2003
Anii de aur
Mai 2003


Anii de aur

Valoarea persoanelor în vârstæ este ceea ce ele sunt, nu doar ceea ce ele pot sæ facæ.

Cu ani în urmæ, în ajunul Cræciunului, un vær øi-a pierdut fiul de cinci ani în urma unei pneumonii galopante. Familia s-a adunat în jurul coøciugului pentru rugæciunea de familie. O pæturicæ, fæcutæ de mama lui, stætea împæturitæ peste picioarele bæieflelului.

Atunci când urmau sæ închidæ coøciugul, mama mea a pæøit înainte, øi-a pus braflul în jurul mamei îndurerate øi a ajutat-o sæ desfacæ pæturica øi s-o punæ în jurul bæiatului. Ultima datæ când pærinflii l-au væzut pe bæieflelul lor, parcæ dormea, acoperit cu pæturica lui favoritæ. A fost un moment foarte înduioøætor. Aøa fac bunicile!

Ne-am întors la Brigham City dupæ înmormântarea tatælui sofliei mele, William W. Smith. Un tânær pe care-l cunoøteam de la seminar stætea lângæ coøciug, profund impresionat. Nu am øtiut cæ îl cunoscuse pe socrul meu.

El a spus: „Într-o varæ, am lucrat pentru el la fermæ. Fratele Smith mi-a vorbit despre a merge în misiune. Familia mea nu putea sæ mæ întreflinæ în misiune. Fratele Smith mi-a spus sæ mæ rog pentru asta øi a spus: ‚Dacæ te hotæræøti sæ mergi în misiune, voi plæti eu pentru misiunea ta‘ øi el a fæcut-o“.

Nici soflia mea, nici mama ei n-a øtiut. A fost unul dintre lucrurile acelea pe care le fac bunicii.

Noi avem 10 copii. Într-o dimineaflæ de duminicæ neliniøtitæ, când familia noastræ era la început, soflia mea era la Adunarea de împærtæøanie. De obicei, eu eram plecat duminica. Copiii noøtri aproape cæ ocupau tot rândul.

Sora Walker, o bunicæ adorabilæ cu pærul cærunt care a crescut 12 copii, s-a mutat færæ zgomot din rândurile din spate øi s-a strecurat printre copiii noøtri neastâmpærafli. Dupæ adunare, soflia mea i-a mulflumit pentru ajutor.

Sora Walker a spus: „Ai multe responsabilitæfli, nu-i aøa?“. Soflia mea a încuviinflat din cap. Atunci, sora Walker a bætut-o uøor pe mânæ øi a spus: „Ai multe responsabilitæfli acum; vei avea multæ bucurie mai târziu!“. Ce profeflie a reprezentat comentariul ei liniøtit. Aøa fac bunicile!

Noi am prezidat într-o misiune în New England. Unul dintre misionarii noøtri s-a cæsætorit øi a avut cinci copii. El a plecat sæ cumpere o maøinæ mai mare pentru familia lui øi nu s-a mai întors niciodatæ. Corpul lui a fost gæsit mai târziu sub un pasaj de trecere; maøina îi fusese furatæ.

Am sunat pe preøedintele lui de flæruø ca sæ se ofere sæ-i ajute familia. El se oferise deja.

Bunicul a spus: „Øtim care este datoria noastræ. Nu avem nevoie de nici un ajutor de la Bisericæ. Øtim care este datoria noastræ“. Aøa fac bunicii!

Scopul discursului meu este de a væ vorbi despre bunici – bunici øi bunicufle – øi alfli membri în vârstæ care nu au copii, dar care flin locul bunicilor.

Scripturile ne spun: „La bætrâni se gæseøte înflelepciunea øi într-o viaflæ lungæ e priceperea“ (Iov 12:12).

Odatæ, într-o adunare de flæruø, am observat un numær mai mare de membri mai în vârstæ decât de obicei, cei mai mulfli fiind væduvi. Am menflionat preøedintelui de flæruø cât de impresionanfli erau.

Preøedintele a ræspuns: „Da, dar ei nu sunt activi în Bisericæ“, adicæ ei nu slujesc drept conducætori sau învæflætori. El vorbea ca øi cum ei erau o povaræ.

