Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 5: Te Faaurûraa e te Hanahana o te Mau Papairaa Mo’a


Pene 5

Te Faaurûraa e te Hanahana o te Mau Papairaa Mo’a

E mea ti’a i te mau melo o te Ekalesia ia tai’o na roto i te faaroo i te mau papa’iraa mo’a e ia ora ma te haapa’o i te mau parau tumu tei haapiihia i roto i te mau buka tumu o te Ekalesia.

Aamu o te Oraraa o Joseph F. Smith

I to ratou tere i te Faa i Roto Miti i te matahiti 1848, e parahi o Mary Fielding Smith, ta’na tamaiti Joseph e te tahi atu mau melo o te utuafare no te tai’o i raro a’e i te maramarama o te mori lamepa e o te auahi, i te mau papairaa mo’a. I reira te haapiipiiraa pae varua matamua a Joseph i horo’ahia ai e to’na metua vahine i roto i te fare ie, a puhapa ai ratou i te fenua aihere.1 Ua haamana’o te Peresideni Joseph F. Smith e: “I to’u tamariiraa, ua putapû roa to’u aau i te mana’o e i te tiaturi aueue ore e, te mau heheuraa i horo’ahia mai e tei horo’a-atoa-hia mai na roto i te Peropheta Iosepha Semita … e parau te reira na te Atua, mai te au atoa i te mau parau a te mau pìpì i mutaa ihora a faaite ai ratou i te iteraa papu no te Metua e no te Tamaiti. Ua apee mai te iteraa o to’u aau o to’u vai tamariiraa i te mau oaoaraa e te mau otoraa o na matahiti e ono ahuru tiahapa a ohipa ai au i roto i te aua misioni, i roto i te mau nunaa atoa o te ao nei, e i u nei atoa i rotopu i te mau tavini haamanahia o te Atua ra.”2

I te amuiraa rahi i faatupuhia i te 10 Atopa 1880, ua tuu atu te Peresideniraa Matamua o te Ekalesia—oia te Peresideni John Taylor e to’na na Tauturu o George Q. Cannon e o Joseph F. Smith—i mua i te Ekalesia, te buka Poe Tao’a Rahi e te tahi atu mau tuhaa o te Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau ei mau “heheuraa na te Atua i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei e i to te ao atoa nei.”3 Na roto i te ma’itiraa tahi, ua farii te mau melo o te Ekalesia i taua mau heheuraa ra no te faananea’tu i te mau papairaa mo’a a te Ekalesia. Te na ô ra te Peresideni Smith, e vai tamau te mau papairaa mo’a ei “tao’a varua.”4 Ua faaohipa oia i te papairaa mo’a i roto i ta’na haapiiraa a ora ai oia, e na roto i to’na feruri hohonuraa i te mau papairaa mo’a i farii ai oia i te heheuraa rahi i parauhia Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau tuhaa 138 i parauhia, Ta Joseph F. Smith Orama no nia i te Faaoraraa i te Feia Pohe.

Haapiiraa na Joseph F. Smith

E hopoi mai te mau papa’iraa mo’a i te parau no te aroha e te hoê faufaa pae varua.

I [te feia atoa] tei arepurepu te mana’o no te rahi o te haapiiraa e vai nei i te ao nei, e parau atu vau e: A imi i te Mau Papairaa Mo’a, a imi i te Atua na roto i te pure e i reira, a tai’o i te mau parau haapiiraa o tei porohia e te Mesia i roto i ta’na a’oraa i nia i te mou’a i roto i te Mataio, o tei faaite-faahou-hia i te feia mo’a i tahito i te fenua [Marite] (3 Nephi). Na roto i te taioraa i teie mau buka tumu, e i te imi hohonuraa i te auraa o te mau mana’o faito ore, e nehenehe ia outou ia tamata i te mau philosophia e i te mau parau tumu o te pae morare o te ao nei ia aifaito i ta ratou. Eita te paari o te taata e nehenehe ia faafaitohia i te reira. E arata’i ratou i te mau pìpì aau hau a te Mesia ia faaaea hau noa ia maitai te taata mai ia’na i maitai roa ra. Aita roa e philosophia i parau a’e nei mai ta Iesu i parau na, “A haere mai ia’u nei.” Mai te haamataraa o te ao nei e tae roa mai i teie nei, aita roa e philosophia i tiaoro i te taata i te parau no te aroha, aita atoa i fafau e i faaite i te mana faaora e vai ra i roto ia’na. “E haere mai outou ia’u nei e te feia atoa i ha’a rahi e tei teiaha i te hopoi’a e na’u outou e faaora,” o ta’na ïa pii i te mau tamarii tamaroa e te mau tamarii tamahine a te taata nei [Mataio 11:28].

