2006
Mai te tamarii
Me 2006


Mai te tamarii

E mea ti‘a ia taui i to tatou huru mai to te tamarii i reira e roaa ai ia tatou te puai e ti‘a ia tatou ia farii no te paruru ia tatou i te mau tau ati i te pae morare.

Ua ite atea mai te mau peropheta o te Atua i te anotau ta tatou e ora nei. Ua papa‘i atu te Aposetolo Paulo ia Timoteo e, « E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei, ia ite mai oe ».1 Te taata e mata to‘na no te hi‘o i te mau tapa‘o o te tau, e te tari‘a no te faaroo i te mau parau a te mau peropheta, e ite ïa oia e, e ati rahi te tupu mai. No roto mai te ati i te mau puai o te ino. Te tupu tamau nei te reira mau puai i te rahi. Et no reira, e riro ïa ei ohipa teimaha, e ere i te mea ohie, ia haapa‘o i te mau fafauraa tei titauhia ia tatou ia rave no te ora i te evanelia a Iesu Mesia.

No outou o te haape‘ape‘a nei te mana‘o no ni‘a i teie huru ananahi no tatou e no tei herehia e tatou—i roto i to tatou mau utuafare, mau pŭpŭ e i roto i ta tatou mau piha haapiiraa— te vai ra te hoê ti‘aturiraa i roto i te fafauraa ta te Fatu i horo‘a mai ia tatou nei no ni‘a i te hoê vahi hau i roto i te mau vero i muri nei. Teie te tahi tatararaa no taua vahi ra. Ua tai‘o a‘e nei outou i te reira i roto i te mau papa‘iraa mo‘a. Ua faahiti-pinepine-hia te reira e te mau peropheta ora. Teie ta te hoê metua here i parau atu i ta‘na mau tamarii no ni‘a i te reira, no te tamata i te faaitoito ia ratou i mua i te mau vero o te faahemaraa :

« E teie nei, e ta‘u na tamarii, a haamana‘o, a haamana‘o, e ia haamau i to orua niu i ni‘a i te păpă ra o to tatou Ora, o te Mesia ïa, o te Tamaiti a te Atua ho‘i, e ia hapono mai te diabolo i to‘na ra mata‘i u‘ana, e ta‘na mau ohe na roto i te puahiohio, e ia ma‘iri mai to‘na ra ûa paari, e to‘na vero rahi i ni‘a iho ia orua ra, e ere oia i te mana i ni‘a iho ia orua e putôhia‘i orua i raro i te abuso, a mamae ai i te oto mure ore ra, no te păpă pai ta orua i ti‘a i ni‘a ra, o te niu mau ïa, o te tumu ia patuhia i ni‘a e te taata, e ore e ti‘a ia ma‘iri ratou i raro ».2

Aita e taime hau atu i te faufaa i teie taime, no te iteraa e, nahea ia patu i ni‘a i taua niu mau ra. No‘u nei, aita‘tu e vahi maitai a‘e no te hi‘o maori râ, i roto i te a‘oraa hopea a te Arii Beniamina, tei papa‘ihia i roto i te Buka a Moromona. Te rahiraa o tatou, ua tai‘o a‘e nei tatou i te reira aita i maoro a‘e nei, e ua feruri maite tatou i te reira. Ua ti‘a i te Arii Beniamina ia ite mai ia tatou e i to tatou huaai. Ua ite mai oia na roto i te mana peropheta i te mau mea ta tatou e farerei nei. Ua ite oia i te ri‘ari‘a o te tama‘i, na roto i to‘na iho mau iteraa. Ua aro oia no to‘na mau taata i roto i te tama‘i ma te ti‘aturi i te mana o te Atua. Ua ite papû oia i te mau mana ri‘ari‘a o Lutifero no te faahema e no te upooti‘a i ni‘a ia tatou.

E taata faahiahia oia e te mo‘a ho‘i. E ua ite oia e nahea ia ani i te taata ia patu ia ratou i ni‘a i taua păpă no te hau ra, mai te tahi atu mau peropheta a te Fatu i na reira atoa.

