2006
Ia tata‘ihia te mau mea parari
Me 2006


Ia tata‘ihia te mau mea parari

Ia parau ana‘e Oia i te feia o tei haehaa te aau e, « A haere mai Ia‘u nei », te parau ra ïa Oia e, ua ite Oia i te e‘a no te haere i rapae, e ua ite Oia i te e‘a no te haere i ni‘a.

Te mau parau matamua ta Iesu i parau i roto i Ta‘na A‘oraa hanahana i ni‘a i te Mou‘a, no te feia aereere ïa, te feia tei tarapape te aau, te feia ahoaho. Ua parau Oia e, « E ao to tei haehaa te aau, no ratou ho‘i te basileia ra o te ao ».1 Noa‘tu e e melo outou no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e aore râ, tei rotopu outou i na tauatini feia e faaroo mai nei i teie po‘ipo‘i e ere i ta matou nei faaroo, te a‘o atu nei au i te feia e faaruru nei i te mau ati e te mau pe‘ape‘a o te utufare, te feia o te faaoromai mai i te mau fifi o te aau, e te feia o te tamata nei i te tape‘a i te hepohepo rahi e tae mai i ni‘a ia tatou mai te hoê tsunami o te varua. Te hinaaro nei au e a‘o atu ia outou o te mana‘o nei e, ua vavahihia to outou oraraa, e e ore paha e nehenehe e tata‘i.

Te pûpû atu nei au i a outou paatoa i te hoê raau papû e te maitai o ta‘u i ite. E itehia te reira i roto i te hoê piiraa teatea a te Faaora o te ao nei o Ta‘na iho i horo‘a. Ua parau Oia i te reira i te haamataraa o Ta‘na misioni e ua parau faahou i te hopea roa. Ua parau oia i te feia o te ti‘aturi Ia‘na e ua parau Oia i te feia tei feaa rii. Ua parau Oia i te taatao‘araa, noa‘tu eaha to ratou fifi :

« E haere mai outou ia‘u nei, e te feia atoa i haa rahi, e tei teiaha i te hopoi‘a, e na‘u outou e faaora.

« A rave mai i ta‘u zugo i ni‘a ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mărû nei ho‘i au e te haehaa o te aau ».2

I roto i teie fafauraa, e mea faufaa te parau omuaraa ra, « a haere mai outou ia‘u nei ». O te taviri ïa no te hau e no te faafaaearaa o ta tatou e imi nei. Inaha, i to te Faaora tei ti‘a-faahou horo‘araa i Ta‘na a‘o i te hiero i te Ati Nephi i te Ao Apî, ua haamata Oia mai teie, « E ao to tei haehaa te aau, o tei tae ia‘u ra, no ratou ho‘i te basileia ra o te ao ».3

I te faarooraa o Aneterea e o Ioane i te Mesia i te paraparauraa no te taime matamua, ua putapu roa to raua aau, pee atura raua Ia‘na a haere ê atu ai Oia i te nahoa taata. No To‘na iteraa e, te apeehia mai ra Oia, ua fariu mai ra Iesu e na ô maira i na taata toopiti nei, « Eaha ta orua e imi nei ? » Pahono atura raua e, « I hea oe e parahi ai ? » E ua parau maira te Mesia, « Haere mai na e hi‘o ia‘u ». Ia po‘ipo‘i a‘e, ua ite atura Oia i te tahi atu pipi, o Philipi, na ô atura ia‘na, « A pee mai ia‘u ».4 Maa taime iti i muri a‘e ra, ua pii a‘era Oia ia Petero e i te tahi atu mau Aposetolo apî mai te au i te huru aniraa na muatu. Haera mai, « a pee mai ia‘u »,5 Ta‘na ïa parau.

