2006
Te faatupuraa i te aparauraa-evanelia i te utuafare
Me 2006


Te faatupuraa i te aparauraa-evanelia i te utuafare

Te faatupuraa i te utuafare aparauraa evanelia o te rave‘a ohie a‘e e te maitai o ta tatou faaiteraa i te evanelia ia vetahi ê.

E au mau taea‘e e au mau tuahine, tau hebedoma i ma‘iri a‘e nei, ua tapuhia to‘u na turi avae e ua monohia i te turi apî. No reira ia parau atu vau e, e mea oaoa roa na‘u i parau ia outou e te oaoa nei au ia ti‘a‘tu i mua ia outou i teie mahana, e ere noa i te hoê parau faufaa-ore. I roto i teie taime no te faaoraraa, ua haamana‘o vau e, ua haamaitaihia tatou i te iteraa i te taraehara a te Fatu o Iesu Mesia. Ua î roa vau ia feruri au i te mamae e te mauiui o Ta‘na i farii no tatou i roto i Getesemane e i ni‘a i te tasauro. E i to‘na faaoroma‘iraa i te reira, aita vau e maramarama ra. Mauruuru râ, Ia‘na, e ua here rahi atu â vau Ia‘na i ta te mau parau e nehenehe e faaite.

E haamauruuru atoa vau i te peresideni Hinckley no te haamaitairaa no te ti‘araa i piha‘i iho ia‘na i te vahi a fanauhia ai te peropheta Iosepha Semita. Na roto ia Iosepha Semita ua rahi tei horo‘ahia ia tatou nei. Ahiri e aita te faaho‘i-faahou-raa mai, aita ïa tatou e ite i te natura mau o te Atua, to tatou Metua i te Ao ra e aore râ, to tatou iho natura hanahana ei mau Tamarii Na‘na. Eita ïa tatou e maramarama i te natura mure ore o to tatou vairaa e aore râ, e ite e, e nehenehe te utuafare e vai e amuri noa‘tu.

Eita ïa tatou e haro‘aro‘a e te paraparau tamau noa maira te Atua i Ta‘na mau peropheta i to tatou nei mau mahana, haamata na te Orama Matamua umerehia i reira te Metua e te Tamaiti i fâ mai ai i te peropheta Iosepha Semita. Eita ïa tatou e farii i te tamahanaharaa e te arata‘ihia nei tatou i teie mahana e te hoê peropheta, oia te peresideni Gordon B. Hinckley.

Ahiri e aita te faaho‘i-faahou-raa mai eita ïa tatou e ti‘aturi e, e tei roto te mau Parau Atoa a te Atua i te Bibilia. Noa‘tu te faahiahia e te nehenehe taua buka ra no te papa‘ira mo‘a, eita ïa tatou e ite i te Buka a Moromona te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a no teie tau hopea nei o te haapii i te parau mau mure ore o te tauturu ia tatou ia haafatata‘tu i to tatou Metua i te Ao ra e i to tatou Faaora.

Ahiri e aita te faaho‘i-faahou-raa mai, eita ïa tatou e farii i te mau haamaitairaa o te mau oro‘a o te autahu‘araa e ei faufaa no teie tau e no te tau e amuri noa‘tu. Eita ïa tatou e ite i te mau titauraa o te tatarahapa eita atoa e maramarama i te huru mau o te ti‘a-faahou-raa. Eita ïa tatou e farii i te auhoaraa o te Varua Maitai.

Ia ite papû ana‘e tatou i te auraa mau o te hoê haamaitairaa rahi o te evanelia a Iesu Mesia i roto i to tatou oraraa, ia farii ana‘e e ia paturu ana‘e tatou i teie mau parau mau mure ore e ia faati‘a tatou ia ratou ia tomo i roto i to tatou aau e varua, e ite ïa tatou i te « hoê tauiraa rahi » i roto i to tatou aamu (a hi‘o Alama 5:14). E î ïa tatou i te here e te aau mehara. Mai ta te peropheta Alama i papa‘i e, e hinaaro matou i te « himene i te reo haamaitai o te aroha faaora » (Alama 5:26).