I roto i ta‘na a‘oraa, ua haamata oia i te vahi e ti‘a ia tatou paatoa ia haamata no te tauturu i te taata eiaha ia roohia i te ati i te pae varua. E mea ti‘a i te taata ia ti‘aturi e, te vai mau ra te ati, ia hinaaro ratou e imi i te hau. Ia vai te ri‘ari‘a i roto ia ratou no to ratou tau‘a ore i te ati. Ua faaite papû mai oia i te mau fifi ta tatou e farerei no te mea, e ti‘amâraa to tatou no te ma‘iti i rotopu i te maitai e te ino, e no te mea eita ta tatou e nehenehe e ape i te hopearaa o te reira mau ma‘itiraa ta tatou. Ua parau afaro ti‘a mai oia e ma te papû ho‘i, i te mea e, ua ite oia i te oto e tupu i roto i te feia tei ore i faaroo e i haapa‘o i ta‘na mau faaararaa.

Teie ta‘na tatararaa i te mau hopearaa e tupu mai i muri a‘e i ta tatou ma‘itiraa no te pee anei i te muhumuhu a te Varua o te Mesia, e aore râ, no te pee anei i te mau parau ino no roto mai ia Satane tei opua e faahema ia tatou e ia haru ia tatou i roto i te hara.

« Inaha ho‘i, ua opuahia te hoê auê no te feia e faaroo i ta taua varua ra ; no te mea ia faaroo oia ia‘na, e ia farahi noa e ia pohe ho‘i i roto i ta‘na ra mau hara, ua inu ïa oia i te pohe no to‘na ihora varua ; e roaa ho‘i ia‘na te pohe mure ore ei utua na‘na, no te mea ua faahapa ïa oia i te ture a te Atua, mai tei ore i au i to‘na ihora ite.

« E teie nei, ia ore taua taata ra ia tatarahapa, e ia parahi noa oia, e ia pohe noa‘tu i te enemiraa i te Atua, e faaaraara ïa te titauraa a te parau-ti‘a mo‘a ra i to‘na varua tahuti ore, ia ite papû i ta‘na ihora hara, tei faaotemutemu ia‘na i mua i te aro o te Fatu ra, e tei faaî i to‘na ouma i te mana‘oraa hara, e te mauiui, e te auê, mai te roto auahi pohe ore ra, o te pee noa‘tu to‘na ura i ni‘a e a muri noa‘tu ».

Te parau faahou ra te Arii Beniamina e : « E te mau taata ruhiruhia atoa, e te mau taata apî, e te mau tamarii rii ho‘i tei ite i ta‘u nei parau, (i parau papû ho‘i au ia ite outou,) te pure atu nei au ia ara outou i te haamana‘oraa i te ti‘araa ri‘ari‘a o te taata i ma‘iri i roto i te hara ra ».3

No‘u nei, te puai no taua faaararaa ra o te hoho‘a ïa ta‘u e ite ra i roto i to‘u feruriraa no ni‘a i taua tau ra e ti‘a atu ai tatou tata‘i tahi i mua i te Faaora ia haavâhia tatou i muri a‘e i teie oraraa. Ia paraparau mai te Arii Beniamina ia‘u no nii te otemutemu i mua i te aro o te Fatu, e tupu te ri‘ari‘a i roto i to‘u aau. E nehenehe ta‘u e ite ia‘u iho i taua mahana haavâraa ra i te ti‘araa i mua i te Faaora faahanahanahia e tei ti‘afaahou. Te hinaaro nei au ma to‘u aau atoa eiaha vau e otemutemu, e hi‘o ti‘a râ i ni‘a Ia‘na e ia ite Ia‘na ia ata e ia parau mai e : « Ua ti‘a roa, e teie nei tavini maitai e te haavare ore. E haere oe i roto ».4

Ua faaite papû mai te Arii Beniamina e nahea e roaa ai ia tatou te ti‘aturiraa ia faaroo i taua mau parau ra, mai te mea e, e iteahia ia tatou te rave‘a i roto i teie oraraa no te taui i to tatou huru na roto i te taraehara o Iesu Mesia. Tera ana‘e te rave‘a e ti‘a ai ia tatou ia patu i ni‘a i te niu mau e ia ti‘a ma te aueue ore i roto i te parau ti‘a, a tupu ai te mau vero o te faahemaraa.