E mea papû e ua riro te faufaa o ta tatou ohipa e te titauraa tumu o to tatou oraraa tahuti nei e itehia ïa i roto i teie paratarafa no roto mai i te tahi atu hi‘oraa o te misioni a te Faaora i te tahuti nei. Teie Ta‘na i parau ia tatou, « A ti‘aturi mai ia‘u, a haapii mai no‘u, i te mea o ta‘u e rave nei ». Ua fafau oia, « e nehenehe ïa tatou e aparau e te haere ra outou i hea, te mau fifi o ta outou e faaruru nei e te mau fifi o ta outou e farii nei. Mai te mea e apee mai outou Ia‘u, e iriti ïa vau ia outou i rapae i te pouri. E horo‘a‘tu vau i te pahonoraa i ta outou mau pure. E horo‘a‘tu vau i te hau i to outou varua ».

E to‘u mau hoa here e, aita e e‘a ê atu no tatou ia manuïa e aore râ, ia paruruhia i te mau ati rahi e i te mau fifi o te oraraa. Aita e e‘a ê atu o ta‘u i ite no tatou ia amo i ta tatou mau hopoi‘a e aore râ, ia ite i te mea o ta Iakobo i parau i roto i te Buka a Moromona e « te oaoa i haapa‘ohia no te feia mo‘a ra ».6

Nahea ïa te hoê ia « haere mai i te Mesia » ei pahonoraa i Ta‘na titauraa tamau ? E horo‘a te mau papa‘iraa mo‘a e rave rahi mau hi‘oraa e te mau e‘a. Ua mataro outou i te mau mea tumu. Te mea ohie a‘e e te mea apî a‘e e tae mai ïa na roto i te hiaai o te aau, te huru tumu mau o te faaroo o ta tatou i ite. « Mai te mea te hiaai ra outou i te ti‘aturi », te parau ïa a Alama, ma te faatupu i « te faaroo iti ha‘iha‘i noa iho », ma te horo‘a i te hoê vahi iti ha‘iha‘i no te mau fafauraa a te Atua ia imi i te nohoraa—ua ravai te reira no te haamata.7 Te ti‘aturiraa, te fariiraa « i te tuhaa iti ha‘ih‘ai roa [molécule] » no te faaroo—ma te tia‘i i te mau mea aore â i iteahia i roto i to tatou oraraa, tera râ, te vai mau ra te reira e o te horo‘ahia mai8—taua taahiraa ohie ra, mai te mea e, e faatumuhia i ni‘a i te Fatu ia Iesu Mesia, e riro ïa e e vai tamau noa ei parau tumu matamua no Ta‘na evanelia mure ore, te e‘a matamua no te haere i rapae i te hepohepo.

A piti, e mea ti‘a ia tatou ia taui i te mau mea‘toa o te riro ei tuhaa no te fifi. Ei haapotoraa e mea ti‘a ia tatou ia tatarahapa, penei a‘e o te parau rahi a‘e te reira no te ti‘aturi e no te faaitoitoraa i roto i te parau a te hoê keresetiano. Te haamauruuru nei tatou i to tatou Metua i te Ao ra tei faati‘a ia tatou ia taui. E haamauruuru tatou ia Iesu i nehenehe ai tatou e taui, e i muri iho e tatarahapa tatou na roto noa i ta raua tauturu hanahana. E mea papû e ere te mau mea o ta tatou e aro nei ei hopea no ta tatou mau ohipa. E riro râ ei mau hopea no te mau ohipa a vetahi e aore râ, te mau ohipa o te oraraa tahuti nei. Area râ te mau mea e nehenehe ia tatou ia taui e mea ti‘a ïa ia taui, e e mea ti‘a ia faaore i te toe. Ia na reira ana‘e tatou eita ïa to tatou haere‘a i te taraehara a te Faaora e tapirihia. E iriti ê ïa Oia i te mau hapehape mai te mea ua rave tatou i ta tatou tuhaa.