Ua pahono te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei i teie piiraa, e na roto i te reira, e rave rahi tauasini i roaa te ora e te hau o tei hau ê atu i te ite taata nei; taa ê noa’tu i te mau tamataraa o te tino, te arepurepuraa e te ati ta ratou i farerei. Te faaea maitai ra ratou i roto i te ite e, aita e taata e nehenehe ia parau e aore râ, ia haapii i te parau haapiiraa mai te reira te huru; o te parau mau te reira a te Atua ra.5

Te mea tei faateitei i te natura o te faaurûraa e te mo’araa o te mau Papairaa Mo’a, o te varua ïa i papaihia ai te reira, e te tao’a varua o ta ratou e hopoi na te feia o te tai’o maite ma te tuutuu ore. No reira, e mea ti’a ia faaaifaito maitai to tatou mana’o no te mau Papairaa Mo’a i te mau tumu i papaihia ai te reira. Ua titauhia te reira no te fa’aaano i te mau horo’ara a te varua, no te heheu e no te faa’eta’eta i te autaatiraa i rotopu ia’na e to’na Atua. E mea ti’a ia taiohia te Bibilia e te tahi atu â mau buka o te Papairaa Mo’a o tei auhia e te feia faaroo tei hiaai i te mau maa varua e o tei imi i te parau mau o te varua.6

Te faaotiraa rahi roa a’e ta te taata e nehenehe e rave i roto i teie nei ao, o te haamâtau papu maitairaa ïa i te parau mo’a, ia ore te hi’oraa e aore râ, te huru o te tahi noa’tu mea ora i te ao nei e haafariu ê ia ratou i te ite i roaa ia ratou ra. “I nia i te taahiraa ava’e o te Fatu,” te orometua rahi roa a’e i te mau orometua atoa i fariihia e to teie nei ao, te e’a aueue ore e te papu ia pee e aita atu ai e o ta’u i ite i te ao nei. E nehenehe tatou e farii i te mau parau, te mau parau haapiiraa, e te mau parau mo’a a te Fatu, ma te mata’u ore ia ore taua hi’oraa maitai ra ia iri ê i te hopoiraa e te faatupuraa i ta’na iho parau, e i te faatiaraa i ta’na mau parau haapiiraa e ta’na mau titauraa.7

Ua haapii mai te mau papa’iraa mo’a o teie anotau ia tatou i te parau a te Atua ma te faaite papu e, o Iesu te Mesia.

Na roto i te faaiteraa a te Varua Mo’a o te Atua ia’u, ua ite au e, teie buka, Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau o ta’u e mau nei i roto i to’u nei rima, e parau ïa na te Atua no roto mai ia Joseph F. Smith i to te ao nei, i te mau melo ihoa o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei i te ao atoa nei, e na roto i te horo’araa e te mana o te Atua ua iriti oia i teie buka (te Buka a Moromona) mai roto mai i to’na re’o tumu, e i te mau mea i ootihia i nia i api auro e tae roa mai i roto i te re’o e taiohia e tatou mai roto atu i te tapo’i o teie buka; e tei roto i te reira te îraa o te Evanelia mure ore. E arata’i te reira i te mau taata ia roaa te ite i te parau mau ia nehenehe ratou ia faaorahia e ia faaho’ihia i mua i te aro o te Atua ma te farii i To’na hanahana e i te mau ora mure ore.8

Ua iriti te Mesia i te mau uputa o te menema, e ua haavi i te pohe e i te apoo e ua riro ei “matamua no te feia i mairi i te ta’oto ra.” [1 Korinetia 15:20.]. … Ua ite [Ta’na mau] pìpì e ua haapapu i te parau no te tia-faahou-raa, eiaha roa to ratou iteraa papu ia pato’ihia. I vai maitai noa ra, ei parau mau, e ei mea papu.