Ua tatara mai te Arii Beniamina i taua tauiraa ra na roto i te tahi faahoho‘araa nehenehe roa, tei faaohipahia e te mau peropheta e râ ê roa te tau, e na te Fatu atoa iho. Teie ïa : e nehenehe ta tatou, e e mea ti‘a ho‘i ia tatou ia faariro ia tatou mai te tamarii—mai te tamarii aruaru ra te huru.

No te tahi pae, e ere i te mea ohie ia maramarama e ia farii i te reira. Te rahiraa o tatou te hinaaro nei tatou i te puai. Mea maitai a‘e na tatou ia riro mai te tamarii te huru i te riro ei taata ino. Te rahiraa o te mau metua, i te tahi taime, ua hinaaro ratou ia faaea rii te tamarii i ta ratou mau peu. Ua faahiti atoa te Aposetolo Paulo i te reira mau huru parau a haapii mai ai oia ia tatou ia tuu i te aroha, te here mau o te Mesia, i roto i to tatou oraraa. « I tau tamarii riiraa ra, mai ta te tamarii atoa ta‘u parau, e mai to te tamarii to‘u ite, e mai to te tamarii ho‘i to‘u mana‘o ; ia riro râ vau ei taata paari, tuu ê atura vau i te peu a te tamarii ra ».5

Tera râ, no to te Arii Beniamina ite papû maitai, mai te tahi atu mau taata tahuti nei, i te auraa no te parau ra ia riro ei taata puai e te itoito, ua haapapû maitai mai oia e, te riroraa mai te tamarii te huru e ere ïa i te raveraa i te peu tamarii. O te riroraa râ mai te Faaora te huru, tei pure i To‘na Metua no te ani i te puai no te haapa‘o i To‘na hinaaro, e no te rave i te reira. E mea ti‘a ia taui i to tatou huru mai to te tamarii i reira e roaa ai ia tatou te puai e ti‘a ia tatou ia farii no te paruru ia tatou i te mau tau ati i te pae morare.

Teie te tatararaa nehenehe roa a te Arii Beniamina no ni‘a i te huru o taua tauiraa ra ia riro mai te tamarii te huru, e e mea nahea te reira ia tae mai i ni‘a ia tatou :

« No te mea te taata tino nei, o te enemi ïa o te Atua, e e enemi oia mai te hi‘araa o Adamu mai â, e e enemi ho‘i a muri e a muri noa‘tu ; [maori râ] ia auraro oia i te parau a te Varua Maitai, e ia faaru‘e i te mau peu a te taata tino nei, e ia riro ei taata mo‘a na roto i te taraehara a te Mesia ra te Fatu, e ia riro ho‘i mai te tamarii ra i te mărû, e i te mamahu, e i te haehaa, e i te faaoromai, e i te î i te aroha, e ma te hinaaro ia auraro i te mau mea atoa ta te Fatu e hinaaro ia tuu i ni‘a ia‘na, mai te tamarii e auraro ho‘i i to‘na ra metua ».6

Eita tatou e fifi i ni‘a i te păpă o te Faaora mai te mea e, ua titau tatou Ia‘na ma te faaroo, ua pahono tatou i te arata‘iraa a te Varua Maitai ia haapa‘o maite i te mau faaueraa ma te faaroo, i taui ai te mana o te taraehara i to tatou aau. E mai te mea e, na roto i te reira iteraa, ua riro mai tatou mai te tamarii te huru i roto i te parau no te here e te haapa‘o, tei ni‘a ïa tatou i te niu mau.