Am repetat cuvintele lui: „Nu sunt activi în Bisericæ?“ øi am întrebat: „Sunt activi faflæ de Evanghelie?“. Nu prea a înfleles diferenfla la început.

La fel ca mulfli dintre noi, el s-a concentrat foarte mult pe ce fac oamenii, astfel încât a trecut cu vederea ce sunt; o sursæ neprefluitæ de experienflæ, înflelepciune øi inspiraflie.

Avem de înfruntat o provocare înfricoøætoare. Populafliile din lumea largæ sunt în descreøtere. Rata natalitæflii în cele mai multe flæri scade øi speranfla de viaflæ descreøte. Familiile sunt mai restrânse – deliberat limitate. În unele flæri, doar în câfliva ani vor fi mai mulfli bunici decât copii. Îmbætrânirea populafliei are multe consecinfle economice, sociale øi spirituale. Creøterea Bisericii va fi afectatæ.

Trebuie sæ-i învæflæm pe tinerii noøtri sæ stea aproape de bunicii øi bunicile în vârstæ.

Prima Preøedinflie le-a instruit recent pe tinerele fete care se apropie de maturitate sæ se întâlneascæ cu alte mame øi bunicufle în Societatea de Alinare (vezi scrisoarea Primei Preøedinflii, 19 martie 2003).

Unele tinere s-au dat înapoi. Ele ar fi mai degrabæ împreunæ cu cele de vârsta lor.

Tinere fete: Nu fifli aøa de prostufle ca sæ væ lipsifli de aceastæ asociere cu surorile mai în vârstæ. Ele vor aduce mai multæ valoare în viafla voastræ decât orice alte activitæfli care væ plac atât de mult.

Conducætori: Învæflafli fetele sæ stea mai aproape de mamele øi bunicile lor, precum øi de alte femei mai în vârstæ din Societatea de Alinare. Ele vor avea atunci o asociaflie similaræ cu ceea ce tinerii au în cvorumurile preofliei.

Toatæ atenflia pe care o acordæm tineretului, toate programele, tot ce facem pentru ei, vor fi incomplete dacæ nu-i învæflæm scopul restaurafliei. Cheile preofliei au fost restaurate øi autoritatea de pecetluire a fost revelatæ, iar templele au fost construite ca sæ uneascæ generafliile împreunæ. Din timpurile strævechi, prin toate revelafliile, este acelaøi fir veønic de aur, „Întoarce inima pærinflilor spre copii øi inima copiilor spre pærinflii lor“ (Maleahi 4:6).

Episcopi: Væ dafli seama cæ unele probleme care væ îngrijoreazæ atât de mult la tineri øi la alflii, ar putea fi rezolvate dacæ ei ar sta aproape de taflii øi mamele lor, de bunicii lor øi de alte persoane mai în vârstæ?

Dacæ suntefli suprasolicitafli de prea multæ consiliere, sunt surori mai în vârstæ, bunicuflele din episcopie, care pot influenfla pe tinerele femei mæritate øi pot fi ca o bunicuflæ pentru ele. Øi sunt bunici øi pentru tinerii bæiefli. Oamenii mai în vârstæ au fermitate øi o serenitate care vin din experienflæ. Învæflafli sæ folosifli aceastæ sursæ.

Profetul Joseph Smith a spus: „Calea de înflelegere în orice problemæ importantæ este sæ væ adunafli bærbaflii [øi femeile] înflelepte, cu experienflæ øi bærbaflii [øi femeile] în vârstæ pentru a væ ajuta în consiliu în toate vremurile grele“ (Teachings of the Prophet Joseph Smith, sel. Joseph Fielding Smith [1976], pag. 299).

Încercæm sæ adunæm tinerii øi nu reuøim sæ adunæm toate generafliile împreunæ. Sunt foarte mulfli membri mai în vârstæ care pot realiza acest lucru. Dacæ vedefli membri mai în vârstæ inactivi în Bisericæ, întrebafli-væ: „Sunt activi în Evanghelie?“.

Nu trecefli cu vederea peste marea putere de sprijin din rugæciunile pærinflilor øi ale bunicilor. Aducefli-væ aminte, „mare putere are rugæciunea fierbinte a celui neprihænit“ (Iacov 5:16).