Tera râ, o teie noa anei te parau faaiteraa o ta tatou e tia’i nei? Aita atu ai ta tatou tiaturiraa maoti râ, o te iteraa papu ana’e o te mau pìpì i mutaa ihora? Mauruuru i te Atua i te mea e, te vai atura â. Auaa te tahi atu parau faaiteraa e vai nei ia tatou i tia ai ia tatou ia riro ei ite no te parau mau o te iteraa papu o te mau pìpì i mutaa ihora. E hi’o tatou i te Buka a Moromona; e faaite te reira i te poheraa e te tia-faahou-raa o Iesu Mesia na roto noa i te parau faaiteraa rii e te hape ore; e mea tia ia tatou ia hi’o i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau tei reira te mau heheuraa o teie tau tuuraa evanelia e, e ite maramaramahia ia tatou te parau faaiteraa i reira. Tei ia tatou te iteraa papu o te Peropheta Iosepha Semita, o Oliver Cowdery e o Sidney Rigdon e, ua ite ratou i te Fatu ia Iesu Mesia—oia iho tei faasataurohia i Ierusalema—e ua faaite hoi oia ia’na iho i ratou ra [a hi’o PH&PF 76:22–24].9

Te Buka a Moromona, e buka ïa [no] te papairaa mo’a i iritihia na roto i te horo’araa e te mana o te Atua, inaha, na te re’o o te Atua i faaite i na ite tootoru e ua iritihia te reira na roto i te horo’araa e te mana o te Atua e e parau mau hoi te reira. Ua faaite na ite tootoru i te parau mau no te reira, e taa ê atu i te Peropheta Iosepha Semita, ua faaite atoa na ite toova’u e, ua hi’o ratou e ua fafa i api e ua tape’a hoi i te reira, e ua ite atoa hoi i te mau mea i ootihia i nia i te reira, e ua ite ratou e, i mau na hoi Joseph F. Smith i api i iritihia ai te Buka a Moromona.10

Te Buka a Moromona, o ta Joseph F. Smith i afa’i mai i teie nei u’i e ua riro na hoi oia ei mauhaa i roto i te rima o te Atua, ua iritihihia te reira i roto i te re’o Heremani, Farani, Tanemateta, Tuite, Pays de Galles [Peretane], Vaihi, Hindustani[Fenua Initia], Paniora e Holane, e iritihia’tu â hoi teie buka i roto i te tahi atu â reo, ia au i te mau tohuraa i roto i reira, e ia au atoa i te mau fafauraa a te Fatu ia Joseph F. Smith, e faataehia te reira i te mau fenua atoa e te mau opu atoa e te mau nunaa atoa i raro i te ra’i nei, e tae noa’tu e, ua fana’o te mau tamarii tamaroa e te mau tamarii tamahine a Adamu i te evanelia mai tei faaho’ihia mai i te fenua nei i roto i te tau tuuraa o te îraa o te evanelia.11

E e faaite mai te Atua i ta’na mau opuaraa i te Ati Lamana ia tae i to’na taime ia feaa ore râ te mana’o o te feia i tiaturi i te Buka a Moromona e to’na tumu mo’a—ua haapapu-maite-hia te reira i roto i taua buka ra area râ, nahea oia i te rave i te reira i roto i to’na mau hu’ahu’araa, eaha te mau mauihaa ta’na e faaohipa no te faatupu i ta’na mau opuaraa, e nehenehe te reira e ui maerehia, taa ê noa’tu i te parau i heheuhia na. Hoê o taua mau mauihaa o tei itehia e tatou, o te Buka a Moromona ia.12

