Progresul în preoflie
Preoflia este puterea øi autoritatea delegatæ bærbatului de cætre Tatæl nostru Ceresc. Autoritatea øi mæreflia ei depæøesc puterea noastræ de înflelegere.
Ce extraordinaræ priveliøte este sæ vezi acest Centru de Conferinfle plin la maximum øi sæ te gândeøti la toate capelele Bisericii din lumea întreagæ pline cu deflinætorii preofliei. Probabil aceasta ar fi cea mai mare adunare a preofliei din istoria Bisericii. Îmi imaginez aceasta ca fiind ceva adeværat pentru cæ noi continuæm sæ creøtem în fiecare an.
Primul pas înspre preoflie a fost când am fost botezat. Am fost botezat într-un canal de irigaflii din oræøelul Oakley din Idaho. Eram cu prietenii mei pe malul canalului de irigaflii. Aveam pe noi costumele de înot, care constau din salopete cu partea de jos a pantalonilor tæiatæ øi cu gæuri fæcute la buzunare astfel încât sæ nu te pofli scufunda. Nu mai væzusem un costum de baie fæcut din tricot sau alt material. Tatæl meu a ieøit din casa de adunæri a Primei Episcopii cu consilierii sæi. El ducea un scaun pe care l-a pus într-o partea a canalului de irigaflie. Tata mi-a spus: „David, vino aici; te vom boteza“.
Am særit în canal øi am înotat spre cealaltæ parte, tremurând. Era în luna septembrie øi era cam rece øi pe tinerii bæiefli îi cam lua cu tremuræturi, øtifli, când ai pe tine doar o salopetæ. Tata a intrat în canal. Dupæ câte îmi amintesc, nu øi-a scos pantofii øi nici nu øi-a schimbat hainele, ci a ræmas în hainele lui obiønuite. Mi-a arætat cum sæ-mi flin mâinile øi apoi m-a botezat. Dupæ ce am ieøit din apæ, ne-am dus amândoi pânæ la celælalt mal al canalului. M-am aøezat pe scaun øi ei øi-au pus mâinile pe capul meu øi m-au confirmat membru al Bisericii. Dupæ aceea, am særit în canal øi m-am dus pe celælalt mal øi m-am alæturat prietenilor mei.
Aceasta a fost prima mea experienflæ care are de a face într-adevær cu preoflia.
Aø dori sæ væ reamintesc cæ preoflia este puterea øi autoritatea lui Dumnezeu delegatæ bærbatului. Aici, în aceste adunæri, în seara aceasta, îi avem pe cei care deflin preoflia aaronicæ, preoflia mai micæ øi apoi preoflia lui Melhisedec, preoflia mai mare. Nu este interesant sæ væ imaginafli cum Domnul øi Tatæl Lui din Ceruri, la stabilirea planului salværii, au organizat preoflia astfel încât bærbaflii sæ poatæ fi destul de demni øi onorabili ca sæ deflinæ preoflia øi sæ se alæture mulflimii de oameni necesari pentru înfæptuirea scopurilor veønice ale Tatælui Ceresc, de a aduce nemurirea øi viafla veønicæ în viafla omului – a omenirii de pretutindeni? Ce grup puternic ar implica acest fapt!
La câfliva ani dupæ ce fusesem botezat, cunoscând mai bine unele îndatoriri din Bisericæ, am fost rânduit la preoflia aaronicæ. Tatæl meu, care mæ botezase, murise între timp de un atac de cord, astfel, episcopul mi-a conferit preoflia aaronicæ øi m-a rânduit diacon în biroul lui. Îmi amintesc cæ am avut un sentiment minunat când el mi-a conferit preoflia, cæ atunci aveam responsabilitæflile mele øi eram ræspunzætor de faptele mele øi cæ trebuia sæ învæfl lucruri pe care urmam sæ le fac pe parcursul trecerii mele prin viaflæ. Într-adevær, am avut un sentiment deosebit cæ eram puflin diferit, cæ nu eram exact la fel ca prietenii mei care nu deflineau preoflia sau ca alfli oameni pe care urmam sæ-i întâlnesc în lume. Am avut unele responsabilitæfli, lucruri pe care le învæflam duminicile la bisericæ când stæteam în jurul sobei cu cærbuni de la subsolul casei de adunæri.
Duminicile, obiønuiam sæ facem curat la bisericæ, sæ umplem cældærile cu cærbuni øi sæ avem grijæ ca læcaøul sæ fie pregætit pentru adunærile de duminicæ. Aveam treburi de fæcut în preoflia micæ, în toate treburile materiale ale episcopiei – colectarea darurilor de post øi alte treburi date de episcop. El øi ceilalfli conducætori ne învæflau despre preoflia aaronicæ øi oficiul de diacon, apoi de învæflætor øi apoi, desigur, de preot pe mæsuræ ce avansam în preoflie. Mi sæ pærea cæ mi se dezvoltase un fel de înflelegere interesantæ, o viziune asupra lucrului de fæcut øi cæ eu personal aveam o oarecare responsabilitate, chiar dacæ eram doar un bæiat mic într-o localitate de la flaræ. Era ceva foarte important în legæturæ cu preoflia.