Na roto i te Arii Beniamina te ite nei tatou i te mea ta tatou e rave no te arata‘i ia tatou i taua vahi papû ra. A haamana‘o râ e : te mau peu ta tatou e rave, e rave‘a te reira, e ere ïa i te hopearaa. Te ohipa ta tatou e rave, na te reira e faati‘a i te taraehara a Iesu Mesia ia taui ia tatou i roto i te huru i titauhia. Na to tatou faaroo ia Iesu Mesia e faatupu i te tatarahapa e te haapa‘oraa i Ta‘na mau faaueraa. E haapa‘o tatou e e pato‘i tatou i te faahemaraa na roto i te peeraa i te muhumuhu a te Varua Maitai. Te vai ra te tau, e taui to tatou huru. E riro tatou mai te hoê tamarii aruaru, i te faaroo i te Atua e i te here hau atu. Na taua tauiraa ra, mai te mea e, e imi tatou i te mau rave‘a atoa no te tape‘a maite i te reira, e faati‘a ia fana‘o tatou i te mau horo‘a no ô mai i te Varua Maitai ra. I reira tatou e vai ai i roto i te hau i ni‘a i te păpă mau hoê roa.

Mai ia outou atoa na, ua ite au i te auraa mau no te parau a te Arii Beniamina a parau ai oia e, e nehenehe tatou ia riro mai te tamarii te huru i mua i te Atua. Ua pure au, mai ia outou atoa na, no te ite i te ohipa e rave, i mua i te mau ma‘itiraa o te faatupu mai i te mau hopearaa mure ore. E rave rahi matahiti to‘u iteraa i te pahono-raa-hia mai taua huru pure ra ma te maramarama maitai.

I te hoê taime ua pure au i te pô taatoa no te ite e, eaha ta‘u e rave i te po‘ipo‘i a‘e. Ua ite au e, aita e ma‘itiraa rahi atu o te faatupu i te hoê mea i roto i te oraraa o vetahi ê, e i ni‘a atoa i to‘u iho oraraa. Ua ite au e, eaha te ma‘itiraa au roa a‘e. Ua ite au eaha te mea ta‘u i hinaaro. Aita râ e ti‘a ia‘u ia ite i te tau i muri. Aita e ti‘a ia‘u ia ite e, eaha te ma‘itiraa e au i tera e tera hopearaa. No reira, ua feruri au e, e riro vau i te rave i te ma‘itiraa hape.

Ua pure au e rave rahi hora te maoro, tera râ, mai te mea ra e, aita e pahonoraa. Tau taime rii noa na mua a‘e i te tataio, ua puta maira te hoê mana‘o i roto ia‘u. Mai to‘u tamariiraa mai â, a tahi ra vau a ite papû ai i to‘u riroraa mai te hoê tamarii te huru. Ua haamata to‘u aau e to‘u varua i te ite i te mărû. Ua itehia te hau i roto i taua taime mărû ra.

Ua pure a‘era vau ma te reo puai, « E te Metua i te Ao ra, aita e pe‘ape‘a no te mea ta‘u e hinaaro nei. Aita vau e tau‘a faahou i te mea ta‘u e hinaaro nei. Ua faaru‘e au i te reira. Ia haapa‘ohia to oe hinaaro. Ta‘u noa ïa e hinaaro nei. A faaite mai oe i te ohipa ta‘u e rave ».

I taua taime ra, ua ite a‘era vau i te hoê hau aitâ vau i ite a‘e nei. Ua tae maira te faaururaa, e ua ite papû vau e, nohea mai te reira. Ua taa maitai ia‘u te ohipa ta‘u e rave. Aita vau i farii i te fafauraa no te hopearaa. Ua ite noa râ vau i te haapapûraa e, ua haapiihia vau i to‘u tamariiraa, i te e‘a e ite ai au i te mau huru mea atoa Ta‘na e hinaaro no‘u.

Na roto i taua ohipa i tupu ra e i te tahi atu â mau ohipa, ua haapii mai au e, e parau mau te parau ra, e au te Varua Maitai mai te hoê reo iti ha‘iha‘i. Ia mărû e ia hau ana‘e to‘u aau, e ia haehaa vau mai te hoê tamarii te huru, i reira to‘u aau e tovarua e faaroo maitai ai i te Varua.