« Ahiri au e melahi », o te parau ïa a Alama, « e e roaa mai ho‘i ia‘u te hinaaro o to‘u nei aau, e tia‘i ia‘u ia haere, e ia parau ma te pu o te Atua ra, e ma te reo e rurutaina‘i te fenua nei, i te piiraa‘tu i te tatarahapa i te taata atoa ra.

« Oia ïa, e faaite hua‘tu vau ma te reo o te patiri i te tatarahapa e te rave‘a ora i te taata atoa ra, ia tatarahapa ratou e ia haere mai i to tatou Atua, ia ore roa te oto i ni‘a i te fenua atoa nei » (Alama 29:1–2).

E mea ti‘a ia vai teie mau mea i roto ia tatou, e au mau taea‘e e mau tuahine. Na to tatou here no te Fatu e to tatou popou no te faaho‘i-faahou-raa mai o te evanelia o te faaitoitoraa ïa o ta tatou e hinaaro no te opere i te mea e horo‘a i te oaoa rahi. E ohipa tumu teie na te ao nei na tatou ia rave, rave rahi râ o tatou e feaa nei ia opere i to tatou iteraa papû e vetahi ê.

I te mau vahi atoa o te ao nei te pahono nei teie mau misionare i teie iteraa papû o te hopoi mai i te oaoa na roto i te aparauraa-i te evanelia. Rave rahi o ratou e haere nei i te PHM e ta ratou mau buka arata‘i, A Poro i Ta‘u Nei Evanelia. Te oaoa nei au i te faaite atu e, na roto i te faaohiparaa i A Poro i Ta‘u Nei Evanelia, e nehenehe roa ratou e haapii na roto i ta ratou iho mau parau na roto i te mana o te Varua Maitai e e nehenehe e faatanotano i ta ratou mau haapiiraa i te mau hinaaro o te feia o ta ratou e haapii ra. Ei hopea, te faaurû nei ratou e rave rahi oraraa.

Te mea o ta ratou e titau-rahi-roa i teie nei, o te haapiiraa ïa e rave rahi atu â mau taata. Na te ohipa i faaite e, e faarahihia te huru no te haapiiraa maitai ia faao te mau melo i roto i te imiraa e i te rave‘a no te haapii. E ere te reira i te mea apî—ua faaroo a‘e na outou i te reira i mua‘e nei. Te tatarahapa ra paha vetahi o outou i te mea aita outou i horo‘a i te tauturu e au i te mau misionare.

I teie mahana te ani manihini nei au ia outou ia faafaaea rii e ia haapae i to outou mau tau‘araa e ia haapapû i to outou here no te Fatu, to outou iteraa papû no to‘na Huru mure ore, e to outou aau mehara no te mau mea‘toa o Ta‘na i rave no outou. Mai te mea ua faaitoitohia outou e te here, te iteraa papû e te aau mehara, e rave ïa outou i te mau mea‘toa e ti‘a no te tautururaa i te Fatu « Ia faatupu i te tahuti ore e te ora mure ore o te mau tamarii a to tatou Metua » (Mose 1:39). Teie râ, eita outou e mau ia tape‘a i te raveraa i te reira.

Ua faaite te Faaora Iho ia tatou i te e‘a a ani manihini mai ai Oia i Ta‘na mau pipi ia « haere mai, a hi‘o… i To‘na parahiraa… e parahi ihora [raua] i O‘na » (Ioane 1:39). No te aha ia mana‘o outou i na reira‘i Oia ? Aita te papa‘iraa mo‘a i faaite e aore râ, i tataraa i To‘na feruriraa area râ, e mea papû roa ia‘u e e ere ïa no te au maitai e aore râ, no te faufaa. Mai tei matarohia, te haapii ra Oia. Eaha ïa te rave‘a maitai no te haapii i te feia tei pee i Ta‘na titauraa manihini ia haere mai Ia‘na ia nehenehe ratou e ite i te mau haapiiraa o Ta‘na Iho e haapii ra.