A toru, na roto i te mau rave‘a e rave rahi, te tamata nei tatou i te rave i To‘na oraraa, e e haamata tatou na roto i te raveraa i To‘na i‘oa i ni‘a ia tatou. E horo‘ahia mai te i‘oa na roto i te fafauraa i roto i te mau oro‘a faaoraraa o te evanelia. E haamata taua mau oro‘a ra na roto i te bapetizoraa e e faaoti na roto i te mau fafauraa o te hiero, e rave rahi atu â, mai te raveraa i te oro‘a, e operehia i roto i to tatou oraraa ei mau haamaitairaa hau atu e ei faahaamana‘oraa. Te haapiiraa i te mau taata o to‘na ra mahana o te poro‘i ïa o teie po‘ipo‘i. Teie te parau e Nephi, « A pee i te Tamaiti, ma te aau atoa… ma te aau tae… i te rave i te i‘oa o te Mesia… A rave i te mau mea o ta‘u i parau ia outou, o ta‘u i ite i to outou Fatu e to outou Faaora [i te raveraa] ».9

I muri mai i teie mau haapiiraa niu, e iritihia mai te hoê tu‘atiraa faahiahia e te Mesia e outou mai roto atu i te tahi mau faanahoraa e rave rahi. A pure e a haapae e a feruri hohonu i Ta‘na mau opuaraa. Te tamataraa i te mau papa‘iraa mo‘a, te taviniraa ia vetahi ê. « A aupuru i te feia paruparu, a faateitei mai i te rima tautau ra… e a faaetaeta i te mau turi avae paruparu ra ».10 I ni‘a a‘e i te tahi atu mau mea, te here « o te aroha râ, o te hinaaro mau ïa i te Mesia », taua horo‘a ra « e ore roa ïa e mou », e o te « faaoroma‘i i te mau mea atoa ra, e faaroo i te mau mea atoa ra, e tia‘i i te mau mea atoa ra e e haamahu i te mau mea atoa ra ».11 Eita e maoro, e ite tatou e ua rau te mau rave‘a e haere ti‘a i te Fatu e ia hinaaro ana‘e tatou Ia‘na noa‘tu to tatou paruparu, e ite tatou e ua tamata noa na Oia ia noaa tatou ia‘na. No reira, ia haere ti‘a‘tu tatou i mua, ia tamata, ia imi e eiaha e faru‘e.12

To‘u hinaaro i teie mahana no tatou paatoa ïa—eiaha noa no te feia « o tei haehaa te aau » no te taatoa râ o tatou—ia farii i te mau iteraa afaro no tatou iho na roto i te hi‘oraa o te Faaora. I te tahi taime e imi tatou i te ra‘i ma te tipuupuu ma te hi‘o ti‘a i te mau tabula ohiparaa e aore râ, te aamu e aore râ, te mau iteraa rau o vetahi. E mea faufaa teie mau mea area râ, e ere i te mea faufaa i to oe iho iteraa, te auraa pipi mau e te puai o te tae mai na roto i te iteraa afaro i te mana o To‘na rima.

Te ‘aro ra anei outou i te diabolo o te haamataroraa titi—mai te avaava e aore râ, te mau raau taero e aore râ, te pere moni e aore râ, te hara ino rahi o te mau hoho‘a faufau ? Te hepohepo ra anei to outou faaipoiporaa e aore râ, tei roto anei ta outou tamarii i te fifi ? Te taa-ore râ anei outou i te huru no te apeniraa e aore râ, te imi râ anei i te faatura ia outou iho ? E fifi anei to outou—e aore râ, to te hoê taata o ta outou i here—i te ma‘i e aore râ, i te mo‘eraa te hiro‘a e aore râ, i te pohe ? Noa‘tu eaha te tahi atu mau e‘a o ta outou e rave no te faaafaro i teie mau fifi, a haere mai na mua roa i te evanelia a Iesu Mesia. A ti‘aturi i te mau fafauraa o te ra‘i. No reira to Alama iteraa papû i riro ai ei iteraa papû no‘u : ua parau oia e, « Ua ite ho‘i au e, o te ti‘aturi i te Atua ra, e faati‘ahia ïa ratou i to ratou mau ati, e to ratou ahoaho, e to ratou mau pohe ».13