E parau vau i to’u mau taeae, tei roto i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau te tahi o te mau parau tumu hanahana roa i heheuhia na i te ao nei, te tahi ra, ua heheuhia mai ia i roto i te îraa e aore hoi te reira i heheu a’ehia na i te ao nei; e faatupuraa hoi te reira i te fafauraa a te mau peropheta i tahito ra e, i te mau tau hopea nei, e heheu mai te Fatu i te mau mea i te ao nei o tei vai-huna-noa-hia mai mua’tu i te faatumuraa o te ao nei; e ua heheu mai te Fatu i te reira na roto i te Peropheta Iosepha Semita.13

Te tiaturi nei au i te huru mo’a o Iesu Mesia no te mea, ua roaa ia’u te iteraa mau e, o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua Ora, na roto i te faaiteraa a Joseph F. Smith i roto i teie buka, te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau e, ua ite oia Ia’na, e ua faaroo hoi Ia’na, e ua farii oia i te mau haamaramaramaraa no o mai Ia’na, e ua haapa’o atoa oia i taua mau parau ra, e ua tia oia i teie mahana i mua i to te ao nei ei ite hopea rahi mau, ei ite ora no te huru mo’a o te misioni a te Mesia e i To’na mana no te faaora i te taata i te pohe tino e i te pohe piti tei apee i te mau hara iho a te taata, na roto i te haapa’o-ore-raa i te mau oro’a o te evanelia a Iesu Mesia.14

A tai’o i te mau buka tumu ia roaa te ite i te parau a te Atua.

Te mea ta’u i ite i to’u tai’oraa i te mau irava o te Papairaa Mo’a oia hoi, ua afa’i mai te Varua i te hoê maramarama apî i to’u feruriraa e ua faaite i to’u iteraa, te mau mana’o e te mau hi’oraa e au ei mea apî ia’u e noa’tu e, ua mâtau vau i taua mau Papairaa Mo’a ra, e i tai’o na hoi au i te reira e rave rahi taime. Te vai nei te hoê mea taa ê mau ta’u i ite o tei apiti i te tai’oraa i te parau a te Atua oia hoi, ia tai’o ana’e, e faaineinehia te reira no te faaapî i te aau, no te faaora i te varua taata, e no te haafatata ia’na, maite mea e nehenehe, i te punavai o te maramarama, o te parau mau, o te paari, o te aroha e o te ite. No reira, e mea tia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei ia tai’o pinepine noa i te parau a te Atua mai tei papaihia i roto i te Bibilia, te Buka a Moromona e te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, e mai tei aparauhia e te mau Peresibutero faatere o te Ekalesia ei haapapuraa i te mau ture a te Atua i roto i te feruriraa o te tamarii a te taata nei.

E ia tai’o tatou i te parau a te Fatu, e mea tia ia feruri ma te faaau i te reira ia tatou, e mea tia atoa ia tatou ia feruri e, te haapa’o ra anei tatou i te mau titauraa o te Evanelia e aore anei, e tei roto anei i to tatou aau te Varua o te apiti i te ohipa e te parau a te Fatu. Eita e ti’a ia tatou ia tai’o no te parau noa e, ua oti ta tatou tai’oraa; ia tai’o râ tatou ma te varua e ma te maramarama, ia tia ia tatou ia haafaufaahia, e ia tia i te parau mau ia heheuhia mai, i te faito tia, i to tatou feruriraa, e ia haapapuhia te reira i to roto i to tatou mana’o e ore ia te reira e mo’ehia ia tatou, ia riro râ ei punavai o te tia ia pihaa e tae noa’tu i te ora mure ore, o te riro hoi ei pû no te parau mau, no te maramarama, no te popou e no te hau i roto i to tatou aau e a muri noa’tu.15