Când am avut 11 ani, tatæl meu a murit øi la înmormântarea lui, am fost foarte emoflionat când i-am auzit pe oameni vorbind despre ce om bun fusese tata. La cimitir, când ei au coborât coøciugul în mormânt øi au început sæ arunce cu lopeflile pæmântul murdar øi pietrele peste coøciug, priveam øi mæ gândeam cæ el fusese eroul meu øi mæ întrebam ce se va întâmpla cu mine dupæ ce mi-am pierdut tatæl. Am væzut oameni buni care puneau în aplicare preoflia øi fæceau ce era drept – bærbaflii care au ajutat la sæparea gropii øi care au avut grijæ de celelalte treburi – øi am væzut un om bun care i-a dat înapoi mamei în mânæ o bancnotæ de cinci dolari, pe care ea îi oferise pentru cæ ajutase la sæpatul gropii. I-a dat banii înapoi spunându-i: „Nu, pæstrafli-i pentru cæ vefli avea nevoie de ei mai târziu“.
Øi astfel, aø dori sæ declar tuturor celor adunafli în seara aceasta în sesiunea preofliei aaronice øi a lui Melhisedec, nu este oare interesant, în înflelepciunea Tatælui nostru Ceresc øi a Fiului Sæu, sæ punæ toate aceste lucruri cap la cap, cum în mica preoflie noi învæflæm sæ facem micile corvezi materiale? Vom avea sarcini materiale, sæ învæflæm sæ fim umili, sæ facem lucrurile simple care trebuie sæ fie fæcute. Aøa vom învæfla sæ slujim øi sæ træim conform poruncilor Domnului, pregætindu-ne ca într-o zi sæ avansæm la preoflia lui Melhisedec, cu toatæ mæreflia øi gloria veønicæ care o presupun.
Anii aceia ai preofliei aaronice au fost ani interesanfli în viafla mea. Mereu învæflam câte ceva nou øi mereu ni se lærgeau câte puflin conceptele øi sentimentele despre Evanghelie øi despre responsabilitæflile noastre de ræspândire a acestui mesaj cætre toatæ lumea. În acest proces am învæflat sæ ne strecuræm printre alfli oameni. Câteodatæ, avem sentimentul cæ oamenii nu ne-ar accepta, pentru cæ aveam standarde morale mai ridicate. Sunt lucruri pe care noi nu le facem. Noi avem Cuvântul de înflelepciune, care ne ajutæ sæ ducem o viaflæ mai sænætoasæ, un tip de viaflæ care ne duce la dezvoltarea noastræ spre maturitate, având standarde, idealuri øi un mod de viaflæ pe care mulfli oameni ar dori sæ le aibæ. Am aflat cæ dacæ træifli aøa cum ar trebui sæ træifli, oamenii observæ acest lucru øi sunt impresionafli de crezul dumneavoastræ øi atunci, avefli o influenflæ asupra vieflii altor persoane. Când descoperæ cæ ei nu trebuie sæ fumeze, sæ bea bæuturi alcoolice sau sæ foloseascæ marihuana sau alte droguri care afecteazæ lumea atât de negativ, faptul cæ dumneavoastræ nu facefli aceste lucruri are o influenflæ asupra acestor oameni.
Pæstrafli-væ standardele care væ fac demni sæ væ cæsætorifli în templu. Din întâmplare, aceasta este a 173-a Conferinflæ generalæ anualæ a Bisericii øi e doar o micæ coincidenflæ cæ soflia mea øi cu mine împlinim 73 de ani de cæsætorie. Deci în anul în care ne-am cæsætorit, Biserica trebuie sæ fi flinut cea de-a 100-a conferinflæ anualæ. Îmi aduc aminte cæ atunci când o flineam de mânæ pe Ruby peste altarul din templu, ascultând cuvintele ceremoniei de pecetluire, am avut un sentiment ciudat în inimæ, nu doar momentul sacru, ci øi responsabilitatea cæ trebuia sæ træiesc aøa cum trebuie, sæ am grijæ de ea øi de copiii noøtri øi apoi de nepoflii noøtri øi apoi de celelalte generaflii care vor veni. Eram hotærât sæ dau un exemplu de viaflæ, de modul cum o persoanæ poate træi onorându-øi legæmântul preofliei øi pe cel al cæsætoriei.