Teie ti‘aturiraa i ni‘a i te natura aroha o te Atua tei roto roa ïa i te evanelia ta te Mesia i haapii. Te faaite papû atu nei au e, e amo te taraehara a te Faaora eiaha i te teimaha noa o ta tatou mau hara, te teimaha‘toa râ o to tatou mau hepohepo e te mau oto, to tatou aau tarapape e te pe‘ape‘a.14 Mai mutaa iho mai â, te ti‘aturiraa i roto i teie huru tauturu, na te reia e horo‘a ia tatou i te hoê tumu e te hoê rave‘a no te haamaitai atu â, te hiaai ia vaiiho i ta tatou mau hara e ia rave i to tatou faaoraraa. Te vaira e rave rahi mau fifi i roto i te oraraa. Noa‘tu râ i te reira, te varua o te haere mai i te Mesia, o tei ite i To‘na reo, e o te faaitoito i te rave mai Ia‘na atoa ra, e roaa ia‘na te puai, mai ta te himene i parau e, « hau atu i ta [tatou] iho nei ».15 Ua faahaamana‘o mai te Faaora ia tatou e ua « papa‘i haamau vau ia [tatou] i ni‘a i [To‘na] apu rima ».16 Ma te feruri i te hoo faito-ore o te faatasauroraa e o te taraehara, te fafau atu nei au ia outou eita Oia e huri mai i to‘na tua ia tatou. Ia parau ana‘e Oia i te feia o tei haehaa te aau e, « A haere mai Ia‘u nei », te parau ra ïa Oia e, ua ite Oia i te e‘a no te haere i rapae, e ua ite Oia i te e‘a no te haere i ni‘a. Ua ite oia i te reira no te mea ua haere Oia na reira. Ua ite Oia i taua e‘a ra no te mea o Oia iho te e‘a.

E au mau taea‘e, e au mau tuahine, noa‘tu eaha te huru o to outou ‘ati, eiaha e faaru‘e e eiaha atoa e feaa. Ua oto vau i te haereraa ta‘na tamaiti i ta‘na misioni i te fenua Peretane, ua horo‘a te taea‘e Bryant S. Hinckley i ta‘na tamaiti ia Gordon i te hoê tauahi hopea e faahee atura i te hoê nota iti o ta‘na i papa‘i e pae ana‘e parau tei iritihia mai e ana na roto mai i te pene pae o Mareko, « Eiaha e măta‘u ; e faaroo noa ».17 Te mana‘o atoa ra vau i taua pô ra a haere vitiviti atu ai te Mesia no te tauturu i Ta‘na mau pipi tei feaa,na ni‘a i te miti, ma te piihua‘tu e, « O Vau ; eiaha e măta‘u ». Pahono maira Petero, « E te Fatu o Oe ra, e parau mai ia‘u ia haere atu vau ia oe na na ni‘a i te ‘are ». Te pahonoraa a te Mesia ia‘na, e au e e parau tamau e i te mau taime atoa, « A haere mai », o Ta‘na ïa parau. I te reira iho taime, ia au i to‘na naturaraa, pee a‘e nei Petero i te hiti o te pahi e na te ‘are atura. A hi‘o afaro ti‘a noa ai oia i ni‘a i te Fatu, e nehenehe te mata‘i e haapuehu i to‘na rouru e te miti e faarahi i to‘na ahu, aita hoê fifi i reira—te haere maira oia i te Mesia ra. I te taime râ a feaa ai to‘na faaroo, e a tupu ai te măta‘u i roto ia‘na, i te taime iho a iriti-ê ai oia i to‘na mata i te Fatu, no te hi‘o ti‘araa i te riri rahi o te mau ‘are, e i te ‘ereere rahi o te moana i raro a‘e, i haamata ai oia i te paremo. I roto i teie ri‘ari‘a rahi i piihua‘i oia e, « E te Fatu, ia ora vau ».

