2006
Te faahoturaa i te faaipoiporaa
Me 2006


Te faahoturaa i te faaipoiporaa

E rahi mai te oaoa o te mau faaipoiporaa mai te mea e faahotuhia te reira.

E to‘u mau taea‘e e to‘u mau tuahine here, mauruuru no to outou here no te Fatu e no Ta‘na evanelia. Noa‘tu te vahi e orahia e outou, te faaite nei to outou oraraa parau-ti‘a no te mau hi‘oraa maitai i roto i teie tau e haaviivii nei i te mau morare e i te vavahiraa i te mau faaipoiporaa.

Ia tere haere ana‘e tatou e te mau taea‘e na te ao nei, i te tahi mau taime e ite tatou i te mau hoho‘a pe‘ape‘a. I te hoê tere a‘e nei, te parahi ra vau i muri mai i te hoê tane e i te hoê vahine. Ia hi‘ohia‘tu, e mea here oia i ta‘na tane. Ia toro oia i to‘na rima i muri i te arapo‘a o ta‘na tane, e ite atu vau i to‘na tape‘a rima. E tapiri roa‘tu oia i piha‘i iho ia‘na ma te tuu i to‘na upoo i ni‘a i to‘na tapono, e ia titau i to‘na auhoaraa.

Area oia ra, e au e, aita teie taata e tau‘a-roa ra ia‘na. Te haapa‘o noa ra oia i te hoê ha‘uti uira. I roto i teie tere, ua faatumu noa oia i to‘na haapa‘oraa i ni‘a i teie matini. Aita roa oia i hi‘o noa‘e ia‘na, ia aparau noa‘tu ia‘na e aore râ, i haapa‘o noa‘e i ta‘na titauraa i te here.

Na roto i to‘na tau‘a-ore-raa ua hinaaro vau i te tuo e : « A hi‘o, e hoa ! Aita oe e ite ra ? A hi‘o maitai pa‘i ! Ua here ta oe vahine ia oe ! Te hinaaro mai nei oia ia oe ! »

Teie noa te mea o ta‘u i ite. Aita â vau i ite faahou atura ia raua. Penei a‘e, ua haape‘ape‘a faufaa ore noa vau ma te tumu ore. Eita e ore e, ahiri teie taata i to‘u pe‘ape‘a no raua, penei a‘e e aroha oia ia‘u no to‘u ite ore i te faaohipa i teie nei ha‘uti uira.

Area râ, ua ite au i teie mau mea : Ua ite au e « ua haapa‘ohia e te Atua te faaipoiporaa i rotopu i te tane e te vahine e ua riro te utuafare ei pû no te opuaraa a Tei Hamani no te hopea mure ore o Ta‘na ra mua tamarii ».1 Ua ite au e, ua hamanihia te fenua nei e ua faati‘a-faahou-hia te Ekalesia a te Fatu ia nehenehe te mau utuafare ia taatihia e ia faateiteihia.2 E ua ite au e hoê o ta Satane mau rave‘a paari no te tape‘a i te ohipa a te Fatu o te ‘aroraa ïa i te mau faanahoraa mo‘a no te faaipoiporaa e i te utuafare.

E hopoi mai te faaipoiporaa i te mau rave‘a rahi no te oaoa i te tahi atu mau auraa o te taata nei. Inaha râ, eita e rae‘ahia i te tahi mau taata faaipoipo to ratou paari. E faaiti mai ratou i to ratou here, e haafaufaa-ore te tahi i te tahi, e vaiiho i te tahi atu mau titauraa e aore râ, i te tahi mau ata no te tau‘a-ore-raa ia tapo‘i i te iteraa eaha mau to ratou faaipoiporaa. E rahi mai te oaoa o te mau faaipoiporaa mai te mea e faahotuhia te reira.

Te ite nei au e, e rave rahi feia paari melo no te Ekalesia aita â ratou i faaipoipo atura. Eiaha no to ratou hape, te ‘aro nei ratou iho i te mau tamataraa o te oraraa. Te faahaamana‘o atu nei au ia outou e, na roto i te rave‘a e i te taime mau a te Fatu, eita te mau haamaitairaa e tape‘ahia‘tu i Ta‘na Feia Mo‘a faaroo.3 No te feia o tei faaipoipohia e aore râ, e faaipoipo atu, e horo‘a vau e piti taahiraa ia outou ia oaoa to outou faaipoiporaa.

