rave i te mau ma‘itiraa tano.

I te tahi taime i ma‘iri a‘e nei, te tere noa ra vau e pura mai nei te hoê mori uteute. Ua hi‘o tutonu atura vau i ni‘a i te pereoo i mua mai ia‘u. Ua tapirihia te hoê parau i ni‘a iho oia ho‘i : « E rave au mai ta‘u i hinaaro ».

Maere ihora vau, no te aha te hoê taata i ma‘iti ai i te tuu i te hoê parau mai teie te huru i ni‘a i to‘na pereoo. Eaha te poro‘i ta teie taata e hinaaro nei e faaite ? Penei a‘e, te hinaaro nei teie taata i te parau i te huiraatira e, e rave oia mai ta‘na i hinaaro i te rave. A feruri ai au i te reira, mana‘o ihora vau e, eaha ïa te huru o to tatou nei ao ahiri e rave te taata tata‘i tahi mai te au i to‘na hinaaro.

E mea papû roa e, e vai ïa te taa-ore-raa i roto i to tatou totaiete no ni‘a i teie nei tumu parau. I roto i te mau ve‘a, i te mau faaiteiteraa, i te mau faaanaanataeraa e i te tahi atu mau vahi, te ite nei tatou i te mana‘o rahi e, ia rave ana‘e te hoê taata i te mea o ta‘na e hinaaro, e fana‘o oia i te ti‘amâraa e e oaoa ïa oia. Te auraa ra, oia ho‘i, te hoê noa tapa‘o no ta tatou mau faaotiraa maori râ, te mau mea e auhia e tatou, e oaoahia e tatou e aore râ, e tano e to tatou mau hiaai tata‘i tahi.

Ua horo‘a mai râ to tatou Metua i te Ao ra i te hoê ture maitai a‘e. O Ta‘na ïa faanahoraa rahi no te oaoa, oia te horo‘a no te ti‘amâraa mau e no te oaoa. E tai‘o tatou i roto i te Buka a Moromona :

« Haere mai te Mesia i te tau mau ra, ia ti‘a Ia‘na ia faaora i te mau tamarii a te taata i te hi‘araa ra. E no te mea ua faaorahia ratou i taua hi‘araa ra, ua riro ratou ei mea ti‘amâ e a muri noa‘tu, i te ite i te maitai e te ino ; ia rave ratou i tei au i to ratou iho hinaaro, e ia ore ratou ia ravehia, maori râ, e te utu‘a a te ture i te mahana rahi e te hopea ra, mai te au i te mau faaue ta te Atua i horo‘a maira ».

« No reira, e mea ti‘amâ te mau taata i te pae tino nei ; e ua horo‘ahia mai te mau mea atoa ia ratou e maitai ai te taata. E e mea ti‘a ia ratou ia rave i te ti‘amâ e te ora mure ore, na roto i te Arai rahi o te taata atoa, e ia imi i te tîtîraa e te pohe, mai te au i te tîtîraa e te mana o te diabolo ; no te mea te titau nei oia ia roohia te taata atoa i te ati mai ia‘na ihora ».1

I to tatou haereraa mai i te ao nei, ua ta‘ita‘i mai tatou na muri iho ia tatou mai to tatou nohoraa matamua i te ra‘i ra i teie horo‘a a te Atua e i te mau fana‘oraa o ta tatou i pii e to tatou ti‘amâraa. Na te reira e horo‘a ia tatou te tura e te mana no te raveraa i te mau opuaraa e ia ma‘iti. Ua riro te ti‘amâraa ei ture mure ore. Teie ta te peresideni Brigham Young i haapii no ni‘a i to tatou ti‘amâraa : « Ua vai noa na teie ture mai te mau tau e amuri noa‘tu, e e vai tamau noa â te reira i te mau tau e amuri noa‘tu. E mea ti‘a i te mau taata maramarama tata‘i tahi ia farii i te mana no te ma‘iti ».2

Ua parau atoa te peresideni Wilford Woodruff no ni‘a i teie tumu parau : « Ua vai na teie ti‘amâraa ei faufaa ai‘a no te taata nei i raro a‘e i te ture e te faatereraa a te Atua. Ua farii Oia i te reira i te ra‘i o te mau ra‘i ra hou roa teie nei ao ua tape‘a e ua paruru te Fatu i te reira i te mau faaheporaa a Lucifero e a te feia i pee ia‘na… Na roto i te mana o teie nei ti‘amâraa ua faarirohia outou e o vau nei e te taatoaraa o te taata nei ei feia tiaau, tiaau no te haerea ta tatou haere nei, te oraraa e orahia nei e tatou e te mau ohipa e ravehia nei e tatou ».3

I to te Fatu haapiiraa ia Aberahama no ni‘a i te natura mure ore o te mau varua e i te mea e, ua ma‘itihia oia hou oia a fanauhia mai ai, ua faaite Oia ia Aberahama i te hoê o te mau tumu faufaa no te haereraa mai i te fenua nei na roto i te parauraa e : « E e tamata tatou ia ratou i reira, ia ite tatou e, e haapa‘o anei ratou i te mau mea atoa ta te Fatu to ratou Atua e faaue ia ratou ra ».4

No reira to tatou ti‘amâraa i faariro ai i to tatou oraraa i ni‘a i te fenua nei ei taime no te tamataraa. Ahiri aita tatou i farii i teie horo‘a faahiahia no te ti‘amâraa, eita ïa tatou e nehenehe e faaite i to tatou Metua i te Ao ra e rave anei tatou i te mau mea‘toa o Ta‘na i faaue ia tatou.