Oia‘toa to tatou mau utuafare, e nehenehe ïa e riro ei vahi faatupuraa i te aparauraa-evanelia no te feia o ta tatou i matau e i here o te haere mai i reira e ia ite ratou iho i te evanelia e haapiihia na roto i te parau e i te ohipa. E nehenehe tatou e opere maite i te reira ma te faatupu-ore i te haapiiraa mai tei matarohia. E nehenehe to tatou oraraa e riro ei haapiiraa, ei reira te varua e anaana‘i e e riro to tatou mau utuafare ei parau poro‘i.

Eita te faatupuraa i te utuafare aparauraa evanelia e riro noa ei haamaitairaa no te feia o ta tatou e hopoi mai i roto, no te feia atoa râ e ora ra i reira. Na roto i te haapa‘oraa i te aparauraa-evanelia i roto, e riro to tatou mau iteraa papû i te puai e i te maitai roa‘tu e to tatou ite no te evanelia. Te haapii nei Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau e, e faaorehia ta tatou mau hara ia tauturu tatou i te hoê ia tatarahapa (a hi‘o PH&PF 62:3). E ite ïa tatou i te oaoa na roto i te tautururaa ia vetahi ê ia haere mai i te Mesia e ia ite i To‘na mana faaora e i To‘na here (PH&PF 18:14-16). E haamaitaihia to tatou mau utuafare ia rahi atu te mau iteraa papû e te faaroo o na metua e to te mau tamarii.

I roto i te utuafare aparauraa evanelia e pure tatou ia arata‘ihia tatou iho, e e pure tatou no te ora au i te pae tino e i te pae varua o vetahi ê. E pure tatou no te feia e haapiihia ra e te mau misionare, no to tatou ite e no te feia e ere i ta tatou faaroo. I roto i te utuafare aparauraa evanelia o te anotau o Alama e haere mai te mau taata « no te haapaeraa i te maa e no te pure faau‘ana, ia roaa te maitai i te taata o tei ore i ite i te Atua ra » (Alama 6:6).

Te faatupuraa i te utuafare aparauraa evanelia o te rave‘a ohie a‘e e te maitai o ta tatou opereraa i te evanelia ia vetahi ê. Eita teie i te peu tahito o ta tatou e faao i roto i te mau utuafare e orehia e na metua toopiti e te mau tamarii. E neheneh atoa te mau piahi i te fare haapiiraa e faatupu i te utuafare aparauraa evanelia ia tapiri-haere ratou i te mau hoho‘a i ni‘a i to ratou mau papa‘i o te mau piha e faaite i te pae varuaraa i te mau mea o te ao nei. E faaite te mau melo faaipoipohia e te mau otahi i te hi‘oraa maitai ei utuafare aparauraa evanelia ia riro ratou ei mau hoa tapiri e ia ani manihini ia ratou ia haere mai i te Pureraa e ia hahaere ia ratou i roto i to ratou mau utuafare.

Ua riro te utuafare aparauraa evanelia ei vahi au-roa-hia e te mau tamarii e ora tapiri ia haere mai e ha‘uti, ei reira e ani ai ia ratou e i to ratou utuafare ia haere mai i te pureraa, i te pureraa pô utuafare e aore râ, i te mau faaoaoaraa. E mea papû e riro te feia apî o te haere mai i te aparauraa-evanelia i te ui i te mau uiraa ma te taia-ore e aore râ, e faao i roto i te pureraa utuafare.

E mea ohie roa te mau utuafare aparauraa evanelia. Eita paha te fare e vai mâ noa eita atoa paha te mau tamarii i te mea faaroo roa. Tera râ, e mau vahi te reira e faaite papû ai te mau melo o te utuafare i te here te tahi i te tahi, e ia itehia te Varua o te Fatu i reira.

A aparau ai tatou no ni‘a i te auraa no te utuafare aparauraa evanelia, e mea ti‘a atoa paha ia faaitehia te tahi mau mea e ere i te utuafare aparauraa evanelia.

