2006
« O Vau te maramarama o ta outou e faateitei i ni‘a »
Me 2006


« O Vau te maramarama o ta outou e faateitei i ni‘a »

E horo‘a to ratou [Huru Mesia] i te hoê tuhaa iti anaana no te maramarama ia amuihia râ ratou e riro ïa ratou ei mea taa-ê-mau.

Te haamana‘o nei au i te hoê hoho‘a ohie o ta‘u i nira na ei tamahine apî no te Paraimere. Teie te papa‘iraa e « hopoi au i te maramarama o te evanelia i roto i to‘u utuafare ». Feruri iho ra vau, « Eaha ïa taua maramarama ra ? » Ua tatara Iesu Mesia i te reira a haapii ai Oia i te mau Ati Nephi. Teie Ta‘na i parau : « No reira, a faateitei i to outou maramarama, ia anaana‘tu i to te ao nei ». E ua tatara faahou Oia e : « Inaha, o Vau ïa te maramarama ta outou e faateitei i ni‘a—maori râ, o Ta‘u i rave i mua ia outou ra » (3 Nephi 18:24, mau faahauraa i tuuhia‘tu).

Eaha ta te Ati Nephi i ite Ia‘na i te raveraa, i nehenehe ai ia‘u ia rave i te reira i roto i to‘u utuafare ? I to te mau taata hinaaroraa Ia‘na ia noho maoro mai i piha‘i iho ia ratou, ua faaite Oia i te aroha e ua faaea mai i piha‘i iho ia ratou. I reira, ua faaora Oia ia ratou, ua pure e o ratou, ua haapii ia ratou, ua ta‘i e o ratou, e ua haamaitai tata‘i tahi i ta ratou mau tamarii, ua faaamu ia ratou, ua haamaitai ia ratou e ua opere i te oro‘a mo‘a ia fafau ratou i te haamana‘o noa Ia‘na. Ta‘na misioni i rotopu ia ratou o te haapiiraa ia e o te utuuturaa i te taata tata‘i tahi, ia rave faaoti i te ohipa ta To‘na Metua i faaue Ia‘na ia rave. Aita Oia i tau‘a noa‘e Ia‘na. I to‘u iteraa i te reira, ua tupu te hoê titauraa no te hoê oraraa roa ia nehenehe ia hopoi i To‘na maramarama i roto i to‘u utuafare na roto i te pûpûraa ia‘u iho e te ohiparaa ia au mai ta te Mesia ra te huru.

E ere teie ohipa i te mea ohie. Eita te hoê oraraa utuafare maitai e vai ite-ore-noa-hia. E mea ohie a‘e ia « ti‘a e ia anaana, ia riro to oe maramarama ei hi‘oraa no te mau nunaa » (PH&PF 115:5, mau haapapûraa tuuhia‘tu) i te riroraa to oe maramarama ei hi‘oraa no to oe utuafare. Te tahi mau taime, aita te taata e ite ia tatou ia rave i te maitai, i te opereraa i to tatou maramarama i roto i to tatou iho mau utuafare. E naturaraa no te taata te hiaai e te imiraa i te haapopouraa ia aruehia e te taata. Ua haapii Helamana i ta‘na na tamaiti ia Nephi e ia Lehi ia rave i te mau ohipa matata‘i o to raua mau tupuna no reira mai ho‘i to raua i‘oa, « eiaha orua e rave i te reira ia rahi to orua arueraahia, ia haapue râ i te tao‘a i te ra‘i ra na orua » (Helamana 5:8). Eiaha te mau ohipa maitata‘i ia ravehia ei tumu no te farii i te hoê arueraa.

