2006
Te pure, te faaroo e te utuafare : Te mau ofa‘i taahiraa e tae atu i te oaoa mure ore
Me 2006


Te pure, te faaroo e te utuafare : Te mau ofa‘i taahiraa e tae atu i te oaoa mure ore

E faaroo to tatou Metua here i te Ao ra i ta tatou pure haehaa, e e horo‘a Oia i te tamahanahana e te arata‘i ta tatou e imi ra.

E mahana teie i muri mai i te Noela 1946 i Santa clara, i Utaha. Ei tamaiti iti 9 matahiti, ua ani au i to‘u mama e nehenehe anei ta‘u e rave i ta‘u tao‘a horo‘a no Noela, hoê fana âpi e te te‘a, e ia haere i ni‘a i te aivi i muri i to matou fare e te‘a i te mau rapiti. Ua avatea roa, e aita to‘u mama i anaanatae maitai area râ, no ta‘u taparu ia‘na, ua faati‘a ona ia‘u ia haere, mai te mea noa e ho‘i mai au i te fare hou te pouri.

I to‘u taeraa i te tua aivi, ua tuu vau hoê te‘a i ni‘a i te fana e ua hamata vau i te haere ma te maniania ore na roto i te mau uru aihere maitai e te apoopoo ma te ti‘aturi e ite au i te hoê rapiti e amu ra i te aihere i te vahi te vaira te aihere matie.

I hiti mahuta a‘e au e te hoê rapiti papaa o tei ou‘a mai i rapae i te uru aihere maitai e te apoopoo i mua maitai ia‘u. Ua huti au i te te‘a ma te faatano oioi e a tuu atu ai i te reira ia puta teie rapiti itoito. Ua patore te te‘a e ua horo ê te rapiti i roto i te uru aihere i mua mai.

Ua haere atu vau i te vahi o ta‘u i mana‘o e tei reira te te‘a i te toparaa no te iriti mai i te reira. E toru noa te‘a e te hoê fana, e aita vau i hinaaro ia mo‘e teie hoê. Ua hi‘o haere au teihea te te‘a i te toparaa area râ, aitahia‘e ra. Ua imi haaati au i te mau vahi atoa o ta‘u i papû e, ua topa i reira area râ, aita roa i iteahia ia‘u.

Te topa mai ra te mahana i te too‘a o te râ ; ua ite au e pourihia i roto e 30 miniti e aita vau e hinaaro ia taerehia no te ho‘iraa i te fare. Ua imi faahou vau i te vahi i reira te te‘a i to‘u mana‘oraa i te vairaa ; ma te hi‘o maite i raro a‘e i te uru aihere tata‘i tahi area râ, aita roa a‘e.

Ua pau te hora, e titauhia ia ho‘i au i te fare na mua‘e i te pouri. Ua faaoti au e e pure e e ani i te Metua i te Ao ra ia tauturu ia‘u ia iteahia ta‘u te‘a. Ua tuturi au, ua tapiri i to‘u mata, e ua pure i to‘u Metua i te Ao ra. Ua parau vau Ia‘na aita vau i hinaaro ia mo‘e ta‘u te‘a apî e ua ani au Ia‘na ia faaite ia‘u e teihea roa.

Te tuturi noa ra vau, ua araara vau i to‘u nau mata, e i roto i te uru aihere maitai e te apoopoo i mua noa‘e ia‘u, i te faito teitei o te mata, ua ite atu vau i te mau huruhuru manu penihia i te mau û rau i roto i te mau amaa raau. Ua huti au i te te‘a e ua haamata vau i te horo i te fare e ia tae na mua‘e i te poiri.

E ore roa e mo‘ehia ia‘u te reira iteraa taa ê. Ua pahono to tatou Metua i te Ao ra i ta‘u pure. O te taime matamua te reira i pure ai au Ia‘na no te tauturu ia‘u, e ua pahono mai Oia ! I te reira ahiahi ua haapii au ia vai te faaroo e te ti‘aturi i to‘u Metua i te Ao ra.