Alma cel Tânær, a fost un rebel. El a fost doborât de un înger care i-a spus: „Iatæ, Domnul a auzit rugæciunile poporului Sæu, precum øi rugæciunile slujitorului Sæu, Alma, care este tatæl tæu; cæci el s-a rugat cu multæ credinflæ în legæturæ cu tine pentru ca tu sæ pofli fi adus la cunoaøterea adeværului; de aceea, în scopul acesta am venit eu, ca sæ te conving de puterea øi autoritatea lui Dumnezeu, pentru ca rugæciunile slujitorilor Lui sæ fie satisfæcute dupæ credinfla lor“ (Mosia 27:14).

Soflia mea øi cu mine am væzut pe bunicii noøtri øi apoi pe pærinflii noøtri cum ne-au pæræsit. Unele experienfle pe care le-am crezut la început poveri sau necazuri au fost de mult reclasificate ca binecuvântæri.

Tatæl sofliei mele a murit acasæ la noi. El a avut nevoie de o îngrijire permanentæ. Asistentele i-au învæflat pe copiii noøtri cum sæ aibæ grijæ de bunicul care nu se putea da jos din pat. Ceea ce ei au învæflat este de mare valoare pentru ei øi pentru noi. Cât de recunoscætori suntem cæ l-am avut aproape de noi.

Am fost ræsplætifli de o mie de ori prin influenfla pe care a avut-o asupra copiilor noøtri. A fost o mare experienflæ pentru copiii noøtri, una pe care am învæflat-o când am fost copil øi bunicul Packer a murit la noi acasæ.

Valoarea persoanelor bætrâne este ceea ce ele sunt, nu doar ceea ce ele pot sæ facæ.

V-afli întrebat vreodatæ de ce Domnul a organizat Prima Preøedinflie øi Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, astfel încât conducerea din Bisericæ sæ fie mereu a bærbaflilor mai în vârstæ? Acest model de senioritate are valoarea înflelepciunii øi a experienflei asupra tinereflii øi a vigorii fizice a tinerilor.

Vârsta medie a Preøedinfliei øi a Celor Doisprezece este în prezent de 77 de ani. Nu suntem foarte agili. Poate am trecut de prima tinerefle. Cu toate acestea, Domnul a poruncit sæ fie aøa.

La o conferinflæ sau douæ în urmæ, Joseph Wirthlin a spus cæ el va adresa o provocare membrilor din Cvorumul celor Doisprezece la o cursæ de alergæri. Întâi, mi-am zis: „Voi accepta provocarea“. Apoi, m-am gândit cæ ar fi mai sigur dacæ aø alerga împotriva fratelui David Haight în vârstæ de 96 de ani. M-am gândit mai bine øi m-am convins cæ David mi-ar putea pune piedicæ cu bastonul lui øi aø pierde cursa. Aøa cæ am renunflat!

Când Prima Preøedinflie øi Cei Doisprezece se întâlnesc împreunæ, adunæm 1.161 de ani de viaflæ având o uimitoare diversitate de experienfle de viaflæ. Øi noi avem 430 de ani laolaltæ, ca Autoritæfli Generale în Bisericæ. Aproape despre orice vorbim, unul sau mai mulfli dintre noi a fæcut sau a avut o experienflæ în acel domeniu, inclusiv o acfliune militaræ!

Træim acum vremuri tulburi. În viafla tinerilor noøtri necazurile nu vor fi niciodatæ mai mici, ci cu siguranflæ vor fi mai mari. Oamenii bætrâni le oferæ cunoaøterea siguræ cæ lucrurile pot fi îndurate.

Copiii noøtri s-au cæsætorit øi au plecat de acasæ sæ-øi caute norocul.

Familia noastræ a plecat cu maøina veche øi copiii mici. Soflia mea era în lacrimi. Am consolat-o spunând: „Biserica existæ acolo unde merg. Va fi o bunicæ acolo ca sæ ræspundæ la întrebærile ei despre prepararea hranei sau îngrijirea copiilor øi un bunic care sæ-l învefle pe el lucruri practice“.