Te vai nei te aamu no te hoê vahine i roto i te buka ta Charles Dickens i papa‘i oia te Bleak House, to‘na i‘oa o Jellyby, e te hape o ta‘na i tapa‘o o te hoê ïa « hi‘o atea ». Ua moia-roa-hia oia i te tautururaa i te hoê nunaa tei roohia i te ati i te hoê fenua atea, i haamo‘e ai oia i ta‘na mau tamarii reporepo o tei haere mai ia‘na e titau i te tamahanahana. Ua hinaaro te vahine ra o Jellyby ia itehia ta‘na mau ohipa rarahi e te mau taata atoa (hi‘o Charles Dickens, Bleak House [1985], 82–87). E hinaaro paha vetahi o tatou ia tauturu i roto i te hoê ati mata‘i rorofa‘i, i te iritiraa i te ati o te utuafare iho. E mea faufaa na mea e piti nei area râ, ta tatou ohipa matamua roa e te mure ore oia te tautururaa i te utuafare. « E hopoi‘a mo‘a na te mau metua te aupuru i ta raua mau tamarii na roto i te here e te parau-ti‘a, no te haapa‘o i to ratou mau hinaaro pae tino e pae varua » (« Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Liahona, Atopa 2004, 49).

Te haamana‘o nei au i te hoê atoa aamu papa‘i e mea taa-ê-iti-a‘e râ i ta Dickens. O Dorothea teie vahine tuiroo no te hoê o ta‘u mau buka aamu auroa oia, Middlemarch. I te pae hopea roa o te buka to teie vahine haamana‘o-raa-hia no to‘na vai manu noaraa, no to‘na pûpûraa i te mau ohipa no te utuafare e no te mau hoa. Teie tei parauhia : « To‘na natura mau… o to‘na ïa raveraa i te mau ohipa i roto i te mau vahi aita i tui te roo i te fenua nei. Area râ, te mau hopea o te mau ohipa o ta‘na i rave aita ïa e nehenehe ia numerahia : no te mea, te tupuraa o te maitai o te ao nei e tuhaa ïa no te mau ohipa parau-ore-hia ; e aita ho‘i e ma‘i to teie mau mea ia outou na e ia‘u nei, ua fatuhia râ ho‘i e te hoê mau taata o tei ora faaroo noa na i roto i te hoê oraraa mo‘emo‘e, e o tei tanuhia i roto i te mau menema hahaere-ore-hia » (George Eliot, Middlemarch [1986], 682).

te rahiraa o to outou taime i te fare haapiiraa e aore râ, i te mau vahi raveraa ohipa e farii ai outou i te mau faahanahanaraa, te mau haamauruururaa, te mau parau tu‘ite, te mau ripene e aore râ, te mau au‘a. Ia tomo outou i roto i te tuhaa no te aumetua-vahine-raa, e topa ta‘ue noa te mau arueraa. Area râ, aita‘tu ïa e vahi e itehia‘i te taviniraa pipiri-ore mai ta te Mesia i rave na roto i te utuuturaa hanere feia i te mahana i te mau hinaaro o te pae tino, emotionare e varua. E hopoi outou i te maramarama o te evanelia i roto i to outou mau utuafare, ma te ite-ore-hia e te taata area râ, no te paturaa ia vetahi ê—i te mau tane e i te mau vahine i te puai e i te maramarama.

E mau vahi mo‘emo‘e te utuafare, o ta tatou e haamo‘e pinepine nei. I roto i to tatou mau fare e i piha‘i iho i to tatou utuafare e riro tatou ei mau taata ino roa no te feia o ta tatou e tau‘a rahi roa i roto i to tatou oraraa. Te haamana‘o maitai nei au i te hoê po‘ipo‘i, 14 ïa o‘u matahiti i reira ra. Hou vau a haere atu ai i te haapiiraa, ua tatama‘i au e to‘u na metua e to‘u mau taea‘e. I muri mai i to‘u faaru‘eraa‘tu i te fare, ua aroha‘tu vau i to‘u taata faahoro pereoo utaraa tamarii e ua faahoa maitai au i to‘u mau hoa. Ua ite au i te taa-ê-raa i roto i ta‘u mau ohipa, e i te hoê mana‘o tatarahapa rahi i roto ia‘u. Ua ani au i te orometua haapii ia vaiiho ia‘u ia niuniu i te fare no te tahi maa minuti iti. Ua tatarahapa vau i to‘u metua vahine no to‘u huru ma te parau atu e ua here au ia‘na ma te fafau atu i te taui.