Ia hinaaro tatou i te tauturu, noa‘tu e tamaiti peu ore roa i roto i hoê pe‘ape‘a rahi, e faaroo to tatou Metua i te Ao ra i ta tatou pure, e na roto i te here e horo‘a Oia ia tatou i te arata‘iraa ta tatou e imi ra.

Ua parau Iesu Mesia, to tatou Faaora e : « Ia vai haehaa noa oe ; e na te Fatu to oe Atua e arata‘i ia oe na to oe rima ra, e horo‘a‘tu ia oe te pahonoraa i ta oe mau pure ».1

Ua haapii Iakobo ia tatou na roto i te mau papa‘iraa mo‘a :

« Te ere ra râ te hoê o outou i te ite, e ani oia i te Atua ra, o tei horo‘a hua mai i te maitai i te taata atoa ra, ma te patoi ore ; e e horo‘ahia mai ta‘na.

« E ani râ oia ma te faaroo, eiaha e feaa ».2

Ua haapii te peresideni James E. Faust ia tatou e : « Te hoê pure tuutuu-ore e te hiaai mau e piti ïa to‘na tere, no te hopoi mai i To‘na Varua revareva mai te pape faaora no te tauturu i te mau tamataraa, te mau ati, te mau mauiui, e te mau oto o ta tatou paatoa e farii ».3

Te pure o te hoê ïa o te mau ofa‘i taahiraa i ni‘a i te e‘a o te arata‘i ia tatou i te ora mure ore i piha‘i iho i to tatou Metua i te Ao ra.

Te faaroo, o te tahi ïa ofa‘i taahiraa o te riro ei mea faufaa no to tatou faaoraraa mure ore !

Ua parau atoa te Fatu : « E te mau mea atoa ta outou e ani i te Metua i to‘u ra i‘oa, o te ti‘a ïa, a faaroo ai e noaa taua mau mea ra, e noaa ïa ia outou ».4

A toru ahuru matahiti i ma‘iri, ua faati‘ahia te hoê aamu mau e tae roa‘tu i te mau vahi atea no Niu Terani. E tahiri te matai i te mau motu no Chatham, i roto i te Moana Patitifa Apatoa, i te atearaa 500 maile i te hiti‘a o te râ no Christchurch. E 60 taata itoito e te ite i te imi i te rave‘a no ratou iho e ora ra i reira, e motu mo‘emo‘e teie e e mea fifi te oraraa i te reira tau ; na te hoê taote, aita â i aravihi roa i roto i to‘na toro‘a, e tei ia‘na ra te hopoia no te utuuturaa i taua mau taata ra i reira.

Ua pepe te upoo o Shane, te hoê tamaiti iti e 8 matahiti, 40 maile i te atea i te tahi a‘e pae o te motu. Ua faahoro rûhia mai oia na roto i te hoê pereoo tutae‘auri na roto i te mau fenua vari e na te pae miti i teie fare ma‘i iti e maha ro‘i. Ua mo‘e to‘na feruriraa.

Aita teie taote apî i ineine no te amo i teie nei hopoi‘a, e ere oia i te mea aravihi roa, e aore re‘a ta‘na materia tapu. E mea fifi te huru o Shane. Ua tahe te toto i roto i to‘na upoo— e e nehenehe te toto paari e haaparemo i to‘na roro. Aita â teie taote i ite a‘e nei i te hoê tapuraa roro area râ, ua ite oia e mea ti‘a ia‘na ia faatupu i teie tapuraa fifi e—aore râ, ia mata‘ita‘i i te pohe o teie nei tamaiti.

E anihia te feia horo‘a toto, toto o tano maitai, ia faaineinehia te rave‘a faataotoraa. Ua ino te matini pataraa radio « rayons X », no reira aore e tautururaa e roaa no te radio.

I roto i te mau niuniu atoa i Wellington, teie te niuniu matamua i te hoê taote tapu uaua ia feruri i teie ohipa e ia arata‘i i teie taote tei riaria e nahea oia ia faatere i teie tapuraa tapitapi.

Ua pure te metua vahine o Shane. Ua pure te taote, ua pure te mau tua‘ti ma‘i, ua pure te vahine a te taote.