Ua haapii mai te Arii Beniamina ia tatou e nahea taua mau huru taime ra i te tupu pinepine, e e mea ti‘a ho‘i ia tupu pinepine, no te rahi o te ati ta tatou e farerei nei. Ua parau mai oia ia tatou e, te vai ra te tahi mau ohipa o te ti‘a ia tatou ia rave no te titau i te haamaitairaa o te tauiraa te aau mai to te tamarii te huru.

E titauhia taua mau mea atoa ra. no te patu i te faaroo rahi a‘e i roto ia Iesu Mesia e ia farii i te tauturu a te Varua Maitai. Ua faaite mai te Arii Beniamina i te tumu no te reira :

« E teie nei, te parau atu nei au ia outou, aita‘tu e i‘oa, aita ho‘i e e‘a, aita ho‘i e rave‘a e faaitehia mai, e tae mai ai te ora i te tamarii a te taata nei, i roto ana‘e râ, e na roto ana‘e ho‘i i te i‘oa o te Mesia, te Fatu puai hope ».7

E titau tatou i te faaroo Ia‘na e i te here Ia‘na. E mea ti‘a ia tatou ia ite e, te ora nei Oia e o vai Oia. Mai te mea e, e na reira tatou, e here ïa tatou Ia‘na. Teie te mau parau ta te Arii Beniamina i parau mai no te iteraa Ia‘na, e mau parau ïa tei faaroo-pinepine-hia e outou :

« Nahea e ite ai te hoê taata i te Fatu aore â i tavinihia e ana ra, e tei vai taata ê ra ia‘na, e tei te atea ê te mau mana‘o e te mau opuaraa o to‘na ra aau ? »8

E here ihoa tatou i te feia ta tatou e tavini nei. Mai te mea e, e ma‘iti tatou ia haamata i te tavini i te Fatu noa‘tu te iti o te faaroo, e haamata ïa tatou i te ite Ia‘na. E ite tatou i Ta‘na mau opuaraa no te mau taata ta tatou e tavini No‘na. Noa‘tu e, aita ratou e farii i ta tatou aniraa ia tavini tatou ia ratou, e ite tatou i To‘na mauruuru mai te mea e, e tamau noa tatou.

Mai te mea e, e onoono noa tatou, e titau tatou i te faaururaa a te Varua Maitai no te mea, e riro ta tatou hopoi‘a i te teimaha, hau atu i te maraa ia tatou. E pahonohia ta tatou pure haehaa. Te ohipa tumu a te Varua Maitai o te faaiteraa ïa e, o Iesu te Mesia. Mai te mea e, e ani tatou i te tauturu no te tavini, e haere mai te Varua Maitai, e na‘na e haapapû i to tatou faaroo. E tupu i te rahi to tatou faaroo i te Faaora. E mai te mea e, e tamau noa tatou i te tavini Ia‘na, e tupu to tatou here Ia‘na. Te piiraa ia tavini, e piiraa ïa no te here i te Fatu ta tatou e tavini. E piiraa ïa no te taui i to tatou huru.

No te tape‘a i te haamaitairaa o taua tauiraa to tatou aau ra, e titauhia ïa te hinaaro mau, te ohipa, e te faaroo. Ua haapii mai te Arii Beniamina i te tahi o te mau mea e titauhia. Te parau ra oia e, no te tape‘a i te matararaa o ta tatou mau hara i tera mahana e tera mahana, e faaamu ïa tatou i tei poia, e faaahu i tei vai tahaa noa, e haere e farerei i tei pohehia i te ma‘i, e e tauturu i te taata i te pae varua e i te pae tino nei.9 Ua faaara mai oia ia tatou ia paruru ia tatou eiaha te mau mana‘o iino ia ô i roto i to tatou aau.10 Ua haapapû maitai mai oia e, te tauiraa rahi o te tupu na roto i te taraehara, e nehenehe te reira e morohi mai te mea e, aita tatou e paruru ia tatou i te hara. Ua faaara mai te Fatu e : « No reira ia ara mai to te Ekalesia ma te pure tuutuu ore, oi hi‘a atu ratou i roto i te faahemaraa ; Oia ïa, e ia ara atoa ho‘i te feia i haamo‘ahia ra ».11