E mea fifi no tatou ia ora i te hoê mahana i roto i to tatou mau fare ma te marô-ore. Ua vai hau noa na te nunaa Ati Nephi no na matahiti e piti hanere te maoro « aore atura e marôraa i te fenua ra… Aita atoa‘tura te feii, te marô, te tiarepu, te faaturi, te haavare, te taparahi taata,e te mau huru ino atoa ra ; e aita ho‘i e feia i roto i te mau taata i hamanihia e te rima o te Atua ra » (4 Nephi 1:15–16).

Ua fanauhia vetahi o tatou i roto i te mau utuafare te vaira te mau fifi rahi. Te vai atoa ra rave rahi mau tamataraa i roto i te mau utuafare maitai. E mea ti‘a ia tatou ia tamata i te mau mea o ta te Mesia i rave e te Ati Nephi i roto i to tatou mau utuafare. Mai ta te Poro‘i i to te Ao nei i haapii e, « E mea papû a‘e te oaoa i roto i te oraraa utuafare ia faatumuhia te reira i ni‘a i te mau haapiiraa a te Fatu ra a Iesu Mesia » (Liahona, Atopa 2004, 49). E mea ti‘a ia riro tatou ei maramarama no te tauturu i to tatou mau utuafare ia haapae i te hara, te riri, te nounou e te ‘aroraa. E nehenehe tatou e pure amui, e ta‘i no te tahi, e rapaau i to te tahi mau pepe, e ia here ma te pipiri-ore e i te tavini te tahi i te tahi.

Te faaineine nei outou e te mau tamahine apî i te haapuai i to outou mau nohoraa no muri nei e i to outou mau utuafare na roto i te hopoiraa mai i te maramarama o te evanelia i roto i to outou mau nohoraa e i to outou mau utuafare o teie mahana. Ua tai‘o vau no ni‘a i te tahi mau to‘e e itehia i roto i te mau ana i Niu Terani. E horo‘a ratou i te hoê tuhaa iti anaana no te maramarama. Ia turama tata‘i tahi râ milioni o ratou i te hoê ana, e rava‘i ïa te maramarama no te hoê taata ia tai‘o. Oia‘toa ta tatou mau ohipa rii e nehenehe te reira e opere i te hoê tuhaa no te maramarama area râ, ia amui ana‘ehia râ, e itehia te taa-ê-raa. I teie pô, te haamana‘o mai nei te pŭpŭ himene ia tatou i te faufaa no te opereraa i ta tatou mau maramarama a himene ai ratou e « Ta‘u lamepa » :

O te hoê mea iti

Ta‘u lamepa nei ;

Inaha e puai noa mai

To‘na maramama.

Eita vau e huna atu

I ta‘u lamepa nei.

Tei horo‘ahia ia‘u

Ei arata‘i no vetahi.

Tamau, tamau, i to ananana.

Tamau, tamau, te maramama.

(Children‘s Songbook, 144)

E nehenehe tatou e anaana na roto i te haapa‘oraa i to tatou teina iti, te tamaaraa e te hoê tuahine i roto i te fare tamaaraa o te fare haapiiraa, te tautururaa i roto i te mau ohipa o te utuafare, te faaoroma‘iraa i te hoê pe‘ape‘a rahi, te oaoaraa i roto i te tahi mau manuïaraa, te opereraa i te faraoa monamona, te aupururaa i te hoê tei ma‘ihia, te tuuraa i ni‘a i te turu‘a o te hoê metua te hoê nota haamauruururaa, te faaoreraa i te hoê hapa, te horo‘araa i to tatou mau iteraa papû.