I. Haapiiraa niu

Te taahiraa matamua, o te iteraa ïa i te haapiiraa niu no te faaipoiporaa. Te faaite ra te Fatu e, e mea au i te ture te faaipoiporaa i rotopu i te tane e i te vahine : « Ua haapa‘ohia te faaipoiporaa e te Atua no te taata nei.

« No reira, ua ti‘a ïa i te ture ia rave te taata i te vahine faaipoipo hoê, e ia riro raua toopiti ei i‘o hoê ; e o te reira ïa te tumu te ao nei i hamanihia‘i ».4

Te tamata nei to te ao i te tatara hape i te auraa mau no te faaipoiporaa no te tavini ma te oto no te haamou i te faanahoraa o te faaipoiporaa. E mau opuaraa pato‘i teie i te faanahoraa a te Atua.

Na‘na ho‘i i parau e : « E faaru‘e ai te taata i ta‘na metua tane e ta‘na metua vahine a ati atu ai i ta‘na vahine : e riro atu ai raua ei hoê ».5

Te haapapû maira te papa‘iraa mo‘a e « Aita râ te tane i taa ê i te vahine, aita atoa te vahine i taa ê i te tane i te Fatu nei ».6

Ua riro te faaiopoiporaa ei niu no te titauraa sotiare, te niu no te viretu e te niu no te faateiteiraa mure ore. Ua haapa‘o hanahanahia te faaipoiporaa ei fafauraa mure ore.7 Ua haamo‘ahia te faaipoiporaa ia faahereherehia e ia faahanahanahia i roto i te mo‘araa. E ere taua taatiraa ra i rotopu i te tane e i te vahine no teie nei noa ; e apiti atoa mai râ te Atua.8 E « hopoi‘a mo‘a ta te tane faaipoipo e te vahine faaipoipo no te here e no te haapa‘o ia raua iho ».9 Te mau tamarii e fanauhia i taua faaipoiporaa ra e « tuhaa ïa no o ia Iehova ra ».10 E haamataraa noa te faaipoiporaa no te hoê ohi no te oraraa utuafare ; o na metua ïa te tiare. E riro ïa taua pupa ra i te nehenehe ia haamaitaihia e te mau mootua. E nehenehe te mau utuafare e riro ei mea mure ore mai te basileia iho o te Atua.11

Ua riro te faaipoiporaa ei faaueraa e ei parau tumu mure ore no te evanelia.12 No te mea ua haapa‘ohia te reira e te Atua, te mau hiaai o te pae tino no te here o te faaipoiporaa e mea mo‘a ïa. Area râ, e nehenehe teie na horo‘a hanahana toopiti, e faainohia. Mai te mea e faaohipa teie na taata i te parau ino e aore râ, i te hohofaufau no te haaviivii i to raua here, e haamauiui ïa raua i tei Hamani ia raua a faahaehaa ai e a faaiti ai raua i to raua iho horo‘a hanahana. Ua faatumuhia te oaoa mau i ni‘a i te viivii-ore o te taata iho.13 Ua faaue te papa‘iraa mo‘a e : « Ia mâ roa outou ».14 E riro te faaipoiporaa ei fafauraa no te hopoi i te mau tane e i te mau vahine i te faateiteiraa i roto i te basileia tiretiera.

Ua haapa‘ohia te faaipoiporaa e te Fatu ia vai noa i ô atu i te pohe tino nei. E pûpû Ta‘na faanahoraa i te hoê haereraa mure ore i mua no te utuafare i roto i te basileia o te Atua. E horo‘a Ta‘na faanahoraa i te mau hiero e i te mau rave‘a no te ohiparaa i roto i te reira no te feia ora e no tei pohe. Na te faaipoiporaa tei taatihia i reira e tuu i te hoê tane e i te hoê vahine i roto i teie faaueraa rahi no te hoêraa i titauhia no te haamaitai roa i te ohipa a te Atua.15

Te faaite mai nei te mau parau haapiiraa no ni‘a i te faaipoiporaa e, e ô atoa mai te ti‘amâraa e te hopoi‘a a te taata iho. E hopoi‘a na tatou paatoa ta tatou mau ma‘itiraa. Te feia faaipoipo tei farii i te tamarii e hopoi‘a ïa ta ratou i te Atua ra no te utuuturaa ta ratou e horo‘a i ta ratou mau tamarii.