E mea tia i te mau melo taatoa o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei ia haamatau i te mau parau i papaihia i roto i te Faufaa Apî, te mau mea ihoa ra o tei faahitihia e te Faaora o tei papaihia e te mau aposetolo e te Faaora Iho. E mea tia ia tai’o-maite- hia te Buka a Moromona, e mea tia atoa ia tai’o maitai-mau-hia te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau e te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei. O te mau buka tumu teie a te Ekalesia e tei roto i te reira te parau mau, e ere i te parau hape, e ere i te mau parau e te mau feruriraa o te taata, e ere i te mau aamu tei hamanihia ei faahoho’araa, e ere atoa i te mana’oraa noa tera râ, o te parau mau ïa, e parau na te Atua, inaha, ta te Atua parau e parau mau ïa, e o teie te mau mea te tia i ta tatou mau tamarii tamahine, e ta tatou mau tamarii tamaroa, to tatou mau metua tane e to tatou mau metua vahine ia maramarama. Ia ite tatou i te parau mau e na te parau mau tatou e faatiamâ i te hape, i te haavare, i te peu iho tumu, i te ite hape e i te mana’o nevaneva o te taata e te mau philosohia faufaa ore o te ao nei. Mai te mea e tia ia tatou ia haapii i te parau mau, ei reira tatou e tiamâ ai i te mau parau hape e i te mana o te parau hape o tei riro ei mea puai roa i roto i te ao nei.

… Te hinaaro nei tatou ia ite ta tatou mau tamarii tamaroa e ta tatou mau tamarii tamahine i te parau mau a te Atua, eiaha ra te mau mana’o nevaneva o te ao nei, e ua hinaaro matou ia tai’o outou i taua mau buka ra e roaa ia outou te iteraa i ta te Fatu parau ia tatou.

E tai’o te tahi pae o to tatou feia maitatai i te mau buka e rave rahi o tei nene’ihia i teie mahana, o tei parauhia e, te mau aamu no te taata tera râ, aita to ratou e taime no te tai’o i te Parau a te Fatu. Mea nehenehe rave rahi o teie mau buka area râ, e faahiti noa te reira i te mau parau monamona ma te mana’o e aore râ, ma te faaau i te mau tiare tei u’a i nia i te tumu e aore e a’a. E roaa ia outou te parau mau i roto i te mau buka i fariihia ei buka tumu na te Ekalesia. Te ite nei au e rave rahi o to tatou feia te tai’o nei i te mau mea i papaihia e te feia papai aamu i te tai’o i te mau mea a te Atua. Aita ratou i ite i te ihotumu mau o te Evanelia a Iesu Mesia, aita ratou i ite e aore râ, aita ratou i maramarama i te mau oro’a o te Autahu’araa e te mau parau tumu o te faatereraa ta te Atua i heheu mai i te tamarii a te taata nei no te haamau i te basileia o te Atua i nia i te fenua nei. Oia mau— ua hau atu to ratou ta’a i te mau parau maramarama i to ratou ite no te Bibilia, no te Buka a Moromona e no te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau.16

E mea maere ia faaroo i te rahiraa uiraa o te hapono-tamau-hia i te Peresideniraa o te Ekalesia, e i te tahi pae o to’u mau taeae o tei mau i te mau toro’a faatere, o tei titau i te haamaramaramaraa i nia i te mau mea papu roa o te Evanelia. E hanere e hanere te uiraa, te parauraa e te rata tei haponohia ia matou i tera taime e tera taime o te titau mai i te ite e te haamaramaramaraa i nia i te mau mea i papai-papu-hia i roto i te mau heheuraa a te Atua— tei roto i te Buka a Moromona, te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, te Poe Tao’a Rahi e te Bibilia—e au e, te taata tei ite i te tai’o, e tia ïa ia’na maramarama.17

Tei roto i te evanelia te parau mau. Mai te mea o te reira iho â, e te faaite nei hoi au i to’u iteraa papu e, e parau mau te reira, e mea faufaa ïa to tatou faaitoitoraa ia maramarama i te parau mau, e ia faaite i te reira i ta tatou mau tamarii, na roto i te varua e i te raveraa. … E mea ti’a ia ravehia i te mau mahana atoa e i roto i te mau utuafare na roto i te faaueraa, te haapiiraa e te hi’oraa maitai. … A horo’a hoê ahuru minuti no te tai’o hoê pene i te mau parau a te Fatu i roto i te Bibilia, te Buka a Moromona, te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, hou te taotoraa e hou te haereraa atu i te ohipa. A faaamu i to outou varua i roto i to outou utuafare, e tae noa’tu hoi i te vahi taata.18

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • Nahea te papairaa mo’a ia “arata’i … i te pìpì aau hau a te Mesia i te hau mau” e nahea te reira ia tauturu ia tatou ia maitai roa? Mea nahea ratou i te tautururaa ia outou ia riro ei pìpì hau na te Mesia?