E ere te utuafare aparauraa evanelia i te hoê faanahoraa. E huru râ no te oraraa. Te auraa no te faatupuraa i te utuafare aparauraa evanelia o te titau manihiniraa ïa i to tatou mau hoa e te hoa tapiri i roto i te mau ohiparaa tamau a te Ekalesia e ta te utuafare. A titau manihini ai tatou i to tatou mau hoa i teie mau ohiparaa, e ite atoa ïa ratou i te Varua.

Te auraa no te faatupuraa i te utuafare aparauraa evanelia e ere ïa i te pûpû roaraa tatou i te taime rahi i te farereiraa e i te faaineineraa i te mau hoa o ta tatou e faaite ra i te evanelia. Na ratou iho â e haere mai i roto i to tatou oraa ; mai te mea e feia haere Pureraa tatou mai te haamataraa mai, e mea ohie a‘e ïa ia tatou ia hopoi i te aparauraa-evanelia i roto i te auhoaraa e mea iti a‘e ïa te hape no te taa-ore-raa. E farii mai ïa te mau hoa e e tuhaa teie no tatou iho, e eita ïa ratou e măta‘u i te ui mai i te mau uiraa.

Eita te auraa o te utuafare aparauraa evanelia i te faafariuraa mai i te mau taata e aore râ, aita, i roto i te Ekalesia ei hopea no to tatou faahoaraa ia ratou. E rave‘a râ e e hopoi‘a no te utuuturaa, te opereraa, te faaite papû-raa e te ani manihiniraa e i muri iho te vaiihoraa ia ratou iho ia opua no ratou iho. E haamaitaihia tatou ia ani manihini tatou ia ratou ia feruri no ni‘a i te faaho‘i-faahou-raa mai, noa‘tu eaha to‘na hopearaa. Tera râ, ua haamaitaihia tatou i te faahoaraa i te hoê taata e ere i ta tatou faaroo, e e nehenehe tatou e oaoa tamau i to ratou auhoaraa.

I roto i te utuafare aparauraa evanelia, eita tatou e pure noa no te ‘ea, ia paruruhia e no te manuïaraa o ta tatou mau misionare i roto i te ao atoa nei. E pure atoa râ tatou no to tatou iho mau iteraa rau e mau rave‘a e no te faaineineraa ia ohipa i ni‘a i teie mau hoho‘a ia haere mai ratou na to tatou e‘a. Te fafau atu nei au ia outou e—e haere mai ratou.

Ahuru ma piti matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua horo‘a‘tu vau i te hoê mana‘o tauturu e, te taviri o te manuïaraa o te ohipa misionare a te melo o te faaohiparaa ïa i te faaroo. Hoê o te mau rave‘a no te faaite i to tatou faaroo i te Fatu e i Ta‘na mau fafauraa o te pure ïa no te faataaraa i te hoê tai‘o mahana no te faaineineraa i te hoê taata no te farerei i te mau misionare. Ua farii au rave rahi mau rata a te mau melo o tei faaohipa i to ratou faaroo na roto i te mau rave‘a ohie. Noa‘tu e aita a te mau utuafare e i‘oa, ua faataa râ ratou i te hoê tai‘o mahana, ua pure, e ua aparau i te tahi mau taata. O te Fatu te Tia‘i Mamoe Maitai e ua ite Oia i Ta‘na mau mamoe o tei faaineinehia no te faaroo i To‘na reo. E arata‘i Oia ia tatou a imi ai i Ta‘na tauturu hanahana i te faaiteraa i Ta‘na evanelia.

Ua uihia i te hoê tuahine no Farani i te tapa‘o no te manuïaraa. Teie ta‘na parau : « Ua faaite noa vau i to‘u oaoa. E e haamaitai au i te mau taata atoa mai te mea ra e e mau melo ratou no te Ekalesia. Mai te mea te ti‘a ra vau i piha‘i iho i te hoê taata i roto i te reni, i reira iho e faatupu vau i te hoê aparauraa, e faaite au i to‘u oaoa no ta‘u mau putuputuraa o te Mahana Sabati. Ia ui mai ratou, ‘Eaha ta oe ohipa i teie hopea hebedoma ?’ Eita ïa e maa-hia ia‘u i te faati‘a i te mau mea o te Mahana Maa e tae atu i te po‘ipo‘i Monire. E faaite au e ua haere au i te Pureraa, i te mau mea i parauhia mai, e i te mau iteraa rau e te Feia Mo‘a. E faaite au ia ratou i te huru o to‘u oraraa, i te mau mea o ta‘u e feruri e i ite ».

