Pregætirea pentru slujirea misionaræ
Cât este de important ca taflii øi fiii sæ munceascæ împreunæ pentru a-øi însuøi regulile de bazæ ale pregætirii pentru misiune.
La o recentæ conferinflæ de flæruø, un fost misionar a vorbit despre pregætirea pentru slujirea misionaræ. El a folosit exemplul tatælui care a spus fiului sæu : „Voi fi fericit când vei juca primul tæu joc de baschet øi vei învæfla sæ driblezi øi sæ tragi la poartæ“. El l-a comparat cu tatæl care a spus fiului sæu: „Voi fi fericit când vei merge în misiune øi vei învæfla sæ fii o persoanæ bunæ øi sæ propovæduieøti Evanghelia“. Aceastæ analogie a avut un impact puternic asupra mea, determinându-mæ sæ reflectez asupra vieflii mele.
În copilærie, cea mai mare dorinflæ a mea a fost sæ joc fotbal. Din fericire, am avut un tatæ care avea grijæ ca dorinflele fiului sæu sæ fie împlinite. Tata øi cu mine exersam regulile de bazæ ale paselor øi driblingului folosite în jocul de baschet, ore în øir, în mica noastræ bucætærie. Obiønuiam sæ ascult la radio meciurile de baschet ale colegiului øi sæ visez cæ aveam sæ devin membru al echipei colegiului într-o zi. Slujirea în misiune nu fæcea parte din planurile mele din acea vreme øi, ca urmare, am fæcut pufline eforturi pentru a mæ pregæti pentru misiune. În încercarea de a mæ determina sæ particip la mai multe feluri de activitæfli, tata – care, timp de mulfli ani, nu avusese o chemare în Bisericæ – a acceptat chemarea de a sluji ca øi conducætor al grupei de cercetaøi din care fæceam parte. El a fæcut totul ca la carte øi, datoritæ preocupærii sale, unii dintre prietenii mei øi cu mine am obflinut cel mai înalt titlu acordat de Organizaflia de Cercetaøi. Îmi dau seama acum cæ aceastæ activitate contribuie în mare mæsuræ la pregætirea pentru misiune.
Visul copilæriei mele a devenit realitate când am ajuns în echipa de baschet a Universitæflii Statului Utah. În cel de-al doilea an de universitate, un fost misionar mi-a povestit despre misiunea sa. Datoritæ exemplului sæu, am început sæ-i privesc mai atent pe colegii de øcoalæ øi pe cei de echipæ øi am înfleles cæ oamenii cu care aø fi vrut sæ mæ asemæn erau cei care slujiseræ în misiuni. Sub îndrumarea plinæ de bunætate øi dragoste a bunului meu prieten – øi, sunt sigur, ca rezultat al rugæciunilor øi bunului exemplu al mamei mele – dorinflele mi s-au schimbat. Dupæ al doilea an de universitate, am fost chemat sæ slujesc în Misiunea Canada de Vest.
Dupæ trei luni de misiune, mi-a fost desemnat pentru a-mi fi coleg un misionar nou, din Idaho. Eram împreunæ de numai câteva zile când am înfleles ceva foarte important : noul meu coleg øtia Evanghelia, în timp ce eu cunoøteam numai broøurile cu discufliile misionare. Cât îmi doream sæ mæ fi pregætit pentru a fi misionar la fel de mult cât mæ pregætisem sæ joc baschet. Colegul meu se pregætise pentru misiunea sa pe parcursul întregii lui viefli øi a fost un membru eficient al echipei de îndatæ ce a ajuns în misiune. Cât este de important ca taflii øi fiii sæ munceascæ împreunæ pentru a-øi însuøi regulile de bazæ ale pregætirii pentru misiune.
Eu cred cæ este potrivit sæ comparæm jocul de baschet cu munca misionaræ. Jocul de baschet include nu numai timpul petrecut pe teren în timpul desfæøurærii meciului cu o altæ echipæ, ci øi orele de pregætire øi antrenament. Mæreafla lucrare a salværii sufletelor nu se limiteazæ la cei doi ani slujifli în misiune, ci implicæ mulfli ani de viaflæ dusæ în dreptate øi de pregætire pentru a îndeplini standardele slujirii ca misionar cu timp deplin.
În 11 ianuarie 2003, în cadrul adunærii de pregætire a conducætorilor, transmisæ în întreaga lume, preøedintele Gordon B. Hinckley i-a instruit pe conducætorii preofliei cu privire la munca misionaræ. Observafliile sale ne-au fæcut pe tofli sæ reflectæm asupra responsabilitæflii pe care o are fiecare dintre noi de a împærtæøi Evanghelia. Preøedintele Hinckley a spus: „A sosit timpul sæ ridicæm standardele celor care sunt chemafli sæ slujeascæ drept ambasadori ai Domnului Isus Hristos în lume“ („Slujirea misionaræ“, Prima Adunare de pregætire a conducætorilor transmisæ în întreaga lume, ianuarie 2003, pag. 17).
Existæ douæ aspecte ale ridicærii standardelor slujirii misionare la care ar trebui sæ meditæm. Primul, este pregætirea din timp a tinerilor bæiefli øi a tinerelor fete. În ambele scrisori care anunflau unele modificæri în programele pentru Tinerii Bæiefli øi pentru Tinerele Fete, Prima Preøedinflie a spus: „Pe mæsuræ ce tinerii vor lucra pentru a îndeplini aceste obiective, ei îøi vor forma aptitudini øi træsæturi care îi vor conduce spre templu øi îi vor pregæti pentru o viaflæ de slujire a familiei lor øi a Domnului“ (Scrisoarea Primei Preøedinflii, 28 septembrie 2001). Ascultafli cu atenflie cuvintele Primei Preøedinflii: „îøi vor dezvolta aptitudinile øi îøi vor forma træsæturi“. Ca pærinfli øi conducætori ai tinerilor, noi trebuie sæ-i ajutæm pe tinerii noøtri sæ identifice aceste aptitudini øi træsæturi.