Ia nehenehe tatou ia faaohipa i to tatou ti‘amâraa, e mea ti‘a ia tatou ia farii i te ite no te maitai e no te ino, e mea ti‘a ia farii tatou i te ti‘amâraa no te ma‘iti e i muri mai i to tatou faaohiparaa i to tatou ti‘amâraa, te vaira ïa te mau hopea e apee i ta tatou mau ma‘itiraa.

Ua haapii mai au e, ia haapa‘o tatou i te mau faaueraa a to tatou Metua i te Ao ra, e rahi to tatou faaroo, e tupu tatou i roto i te paari e i te puai i te pae varua e e mea ohie a‘e ïa no tatou ia rave i te mau ma‘itiraa tano.

To tatou hi‘oraa rahi mau, ua faaitehia ïa e te Fatu ra o Iesu Mesia a faaite ai Oia i te hi‘oraa maitai no tatou paatoa e e mea nahea te faaohiparaa i to tatou ti‘amâraa. I roto i taua apooraa i te ao ra, a hohorahia mai ai te faanahoraa a to tatou Metua i te Ao ra ia tatou, ia nehenehe tatou ia haere mai i te fenua nei e ia farii i te hoê tino, ua parau te Tamaiti Herehia, oia o tei Herehia e o tei Ma‘itihia e te Metua mai te matamua mai â, i To‘na Metua : « E te Metua, ia haapa‘ohia to oe hinaaro e no oe te hanahana e a muri noa‘tu ».5

E nehenehe atoa tatou e rave i ta tatou mau ma‘itiraa na roto i te faaohiparaa i taua tapa‘o ra. Eiaha e parau e, « e rave au i te mea o ta‘u e hinaaro i te rave », e mea ti‘a râ ia parau, « e rave au i te mea o ta te Fatu e hinaaro ia‘u ia rave ».

Ia na reira tatou, e mea papû roa e farii tatou i te mau haamaitairaa a te Fatu. E rave paha tatou i teie mau ma‘itiraa noa‘tu e aita i ti‘ahia ia tatou. Area râ, ua haapii mai au e, noa‘tu aita te taime i ti‘ahia no ta tatou mau tabula ohipa, ia rave râ tatou i te ma‘itiraa tano, e haapa‘o te Fatu ia tatou na roto i Ta‘na iho rave‘a, i te hoê taime mana‘o-ore-hia e tatou.

I to matou faanuu-raa-hia i te matahiti 1989 mai te misioni no Hambourg i te fenua Heremani i te pae hitia o te râ o Helemani, no te peresideni i ni‘a i te misioni no Dresden, aita te taime i tano no to maua utuafare. No matau noa‘tu ra ta maua mau tamarii i ta ratou fare haapiiraa i Hambourg e i teie nei, titauhia ratou ia haamatau i te huru faatereraa haapii o te pae Hitia o te râ o Helemani. Aita hoê o te mau tamarii i hinaaro i te haere na muri ia matou, ia faaoti râ oia i ta‘na haapiiraa i te pae tooa o te râ. Area râ, ua haapii mai matou na roto i teie iteraa e, te mea o ta matou i mana‘o e e mea rave ata no matou i te haamataraa, ua riro ïa ei haamaitairaa rahi no matou paatoa. E rave‘a ihoa ta te Fatu i rave no te haapa‘oraa i to matou mau tamataraa.

E au mau taea‘e e e au mau tuahine, te oaoa nei au no te horo‘a faahiahia o te ti‘amâraa, o ta to tatou Metua i te Ao ra i horo‘a na tatou. Te oaoa nei au i te iteraa e, e mau tamarii tatou Na‘na. Ua ite au mai roto mai i to‘u mau iteraa rau e, ua here Oia ia tatou e te haapa‘o nei Oia ia tatou. Ua ite au e o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua, to tatou Faaora e to tatou Arai. Ua ite au e ua ite te peropheta Iosepha Semita i te Metua e i te Tamaiti e o oia te peropheta o te faaho‘i-faahou-raa mai. Ua ite au e, e peropheta te peresideni Gordon B. Hinckley na te Atua i teie mahana.

Te faaite papû nei au i teie mau mea na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. 2 Nephi 2:26–27.

  2. Deseret News, 10 no atopa 1866, 355.

  3. Millennial Star, 14 no atopa 1889, 642.

  4. Aberahama 3:25.

  5. Mose 4:2.