E nehenehe te horo‘a e mo‘e ê na roto i te hara. Ua haapii mai te Arii Beniamina e, tei ia tatou te faaotiraa i te ohipa e titauhia no te pato‘i i te faahemaraa. Ua faaara oia i to‘na nunaa no ni‘a i te tahi mau faahemaraa taa‘e. Tera râ, i muri iho i to‘na horo‘araa i te reira mau faaararaa, ua faahepo oia ia ratou. Mai te mea e, e pure pinepine tatou eiaha tatou ia rê i te faahemaraa, e ia faaorahia tatou i te ino, o tatou te haapa‘o ia tatou iho. Teie te mau parau ta‘na i parau ra, e ere na‘na, na te Atua râ :

« Aita e ti‘a ia‘u ia faaite atu i te mau mea e hope roa a‘e e hapa‘i outou ; ua rau te huru o te e‘a e te rave‘a, e tae atu ho‘i i te rahi e ore ïa e ti‘a ia‘u ia tai‘o.

« O teie parau iti râ e ti‘a ia‘u ia parau atu ia outou na, ia ore outou ia hi‘opo‘a ia outou iho, e ta outou mau mana‘o, e ta outou mau parau, e ta outou mau ohipa e rave ra, e e haapa‘o ho‘i i te mau faaue a te Atua ra, e e mau papû i te faaroo i tei faaroohia e outou no te taeraa mai o to tatou Fatu ra, e tae noa‘tu i te hopea o to outou ora nei, e pohe mau ïa outou e tia‘i. E tena na, e te taata e, a haamana‘o, ia ore ia pohe ».12

Na roto i te tauturu a te Varua Maitai, e nehenehe ta tatou e hi‘opo‘a ia tatou iho. E nehenehe ta tatou e pure no te ite e no te pato‘i i te mau feruriraa matamua o te hara. E nehenehe ta tatou e pure no te ite i te hoê faaararaa eiaha e parau i te mau parau o te haape‘ape‘a e aore râ, o te faahema i te tahi taata ê atu. E e nehenehe ho‘i ta tatou, mai te mea e, e titauhia, e pure no te ani i te haehaaa e i te faaroo no te tatarahapa.

Te vai ra paha te tahi mau taata o te faaroo i teie reo to‘u e o te feruri e : « E mea teimaha roa no‘u te mau faahemaraa. Ua faaoroma‘i au ia au i te maraa ia‘u. No‘u nei, e mea etaeta roa te mau faaueraa. E mea teitei roa te faito titauraa ».

E ere ïa mai te reira te huru. Te Faaora to tatou arai i mua i te Metua. Ua ite Oia i to tatou paruparu. Ua ite Oia e nahea ia tauturu i te feia tei faahemahia.13

Te faaite nei au i to‘u iteraa papû e, te ora nei te Faaora, e o Oia te niu mau. Ua ite au e, na roto i te faaohiparaa i te faaroo Ia‘na, e tamahia tatou e e tauihia ia riro mai tatou ei mea viivii ore, e ei taata puai, mai te hoê tamarii aruaru. Te faaite atu nei au i to‘u iteraa papû e, e nehenehe te Varua Maitai e arata‘i ia tatou i te parau mau e i te atea ê i te hara.

Ua ite o Iosepha Semita i te Metua i te Ao ra e i Ta‘na Tamaiti Here. Te Buka a Moromona e parau ïa na te Atua, e e ite ho‘i no Iesu Mesia ei Faaora no tatou. E Ekalesia mau teie. Ua ite au e, e nehenehe ta tatou e ma‘iti i te oaoa o te ora mure ore i fafauhia mai, tera râ, e anotau fifi teie.

Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. 2 Timoteo 3:1.

  2. Helaman 5:12

  3. Mosia 2:33, 38, 40.

  4. A hi‘o Mataio 25:21.

  5. 1 Korinetia 13:11.

  6. Mosia 3:19.

  7. Mosia 3:17.

  8. Mosia 5:13.

  9. A hi‘o Mosia 4:26.

  10. A hi‘o Mosia 2:32.

  11. PH&PF 20:33–34.

  12. Mosia 4:29–30.

  13. A hi‘o PH&PF 62:1.