Al doilea aspect vizeazæ demnitatea personalæ, care rezultæ din flinerea poruncilor lui Dumnezeu. Unii tineri bæiefli au impresia cæ ei pot încælca poruncile, apoi, cu un an înainte de a pleca în misiune, se confeseazæ episcopilor lor øi, pe urmæ, sunt demni de a sluji. Procesul de pocæinflæ implicæ mult mai multe decât planificarea unei confesæri urmatæ de o perioadæ de aøteptare. De la cei care pæcætuiesc, auzim deseori întrebarea: „Cât trebuie sæ aøtept pânæ sæ pot pleca în misiune?“. Nu uitafli cæ pocæinfla nu este doar un joc de-a aøteptatul. Salvatorul a spus: „Øi voi va trebui sæ-Mi oferifli Mie ca jertfæ o inimæ frântæ øi un spirit smerit. Øi oricine va veni cætre Mine cu inima frântæ øi cu spiritul smerit, pe acela îl voi boteza Eu cu foc øi cu Duhul Sfânt“ (3 Nefi 9:20).
Acum este timpul sæ aprindem acel foc. Preøedintele Hinckley a spus: “Nu putem permite celor care nu sunt întru-totul demni sæ meargæ în lume øi sæ rosteascæ vestea bunæ a Evangheliei“ (Prima Adunare de pregætire a conducætorilor transmisæ în întreaga lume, ianuarie 2003, pag. 17). Din declaraflia Primei Preøedinflii asupra muncii misionare, înflelegem cæ existæ pæcate care îi vor descalifica pe tinerii bæiefli øi pe tinerele fete, împiedicându-i sæ slujeascæ în misiune (vezi „Declaraflie despre munca misionaræ a Primei Preøedinflii øi a Cvorumului celor Doisprezece Apostoli“, 11 decembrie 2002).
Preøedintele James E. Faust a spus: „Este nevoie ca în viaflæ sæ existe câteva reguli absolute. Existæ lucruri care nu trebuie fæcute vreodatæ, existæ linii care nu trebuie trecute vreodatæ, existæ legæminte care nu trebuie încælcate vreodatæ, cuvinte care nu trebuie rostite vreodatæ øi gânduri care nu trebuie sæ treacæ prin minte vreodatæ“ („Integrity, the Mother of Many Virtues“, Ensign, mai 1982, pag. 48).
Condifliile pe care un tânær sau o tânæræ trebuie sæ le îndeplineascæ pentru a sluji ca misionar au devenit mai stricte. „Acele persoane care nu îndeplinesc condifliile, din punct de vedere fizic, mintal øi emoflional, pentru a sluji ca misionar cu timp deplin sunt absolvifli de aceastæ responsabilitate. Ei pot fi chemafli sæ slujeascæ în alte poziflii care sæ le aducæ satisfacflii“ („Declaraflie despre munca misionaræ a Primei Preøedinflii øi a Cvorumului celor Doisprezece Apostoli“, 11 decembrie 2002). Noi credem cæ, dacæ se vor urma principiile puse în evidenflæ de Prima Preøedinflie, numærul de misionari cu timp deplin, care sunt demni øi pregætifli sæ slujeascæ, va creøte.
În sport, avem atlefli mari pe care îi admiræm øi ne stræduim sæ ne dezvoltæm anumite aptitudini pentru a deveni ca ei. Øi în viafla noastræ spiritualæ, avem exemple mærefle de urmat, cel mai mærefl fiind Domnul øi Salvatorul nostru, Isus Hristos, care a ræspuns întrebærii lui Toma: „Cum putem sæ øtim calea?“ (Ioan 14:5).
Scriptura consemneazæ: „Isus i-a zis: ‚Eu sunt calea‘“ (Ioan 14:6). În 2 Nefi, citim: „Urmafli-mæ pe Mine. Prin urmare, fraflii mei preaiubifli, putem sæ-L urmæm pe Isus altfel decât dorind sæ pæstræm poruncile Tatælui?“ (2 Nefi 31:10).
Tinerii mei prieteni, sunt mulfli aceia care urmeazæ „calea“ Salvatorului, al cærui exemplu putefli cæuta sæ-L urmafli când væ pregætifli pentru slujirea misionaræ. Îl vefli gæsi printre membrii familiilor voastre, prietenilor voøtri øi conducætorilor voøtri din Bisericæ. Chiar øi astæzi, socotesc cæ una dintre cele mai mari binecuvântæri ce mi s-au dat au fost acei prieteni dragi care au dat un exemplu bun, urmându-l pe Salvator.
Rugæciunea mea este ca voi, tinerii bæiefli, sæ dafli dovadæ de sârguinflæ în îndeplinirea dorinflelor voastre drepte, sæ avefli succes în tot ce facefli øi sæ fifli, aøa cum a spus elder M. Russell Ballard, „cea mai mare generaflie de misionari din istoria Bisericii“ („Cea mai mare generaflie de misionari“, Liahona, noiembrie 2002, pag. 47).
Eu depun mærturie cæ, aøa cum a spus recent preøedintele Hinckley despre munca misionaræ, „nu existæ lucrare mai mare. Nu existæ lucrare mai importantæ“ (Prima Adunare de pregætire a conducætorilor transmisæ în întreaga lume, ianuarie 2003, pag. 21). În numele lui Isus Hristos, amin.