E mea papû e na roto i te oto, i iriti ê te Fatu i te fifi e te măta‘u, o Oia ho‘i te pahonoraa o te mau aau tarapape, te oto, e faatoro atura Oia i To‘na rima e haru maira i te pipi o te tomo atura ma te haavî rii atu ia‘na, « E teie taata faaroo haraini, eaha oe i măta‘u ai ? »18

Mai te mea e te mo‘emo‘e ra outou, ia ite mai outou e, e nehenehe e roaa te tamahanahanaraa ia outou. Mai te mea te tarapape ra to outou aau, e roaa te ti‘aturiraa ia outou. Mai te mea e mea haehaa to outou aau, e faaitoitohia outou. Mai te mea e, te mana‘o nei outou ua fati outou, ia ite mai outou e, e tata‘ihia ïa outou.

Te vaira te hoê purumu oaoa i Nazareta,

Tei haaparuparu i to tatou avae e tei tape‘a i te hutiraa aho,

Tei toro na te vahi i faaeahia e te hoê taata

Te tamuta no Nazareta.

E hahaerehia teie e‘a repo puehu

E te mau taata o te oire iti ;

E i te hiti parahiraa, i piha‘i iho Ia‘na,

Te mau mea parari ia tata‘ihia e Ana.

Te tamahine iti e ta‘na pepe haavare tei parari,

Te vahine e to‘na parahiraa fati,

Te tane e ta‘na arote fati e aore râ, aua hoho‘a

Ma te parau e, « E nehenehe ta oe e tata‘i e te Tamuta ? »

E ua farii tata‘i tahi ratou i te mea o ta‘na i mutamuta,

I roto i te aua hoho‘a, te arote, te parahiraa, te pepe haavare ;

E te mau mea tei parari tei hopoihia mai

Ua faaho‘ihia ïa i roto i to ratou huru maitai.

E na ni‘a i te aivi tei terehia mai i te mau matahiti,

Ma te rohirohi e te feruriraa oto,

E te varua teimaha, haere maira i ni‘a i te aivi,

Ma te ui i te uiraa oto :

« E te Tamuta no Nazareta e,

Teie mafatu, tei oto ua tata‘ihia‘nei,

Teie oraraa, tei ma‘iri i raro i te pohe,

E nehenehe anei ta Oe e tata‘i, e te Tamuta ? »

Na roto i To‘na here e To‘na hinaaro i te tauturu,

Ua amuihia To‘na Iho ora

E to matou oraraa, e tae roa‘tu

I te hoê Hamaniraa Apî— « i te mau mea apî ».

« Te mau hinaaro o te aau,

Te hiaai, te nounou, te ti‘aturi e te faaroo,

E haamaitai anei Oe i te reira,

E te Tamuta o Nazareta e ! »19

Tatou paatoa, te feia ihoa râ tei haehaa te aau, ia haere mai tatou paatoa i roto Ia‘na e ia faarirohia ei hoê, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia no Nazareta, amene.

Te mau nota

  1. Mataio 5:3.

  2. Mataio 11:28–29.

  3. 3 Nephi 12:3 ; haapapûraa i apitihia‘tu.

  4. Ioane 1:35–39, 43.

  5. A hi‘o Mataio 4:19.

  6. A hi‘o 2 Nephi 9:43.

  7. A hi‘o Alama 32:27 ; haapapûraa i apitihia‘tu.

  8. A hi‘o Alama 32:21.

  9. 2 Nephi 31:13, 17.

  10. PH&PF 81:5.

  11. Moroni 7:47, 46, 45.

  12. A hi‘o Alfred, Lord Tennyson, « Ulysses », i roto The Complete Poetical Works of Tennyson (1898), 89.

  13. Alama 36:3.

  14. A hi‘o Alama 7:11–12.

  15. « Pee au ia Oe », Te mau Himene, no. 131.

  16. 1 Nephi 21:16.

  17. Mark 5:36.

  18. Mataio 14:27–31 ; haapapûraa i apitihia‘tu.

  19. George Blair, « The Carpenter of Nazareth », i roto i Obert C. Tanner, Christ‘s Ideals for Living (buka na te Haapiiraa Sabati, 1955), 22.