Ia amui au e te feia faatere o te autahu‘araa, e ani pinepine au eaha ta ratou ohipa matameha‘i mau. E faahiti mai ratou i ta ratou mau ohipa faufaa i roto i te Ekalesia no te reira ratou i piihia ai. E mea iti roa o te haamana‘o i ta ratou mau hopoi‘a i te utuafare. Area râ, te mau toro‘a o te autahu‘araa, te mau taviri, te mau piiraa, e te mau pŭpŭ te vai nei te reira no te faateitei i te mau utuafare.16 Ua faaho‘i-faahou-hia mai te mana o te Autahu‘araa ia nehenehe te mau utuafare ia taatihia. No reira e te mau taea‘e, ta outou ohipa rahi a‘e o te faaamuraa i to outou faaipoiporaa—te atu‘aturaa, te faahanahanaraa e te hereraa i ta outou vahine. Ia riro outou ei haamaitairaa no‘na e no ta outou mau tamarii.

II. Te haapuairaa i te faaipoiporaa

Na roto i teie mau haapiiraa niu i roto i te feruriraa, e aparau ïa tatou no te taahiraa piti—te mau ohipa taa ê o te nehenehe e haapuai i te faaipoiporaa. E horo‘a‘tu vau i te hoho‘a no te mau mana‘o tauturu e e ani manihini au i te feia faaipoipo tatatahi ia feruri hohonu i te reira e ia faatano i te reira ei titauraa no to ratou iho mau tumu taa‘e.

E faaohipa vau e toru ihoparau ohipa no ta‘u mau mana‘o tauturu : ia mauruuru, ia paraparau, e ia feruri.

Ia mauruuru—ia parau ana‘e e « ua here au ia oe » e « mauruuru »—e ere ïa i te mea fifi. Area te faaiteraa i te here e i te mauruuru e mea rahi atu ïa i te iteraa i te hoê mana‘o maitai e aore râ, ohipa. E mau tapa‘o te reira no te faatura. A hi‘o ai te mau hoa faaipoipo i te maitai i roto i te tahi e i te tahi, e ia faaite i te mau popouraa te tahi i te tahi, e tamata ïa te mau vahine e te mau tane ia riro ei mau taata mau i faaitehia i roto i taua mau haapoupouraa ra.

Mana‘o tauturu piti—ia paraparau maitai e to outou hoa faaipoipo— e mea faufaa atoa ïa. E riro te paraparauraa maitai i te titau i te taime no te opuaraa amui. E hinaaro te feia faaipoipo i te hoê taime no raua ana‘e no te hi‘o, no te aparau e no te faaroo maitairaa te tahi i te tahi. Titau raua ia rave amui—ma te tauturu te tahi i te tahi ei na hoa au. E hinaaro raua i te faaamu i to raua pae varuaraa e i to raua hoaraa i te pae tino. E mea ti‘a ia tamata raua i te faateitei e i te faaitoito te tahi i te tahi. E paturuhia te hoêraa i roto i te faaipoiporaa mai te mea e, e ite raua toopiti i te mau fâ i opua amuihia. E maitai atu â te paraparau maitai na roto i te pure. Ia pure na roto i te faahitiraa i te mau ohipa maitai a na taata faaipoipo nei (e aore râ, i te mau titauraa) e faaamu te reira i te hoê faaipoiporaa.

Te toru o to‘u mana‘o tauturu o te feruriraa ïa. E auraa hohonu to teie parau. No roto mai te aa o teie parau i te reo Latino oia, con -, te auraa « e te hoê » e - templum, te auraa « te hoê area e aore râ, te hoê vahi no te feruriraa ». O te aa ïa no reira mai te parau temple [hiero]. Mai te mea e feruri pinepine teie na taata—i roto i te hiero—no te mau fafauraa mo‘a, e mea papû e haamana‘ohia e e tape‘ahia te reira. Te haere pinepineraa i te hiero e i te tai‘o tamauraa i te mau papa‘iraa mo‘a e faaamu te reira i te hoê faaipoiporaa e e haapuai i te faaroo i roto i te hoê utuafare. E faati‘a te feruriraa i te hoê ia haamana‘o e ia pina‘i (e aore râ, ia farii) te tahi i ta te tahi e i ta te Fatu. « E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-ti‘a Na‘na ; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou ».17

Te ani manihini nei au i te feia tei faaipoipohia ia feruri i teie mau mana‘o tauturu e ia rave faaoti i te mau fâ taa ê no te faaamu i to outou iho auhoaraa. A haamata na roto i te hiaai mau. A imi i teie mau ohipa e titauhia no te haamaitai i to outou hoêraa e ta outou mau opuaraa. Hau atu i te reira, eiaha e pipiri ! A faaite i te hoê varua no te pûpûraa e no te maitai. A faanahonaho amui i te mau mahana tata‘i tahi ei horo‘a faahiahia no te ra‘i mai.