O bunicæ de adoptat poate fi gæsitæ la Societatea de Alinare. Øi un bunic se va gæsi în cvorumurile preofliei. Dar nu tofli bunicii øi bunicuflele sunt membri ai Bisericii.

Unul dintre fiii noøtri øi-a cumpærat o cæsuflæ într-un stat îndepærtat. El mi-a arætat cæræmizile de la un colfl al fundafliei care se erodaseræ. El m-a întrebat ce-ar trebui sæ facæ.

N-am øtiut, dar l-am întrebat: „Este vreo familie de oameni în vârstæ care locuieøte aproape de tine?“.

„Da“, a spus, „vis-a-vis, la câteva case mai încolo este un cuplu de pensionari“.

„De ce nu-l rogi pe bætrân sæ vinæ øi sæ se uite. El cunoaøte clima de acolo“.

A fæcut aøa øi a primit sfatul unui bærbat mai în vârstæ care mai væzuse probleme ca aceasta øi multe altele. Asta poate face un bunic adoptat.

„Cinsteøte pe tatæl tæu øi pe mama ta, pentru ca sæ fli se lungeascæ zilele în flara ta, pe care fli-o dæ Domnul, Dumnezeul tæu“ (Exodul 20:12).

Apostolul Pavel ne-a învæflat cæ „femeile în vârstæ“ trebuie sæ le învefle pe femeile tinere øi „bætrânii“ trebuie sæ-i îndemne pe tineri dându-se pe sine „pildæ de fapte bune“ (vezi Epistola lui Pavel cætre Tit 2:1–7).

Noi suntem bætrâni acum øi la timpul potrivit, vom fi chemafli sæ trecem de cealaltæ parte a vælului. Nu putem sæ ne opunem. Încercæm sæ-i învæflæm pe cei tineri din familia noastræ øi pe alflii despre lucrurile practice pe care le-am învæflat de-a lungul anilor.

Nu putem face acum ceea ce am fæcut odatæ, dar am progresat mai mult decât am fost înainte. Lecfliile vieflii, unele dintre ele foarte dureroase, ne îndreptæflesc sæ dæm sfaturi, sæ mustræm øi chiar sæ-i avertizæm pe tinerii noøtri.

În anii dumneavoastræ de aur este mult de fæcut øi avefli mult sæ progresafli. Nu væ retragefli la pensie în fafla vieflii, în distracflii. Pentru unii, acest lucru ar fi nefolositor, chiar egoism. Poate afli slujit într-o misiune øi afli fost eliberafli øi væ considerafli cæ v-afli îndeplinit slujirea în Bisericæ, dar niciodatæ nu suntefli eliberafli de a fi activi în Evanghelie. Domnul a spus: „Dacæ avefli dorinfla de a sluji pe Dumnezeu suntefli chemafli la lucru“ (vezi D&L 4:3).

Poate în cele din urmæ, când suntefli bætrâni øi slabi, învæflafli cæ cea mai mare misiune dintre toate este sæ væ întærifli familia proprie, dar øi familiile altora, sæ pecetluifli generafliile.

Acum, væ învæfl un principiu adeværat. Væ învæfl o doctrinæ. Este scris cæ „principiul este de acord cu doctrina care væ este poruncitæ prin revelaflie“ (vezi D&L 128:7).

În imnul „Ce trainicæ temelie“ care a fost publicat în 1835, în prima carte de imnuri a sfinflilor din zilele din urmæ, gæsim aceste cuvinte:

„Øi oamenii tofli la sfârøit vor vedea,

Ce neflærmuritæ e dragostea Mea.

Øi chiar dacæ pærul alb îl vor avea

La pieptu-Mi ca nou næscufli, la pieptu-Mi ca nou næscufli,

La pieptu-Mi nou næscuflii, odihnæ vor afla“.

(Imnuri øi cântece pentru copii, pag. 6, strofa 6)

Menflinefli entuziasmul declarafliei dumneavoastræ despre Evanghelia restauratæ øi mærturia dumneavoastræ despre Mântuitorul nostru, ca focul arzând puternic al credinflei dumneavoastræ sæ încælzeascæ mâinile copiilor noøtri. Asta trebuie sæ facæ bunicii øi bunicuflele! În numele lui Isus Hristos, amin.