E mea ti‘a ia horo‘ahia te mau hopoi‘a i roto i teie ohipa tapitapi. Na te muto‘i i faataoto i teie tamaiti iti, na te hoê tua‘ti ma‘i i tauturu i te tapuraa, e ua haamata te ohipa i raro a‘e i te peho hau o te hoê mori a tae mai ai te pouri.

Aita te vahi e tahe ra te toto i roaa i te motu matamua tei ravehia na roto i te hepohepo, titau-faahou-hia ia tapu vahi ê i ni‘a i te upoo o Shane ia itehia te vahi mau e tahe ra te toto. Ua niuniu faahouhia te taote tapu roro no te tahi atu mau tauturu, e ua pee maitehia ta‘na arata‘iraa. I muri mai e 6 hora hepohepo, ua oti te tapuraa, ua mau teie toto, e ua manuïa maitai te reira. Ua mono te hau i te hepohepo. Hora ahuru ma piti i te pô.

E metua tane apî teie taote. Ua mana‘ona‘o oia i to‘na utuafare e i te mau haamaitairaa ta ratou e oaoa nei. Ua mauruuru oia no te aroha rahi o te Fatu i roto i to‘na oraraa e taa ê atu no te taeraa mai te Varua Faaao i roto i teie na 12 hora. Ua mauruuru oia no te varua ite-ore-hia o te hoê taata aravihi, tei horo‘a hua mai i To‘na ite faahiahia na te atea mai, i te taime i hinaaro-roa-hia.

I te hoê taime tapitapi no te hoê ohipa hepohepo, ua horo‘a mai te Fatu i te arata‘iraa e te aravihi i te hoê taote apî aravihi-ore ia rave i te hoê semeio e ia faaherehere i te ora o te hoê tamaiti iti, tei riro ei mea faufaa roa i mua i te Fatu.

O Neil Hutchison te i‘oa o teie taote apî, tei pure ia tauturuhia oia e ua roaa ia‘na te faaroo no te turu‘i i ni‘a i te Fatu e i te taote tapu no te roro, i nehenehe ai ia‘na ia faatupu i te hoê semeio i raro a‘e i te hoê titauraa fifi roa. I teie nei te tavini nei oia ei episekopo i roto i te paroita no East Coast Bays i Auckland, i Niu Terani.

Ua faaite mai te episekopo Hutchison ia‘u e : « Ua fareirei oia ia Shane e to‘na metua tane nau matahiti i ma‘iri a‘e nei i Christchurch, no te taime matamua mai te reira mai â mahana o te matahithi 1976. E tamuta uira te toro‘a o teie tamaiti e te rave nei oia i te ohipa nana iho, e aita e fifi i tupu i muri mai i to‘na tapu. E taata maitai teie, e aita e mau ia‘u ia feruri hohonu i te rairai o te paruru i rotopu i teie oraraa e te oraraa i muri mai ».

« E ua parau Iesu e : Ia faaroo outou ia‘u, e roaa ia outou te mana a rave ai outou i tei au ia‘u ra ».5

Ua haapii Elder Richard G. Scott e : « E haapu‘e outou i te mau hotu no te faaroo a pee ai outou i te mau parau tumu o ta te Atua i faati‘a no to‘na faaohiparaa. Hoê o teie mau parau tumu o te Ti‘aturiraa ïa i te Atua e i To‘na hinaaro ia faatae i te tauturu e hinaarohia ra noa‘tu te huru fifi o te reira ».6

Ua faaite papû mai o Elder Robert D Hales e : o Iosepha Semita, « ei tamaiti iti 14 matahiti… ua faaohipa oia i te faaroo aueue-ore e ua pee oia i te arata‘iraa a te peropheta Iakobo ia ‘ani i te Atua. ‘Na roto i te piiraa tohu o Iosepha, ua fâ mai te Atua te Metua e Ta‘na Tamaiti, o Iesu Mesia ia‘na ra e ua horo‘a ia‘na te arata‘iraa ».7