Ua parau te peresideni Harold B. Lee e « te ohipa faufaa roa‘e a te Fatu o ta outou e o ta‘u nei e rave tei roto ïa i te mau papa‘i o to tatou iho mau fare ».18 E teie te parau a te peresideni David O. McKay e, « Eita roa te hoê atu manuïaraa e nehenehe e faaho‘i i te upoo-ti‘a-ore-raa i roto i te utuafare ».19

Ia ite outou e te mau tane e te mau vahine i te hoho‘a mo‘a o to outou taatiraa—e ite hohonu outou e ua haafarerei te Atua te tahi i te tahi—e rahi to outou hi‘oraa e e haamaitai atu â outou i to outou maramarama. Ua faaitehia teie mau mana‘o na roto i te mau parau o te hoê himene o ta‘u i here roa :

No te mea ua haere mai oe ia‘u nei, e aita atu ai maori râ, te here,

E ua mau i to‘u rima e ua faateitei i to‘u na mata i ni‘a,

E ao rahi a‘e no te ti‘aturi e no te oaoa o ta‘u e ite ra,

No te mea ua haere mai oe ia‘u nei.

No te mea ua aparau mai oe ia‘u ma te mărû,

E ua ite au i te mau roti i raro a‘e ‘i to‘u na avae,

E ua arata‘ihia vau na roto i te roimata e i te oaoa ia oe ra,

No te mea ua aparau mai oe ia‘u.

No te mea ua horo‘a mai te Atua ia oe na‘u,

E faaherehere au ia oe,

Na roto i te maramarama e i te pouri na roto i te mau taime atoa,

E te pure nei no To‘na here ia faariro i to taua here ei mea hanahana,

No te mea ua horo‘a mai te Atua ia oe na‘u.20

Ia faaamuhia te mau faaipoiporaa tata‘i tahi o ta‘u ïa pure, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Liahona, Atopa 2004, 49, paratarafa 1.

  2. Ia faara te mau papa‘iraa mo‘a e, « ia ta‘irihia te fenua nei », te faaara ïa te reira i te autahu‘araa ia taati i te mau utuafare i roto i te mau hiero mo‘a (a hi‘o PH&PF 2:3 ; 138:48 ; Te Aamu o Iosepha Semita 1:39).

  3. A hi‘o Joseph Fielding Smith, Doctrines of Salvation, haaputuhia e Bruce R. McConkie, 3 buka (1954–56), 2:76.

  4. PH&PF 49:15–16.

  5. Mataio 19:5. A hi‘o atoa Mareko 10:7–8.

  6. 1 Korinetia 11:11.

  7. A hi‘o PH&PF 132:19.

  8. A hi‘o Mataio 19:6.

  9. « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », paratarafa 6.

  10. Salamo 127:3.

  11. A hi‘o PH&PF 132:19–20.

  12. A hi‘o Joseph Fielding Smith, The Way to Perfection, 10raa o te nene‘iraa (1935), 232–33.

  13. A hi‘o Alama 41:10.

  14. PH&PF 38:42 ; hi‘o atoa Isaia 52:11 ; 3 Nephi 20:41 ; PH&PF 133:5.

  15. A hi‘o PH&PF 128:15–18.

  16. A hi‘o PH&PF 23:3.

  17. Te Iritiraa a Iosepha Semita, Mataio 6:38 (hi‘o Mataio 6:33, te mau nota i raro i te api a).

  18. Stand Ye In Holy Places (1974), 255.

  19. No roto mai i te J. E. McCulloch, Home : The Savior of Civilization (1924), 42 ; i roto i te Conference Report, Eperera 1935, 116.

  20. « Because », te mau parau na Edward Teschemacher (1902).