În seara aceasta, în timp ce ne întâlnim ca deflinætori ai preofliei, sæ ne gândim la responsabilitatea fiecæruia dintre noi în legæturæ cu ceea ce se întâmplæ în aceastæ lume – probabil lucruri noi de care nu ne dæm seama astæzi – dupæ ce acest ræzboi se va termina øi lucrurile vor fi puse la loc aøa cum ar trebui sæ fie. Avem foarte multe de fæcut. Ca sæ putem face acest lucru, trebuie sæ fim demni de preoflia pe care o deflinem, ca sæ putem ajuta la conducerea Bisericii pe mæsuræ ce se dezvoltæ, poate într-un mod mai grandios decât pânæ acum. Ce zi minunatæ va fi!
Cu ani în urmæ, când am fost în marinæ, în timpul celui de-al Doilea Ræzboi Mondial, am primit ordinul de a mæ prezenta la Cartierul general pentru nave de ræzboi localizat în Pearl Harbor, Hawaii. Familia mea m-a condus la Insula Comorilor din golful San Francisco, unde m-am îmbarcat pe un hidroavion transoceanic, numit Pan-American. La bordul acelui hidroavion erau câfliva ofifleri medici de rang înalt, care mergeau sæ pregæteascæ øi sæ întemeieze un spital în vederea unei viitoare bætælii în Tarawa, care avea sæ aibæ loc în câteva sæptæmâni. Datoritæ rangului meu, am fost trimis sæ dorm într-un sac de dormit în fuselajul avionului, de unde puteam vedea motoarele de pe partea dreaptæ a avionului, în timp ce zburam peste San Francisco, care era în stare de camuflaj militar. Era întuneric când am zburat deasupra Pacificului øi mi s-a pærut cæ motorul vechiului avion Pan-American a luat foc. N-am putut sæ dorm, deoarece m-am uitat la foc tot timpul zborului.
În timpul nopflii, mi-am pus întrebæri despre viafla mea øi dacæ træisem la înælflimea ocaziilor care mi se oferiseræ øi dacæ îmi îndeplinisem responsabilitæflile ca deflinætor al preofliei lui Melhisedec – responsabilitatea de a fi un exemplu øi de a træi în aøa fel încât sæ fiu capabil sæ-mi îndeplinesc chemærile care mi s-ar oferi. În acea noapte de nesomn, mi-am fæcut propria analizæ, a atitudinilor mele, întrebându-mæ dacæ am fæcut tot ce aø fi putut face. Chiar dacæ am acceptat mereu însærcinærile mele în Bisericæ, m-am întrebat dacæ le-am îndeplinit din toatæ inima, cu toatæ tæria, cugetul øi sufletul meu, øi dacæ am træit la înælflimea responsabilitæflii, a binecuvântærii pe care o primisem ca deflinætor al preofliei lui Melhisedec øi mæ întrebam ce se aøtepta de la noi, cei care am primit aceastæ binecuvântare.
Gândindu-mæ acum la acea noapte færæ somn, Îi mulflumesc Domnului pentru binecuvântærile Sale de astæzi øi pentru toate ocaziile avute. Întotdeauna încerc sæ træiesc conform Evangheliei în totalitate, sæ-mi îndeplinesc chemærile cu toatæ inima, tæria, cugetul øi sufletul, pentru a realiza orice sarcinæ care mi s-ar oferi, astfel încât sæ pot fi demn de orice aø fi rugat sæ fac într-o zi.
Astæ-searæ, când cinstim preoflia, voi, tineri deflinætori ai preofliei, hotærâfli-væ sæ træifli aøa cum ar trebui sæ træifli. Nu væ læsafli prinøi în lucruri prosteøti care se întâmplæ în lume, ci flinefli minte ce vi s-a dat. Væ repet, din nou, preoflia este puterea øi autoritatea delegatæ bærbatului de cætre Tatæl nostru Ceresc. Autoritatea øi mæreflia ei depæøesc puterea noastræ de înflelegere.
Væ depun mærturia mea, cæ aceastæ lucrare este adeværatæ. Mæ bucur cæ pot, la apusul vieflii mele, sæ stau øi sæ mærturisesc despre adeværul Evangheliei, aøa cum am mærturisit în toate zilele vieflii mele de la botez pânæ în prezent. Îl iubesc pe Domnul. Îl iubesc pe Tatæl nostru Ceresc øi lucrarea aceasta. Depun mærturie despre adeværul acestei lucræri.
Øi pe dumneavoastræ, conducætori ai preofliei, væ îndemn sæ træifli aøa cum ar trebui. Noi suntem diferifli øi nu este bine pentru dumneavoastræ sæ fifli ca toatæ lumea pentru cæ dumneavoastræ deflinefli preoflia lui Dumnezeu, cu acele mari promisiuni øi binecuvântæri, precum øi aøteptæri din partea dumneavoastræ.
Aceastæ lucrare este adeværatæ. În numele lui Isus Hristos, amin.