  • Eaha te mau “tumu i papaihia ai [te mau papairaa mo’a]”? E mea nahea te reira i te “faa’eta’eta … i te autaatiraa” i rotopu ia tatou e te Atua.?

  • Eaha ta outou huru ia taio outou i te mau papairaa mo’a? Na roto i teihea huru tatou e ti’a ai ia taio i te mau papairaa mo’a?

  • Eaha te mau irava i roto i te Buka a Moromona, te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau e aore râ, i te Buka Poe Tao’a Rahi o tei haapuai i to outou iteraa papu e o Iesu te Mesia? Eaha te mau irava o tei haapuai i to outou iteraa papu i te piiraa mo’a o te Peropheta Iosepha Semita?

  • Mea nahea te mau opuaraa a te Atua i te faaiteraahia i teie mahana i rotopu i te mau huaai o te feia o te Buka a Moromona?

  • Eaha te tahi pae o “te mau parau tumu hanahana tei ore i heheuhia na i to te ao nei” o te itehia i roto i te Buka a Moromona, te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, e te Buka Poe Tao’a Rahi? Nahea to teie mau parau tumu tauiraa i to outou oraraa?

  • Eaha te auraa o te parau e, ia tai’o maite i te mau papairaa mo’a? No te aha e mea ti’a ia tatou ia na reira? Nahea outou i te manuïaraa na roto i te tai’oraa e te haapiiraa i te reira?

  • Nahea tatou ia haapapu e, eita to outou mau utuafare e vaiiho i te mau buka aamu, te radio teata e te tahi atu mau ohipa faaoaoaraa ia riro ei matamehai i te taioraa i te mau papairaa mo’a?

  • Eaha te faufaa no te tai’oraa i te papairaa mo’a a te taata iho e a te utuafare i te mahana hoê? Mea nahea to outou e aore râ, to te tahi atu mau taata i te faaô manuïaraa i te tai’oraa o te papairaa mo’a i roto i te oraraa taata e te oraraa utuafare?

Faahororaa

  1. A hi’o Edward H. Anderson, “E Haapotoraa Parau Tuatapaparaa,” I roto Gospel Doctrine, 5raa o te neneiraa (1939), api 529.

  2. Gospel Doctrine, api 493.

  3. “Ahuru Ma Paeraa o te Amuiraa Afa Matahiti, ”Millennial Star, 15 no Novema 1880, api 724.

  4. Gospel Doctrine, api 45.

  5. Gospel Doctrine, api128.

  6. Gospel Doctrine, api 45–46.

  7. Gospel Doctrine, api 3–4.

  8. I roto Te mau A’oraa Haaputuhia horo’ahia e te Peresideni Wilford Woodruff, To’na na Tauturu, te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e Te Tahi Atu â, haaputuhia e Brian H. Stuy, e 5 buka (1987–92), buka 5, api29.

  9. Gospel Doctrine, api 444–45; e paratarafa ê atu

  10. Gospel Doctrine, api 466.

  11. Gospel Doctrine, api 481.

  12. Gospel Doctrine, api 378.

  13. Gospel Doctrine, api 45.

  14. Gospel Doctrine, api 495.

  15. Deseret News, 6 Febuare 1893, api 2; e paratarafa ê atu.

  16. “Reading,” Young Woman’s Journal, Atete 1917, api 412–13.

  17. I roto Conference Report, Eperera 1915, api 138.

  18. Gospel Doctrine, api 301–2.

Hōho’a
first Hawaiian Book of Mormon

Te Buka a Moromona re’o Vaihi a te Peresideni Joseph F. Smith, matahiti 1905. Oia atoa te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, e te Buka Poe Tao’a Rahi re’o Vaihi i horo’ahia ia’na i te haamo’a-raa-hia te vahi no te hiero i Hawai’i i te matahiti 1915.