Ua faaitoito ‘mai te peresideni Thomas S. Monson ia tatou : « A pûpû ai tatou i te Fatu ta tatou mau pure fetii e i tatou iho mau pure, e rave ïa tatou ma te faaroo e te ti‘aturi Ia‘na… Mai te mea ua taere tatou i te faaroo i te a‘oraa ia pure pinepine, aita‘tu ïa e hora maitai atu ia haamata maori râ i teie iho nei ».8

E ere i te fifi mai te mea e tamaiti iti teie e ani nei ma te ohie e aore râ, te hoê taote e măta‘u nei, i te tamataraa ri‘ari‘a o to‘na oraraa e vai i mua ia‘na : e faaroo to tatou Metua here i te Ao ra i ta tatou pure haehaa, e e horo‘a Oia i te tamahanahanaraa e te arata‘i ta tatou e imi ra.

Te toru o te ofa‘i taahiraa e te hoê tuhaa faufaa no te hoê e‘a e arata‘i ia tatou ma te pe‘ape‘a ore i to tatou Metua i te Ao ra, oia ïa te utuafare.

Ua haapii mai te peresideni Gordon B. Hinckley ia tatou e : « E mea mo‘a te utuafare. Ua faanahohia te reira e to tatou Metua i te Ao ra. I roto i te reira e vai ai te mo‘araa o te mau auraa mo‘a atoa. Na roto ana‘e i teie faanahonahoraa e nehenehe ai te mau opuaraa a te Fatu e rave faaotihia‘i ».9

Te parau faahou ra te peresideni Hinckley e : « Te ti‘aturi nei au e, e ta‘ne to te hoê utuafare e te faariro i to‘na hoa mai ta‘na faufaa faahiahia a‘e ma te hamani maitai ia‘na mai ia‘na iho ra ; e te vai atoa ra te hoê vahine o te hi‘o nei i ta‘na tane ei tutau e ei puai no‘na, ei haapûraa e ei paruru no‘na ; i reira e vai ai te mau tamarii e hi‘o ti‘a nei i te metua vahine e i te metua tane ma te faatura e te aau mehara ; i reira e vai ai na metua e hi‘o nei i te mau tamarii ei haamaitairaa e ei reira e roaa ai te tamataraa rahi e te papû e te maere no te faaamuraa e te aupururaa ia ratou ».10

Te ti‘aturi papû nei au i roto i te mo‘araa o te utuafare, e nehenehe to tatou here, te haavare-ore, te faatura e te patururaa te tahi i te tahi e riro ei paruru mo‘a o te paruru ia tatou i te mau te‘a a te diabolo. I roto i te au-utuafareraa, te î i te here o te Mesia, e nehenehe tatou e ite i te hau, te oaoa, e te paruru i te ino o te ao e haaaiti nei ia tatou.

Te faaite papû nei au e ua riro te utuafare ei tuhaa e te faura‘o na roto i te reira e nehenehe ai tatou e taatihia no te ho‘i, ei utuafare hoê i mua i te aro o to tatou Metua i te Ao ra ; i reira e ora ai i te oaoa mure ore.

Te pure haehaa nei au e ia faaohipa tatou i te mau ofa‘i taahiraa no te pure, te faaroo, e no to tatou utuafare no te faaineine e no te tauturu ia tatou ia ho‘i atu i to tatou Metua i te Ao ra e ia faarii i te ora mure ore ; e ta tatou opuaraa no te haere mai i te fenua nei ia upoo-ti‘a mau te reira na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. PH&PF 112:10.

  2. Iakobo 1:5–6.

  3. I roto i te Conference Report, Atopa 1976, 83 ; e aore râ Ensign, Novema 1976, 58.

  4. 3 Nephi 18:20.

  5. Moroni 7:33.

  6. « Te mana patururaa o te faaroo i roto i te mau taime no te papû ore e te tamataraa », Liahona, Me 2003, 76.

  7. « Te iteraa i te faaroo i te Fatu o Iesu Mesia », Liahona, Novema 2004, 73.

  8. I roto i te Conference Report, Eperera 1964, 130 ; e aore râ Improvement Era, Tiunu 1964, 509.

  9. Teachings of Gordon B. Hinckley (1997), 206.

  10. Teachings of Gordon B. Hinckley, 205.