I Roumanie, ua farerei au i te hoê tamahine apî o Raluca 17 matahiti to‘na o tei faafariuhia mai i roto i te Ekalesia. E mea oaoa roa to‘na oro‘a bapetizoraa, i te tahi atu â mau ohiparaa, ua tae mai to‘na utuafare paatoa. Ua farii to‘na mama e to‘na tuahine i te Varua i reira e ua hinaaro ia farii i te mau aparauraa a te mau misionare. Area to‘na papa ra, ua mana‘o ïa oia e te ere nei oia i to‘na utuafare no teie Ekalesia ite-ore-hia. No reira aita oia i faati‘a i te reira, e ua tupu te pe‘ape‘a i roto i te utuafare. Area râ o Raluca te haamana‘o nei oia e ua fafau oia i te rave i te i‘oa o Iesu Mesia i ni‘a iho ia‘na. E ua tamata oia i te faateitei i To‘na maramarama i ni‘a na roto i te raveraa i te mau mea o ta te Fatu e rave i roto i to‘na utuafare. E tamahine faatupu hau. E tamahine hi‘oraa maitai. E tamahine orometua haapii. E tamahine faaora.

E inaha, ua mărû mai te aau o to‘na metua tane, e ua faati‘a oia i te tahi mau melo o te utuafare ia haapii no ni‘a i te Ekalesia. E ua bapetizohia ratou. E i muri mai, ma te oaoa rahi, ua faafariuhia mai te metua tane i roto i te Ekalesia. I to‘na oro‘a bapetizoraa ua paraparau mai oia ma te parau e, i te hoê taime, mai te mea ra e, e piti mafatu te tupa‘i taa ê nei i roto i to‘na utuafare. I teie nei râ taime, ua riro ratou ei hoê â faaroo e hoê â bapetizo, e ua nira-amui-hia to ratou aau i roto i te hoêraa e te here. Ua haamauruuru oia i te mau misionare e i te mau melo o tei tauturu ia ratou. E inaha, ua haamauruuru taa ê oia i ta‘na tamahine ia Raluca no te riroraa mai te huru Mesia ra i roto i te utuafare i roto i taua taime horuhoruraa, no te riroraa ei faatupu hau, ei faaora, ei orometua haapii, ei hi‘oraa maitai, e ei maramarama o tei hopoi mai i to ratou utuafare paatoa i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia.

E mori ta outou paatoa. Ia hi‘o atu vau i roto i to outou mau mata i teie pô ia haamana‘o vau i to outou mau mata o ta‘u i ite na a tere haere ai au na te ao nei, e ite au i te anaana i te amaraa i roto i to outou mau mata, « mai te mata melahi ra » (Helamana 5:36). Mai te mau tamaroa a Helamana i roto i te ao tei tapo‘ihia e te pouri o te hara, e ua anaana mai te mata o Nephi e o Lehi « ua anaana rahi ihora » (Helamana 5:36). E te feia e haaati ra ia raua, ua hinaaro atoa ïa i taua anaana ra e ua titau, « Eaha ta tatou e rave nei, e pee ê ai teie nei ata pouri i tapo‘ihia‘i tatou nei ? » (Helamana 5:40). Ua haapiihia ratou ia tatarahapa e ia faaroo ia Iesu Mesia. A na reira‘i ratou, ua pee ê atura taua pouri ra ; e ua haaatihia ratou e te anaana, te auahi ama ra, e ua î roa i te oaoa no ô mai i te Varua Mo‘a ra (hi‘o Helamana 5:44–45).

A opere ai outou i to outou maramarama, e iteahia ia vetahi ê te hoê maramarama rahi a‘e. Te vaira ra anei te hoê o te hinaaro maira i to outou maramarama mai to to outou mau utuafare ? Te ite nei au ia outou e teie mau tamahine tuiroo e i to outou mau mata anaana ei puai no teie tau e ei ti‘aturiraa no ananahi i roto i to outou mau utuafare e i roto i te Ekalesia.

O Iesu Mesia te maramarama o te ti‘a ia tatou ia faateitei. « O Oia te maramarama, te ora e te ti‘aturiraa o te ao nei. Ua riro To‘na e‘a ei e‘a o te arata‘i i te oaoa i roto i teie nei oraraa e i te oraraa mure ore i roto i te ao e tae mai » (« Te Mesia Ora : Te Iteraa Papû o te mau Aposetolo », Liahona, Eperera 2000, 2–3). Ia anaana tatou tata‘i tahi e To‘na atoa anaana, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.