I roto i te utuafare aparauraa evanelia, e riro ta matou tautooraa misionare ei tumu parau no te mau apooraa e te mau aparauraa utuafare. E paraparau amui te hoê utuafare i te mau hinaaro o te mau utuafare melo ia riro ei mau hi‘oraa maitai. I muri mai, ua hapono mai te tamaiti a te hoê taata haapiipii tu‘aro no te fare haapiiraa tuarua, e ere i te melo, i te hoê o i te Ekalesia. No te aha ? No te mea ua faahoruhoruhia te aau o teie tamaiti e to‘na hoa haapiiraa i to‘na itoito i te hamamaraa i to‘na vaha e i te parauraa ia‘na ia tamâ i ta‘na parau. E rave rahi atu â mau iteraa o te nehenehe e parauhia no te feia o tei faafariuhia i roto i te Ekalesia no te varua e te huru o ta ratou hi‘oraa i te oraraa o te mau melo no roto mai i te utuafare aparauraa evanelia.

E nehenehe te mau buka e aore râ, DVD e faatomo i te mau hoa apî i roto i te Ekalesia. Te ani-manihini-raa ia ratou ia haere mai e faaroo i te a‘oraa a te hoê melo o te utuafare e aore râ, ia haere mai i te hoê oro ‘a bapetizoraa e aore râ, te hoê tere haamata‘ita‘i i te fare pureraa. I te tahi noa‘tu mau tauturu, aita‘tu ai e faaitera e au no « haere mai e hi‘o » maori râ, te titau manihiniraa ia ratou ia haere mai i te hoê pureraa oro‘a. E mea rahi o tei ore e ite e, e maevahia ratou ia haere mai e haamori e o tatou.

Oia mau, e paturu paatoa tatou i te feia faatere o te paroita ma te paturuhia ia maitai-roa te faanahoraa misioni a te paroita. Noa‘tu to tatou piiraa i roto i te Ekalesia, e tauturu tatou i te feia faatere o te mau pŭpŭ tauturu i te patururaa i te mau misionare, i te fariiraa e i te faaoraa mai i te mau ratere, e i te aupururaa i te mau melo apî. E ui outou i te mau misionare ia faaite mai i ta ratou mau tabula faataaraa ohipa ia ite outou nahea ia tauturu maitai atu ia ratou ia rave faaoti i ta ratou mau fâ. Te rave amuira, e riro ïa ta outou utuafare aparauraa evanelia i te faî i ta tatou mau fare pureraa, mau piha haapiiraa e i ta tatou piha ihotumu.

Te faaite nei au i to‘u iteraa papû e mai te mea e rave tatou i teie mau mea ohie, e arata‘i te Fatu ia tatou ia imi ahuru o te mau tauatini tamarii a te Metua i te Ao ra, o tei ineine ia haapiihia i te evanelia. E hopoi mai te here i te Fatu, to tatou mauruuru no Ta‘na tusia taraehara, e Ta‘na misioni no te faaho‘i mai i te taatoaraa Ia‘na e mea ti‘a ïa i te taatoaraa ia horo‘a i te itoito e hinaarohia ia manuïa i roto i te aparauraa evanelia.

Ia haamaitai mai te Fatu ia outou, e au mau taea‘e e au mau tuahine, i te faaroo e i te ti‘aturi rahi i roto Ia‘na a imi ai outou i teie nei no te faaite i te faaho‘i-faahou-raa mai o te evanelia a Iesu Mesia i te mau taata‘toa i te ao nei, o ta‘u ïa pure na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.