Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 47: Te Haavare ore, o te Oraraa ïa i Ta Tatou Haapaoraa ma to Tatou Aau Atoa


Pene 47

Te Haavare ore, o te Oraraa ïa i Ta Tatou Haapaoraa ma to Tatou Aau Atoa

O ratou o te aupuru i te haavare ore ma te haapao na mua i ta te Atua ra e ma te faaruru i te mau tamataraa, e roaa ïa ia ratou te ora mure ore.

Aamu o te Oraraa o Joseph F. Smith

I te 10 no Novema 1918, te ahuru ma hituraa o te matahiti i paturuhia ai oia ei Peresideni no te Ekalesia, ua haaputuputu o Iosepha F Semita i to’na utuafare e ua faatia oia i te mau mea i tupu i roto i to’na oraraa e tae noa’tu i te mau mea o ta’na i haapii. Ua putuputu mai ratou ma te varua haapae e ma te varua o te pure. Ua parau te Peresideni Semita, “Ta’u tutavaraa i roto i to’u oraraa taatoa, o te tamataraa ïa i te haapao i ta’u parau tapu, ta’u mau fafauraa, to’u haavare ore, e te amoraa i ta’u hopoia.”1

O teie ta’na a’o hopea. E iva mahana i muri iho, i te 19 no Novema 1918, ua pohe te Peresideni Iosepha F. Semita. No te mea te u’ana ra te ma’i fiva aau i taua mau mahana ra, ua opanihia te mau taata ia haere mai i te hunaraa ma’i. Ei haamanaoraa i teia taata faatere rahi, te mau putuputuraa huiraatira, te mau faaoaoaraa, e te mau apooraa no te hau, ua faaorehia ia. Te mau fare teata e te taiete no te oire iho, ua tapiri to ratou mau uputa. Tauatini te mau taata no te oire o Roto Miti, te melo e te melo ore, o tei putuputu na te mau aroa no te faatura ia Iosepha F. Semita a tere ai te pereoo uta ma’i na te aroa o te pae apatoerau o te hiero e tae roa’tu i te menema no Roto Miti. Te tapaeraa te pereoo uta ma’i e te feia apee i mua i te Katederara Katorika i Madalena, ua pate te oe heva ei faaturaraa i teie taata faatere faaturahia o tei riro hoi ei faaururaa no te mau taata e rave rahi.

Ua here te Peresideni Iosepha F. Semita i te titiaifaro, o oia te aito o te parau mau; ua haapao oia i te mau parau tumu o ta’na i haapii, ua faaturahia e ua faahanahanahia oia no to’na haavare ore.

Haapiiraa a Iosepha F. Semita

E faaite tatou i to tatou haavare ore na roto i te tuuraa i ta te Atua na mua roa.

Te faaroo o ta tatou i maiti, eere te faaroo no te Sabati anae, eere i te hoê toro’a iti. O te tao’a faufaa roa ae ïa no tatou i te ao nei, e to’na mau hopearaa i roto i teie nei ao e i roto i te ao amuri ae, e tupu ïa ia au i to tatou haavare ore i mua i te parau mau, e to tatou haapao tamauraa i te mau haapiiraa tumu, te haapaoraa i te mau parau tumu e te mau titauraa.2

E oaoa noa vau ia fanao vau i te farerei te taata, te tane e te vahine, o tei maiti i te parau mau e o te vai parautia ra i te mau mahana atoa o to ratou oraraa e a muri noa’tu, inaha, e mea na reira tatou e tapea ai i te hohoa no to tatou haavare ore e to tatou vai tiamaraa i mua i te parau mau na roto i ta tatou mau ohipa i te mau mahana atoa. E itehia te raau ia au i to’na mau hotu, e eita hoi te vine e ootihia i ni’a i te tataramoa; e te suke i nia i te motuu?. Ia ite outou i te rahiraa o te mau taata, te mau oire, e aore ra te mau nunaa, o tei farii i te Evanelia a Iesu Mesia, e o te ora ra ia au i to ratou mau toro’a, o te haapao ra i ta ratou mau fafauraa, o te vai tiama i te mau ohipa atoa o ta ratou faaroo, e ite ïa outou i te hoe mau taata, te tane e te vahine, o tei riro ei hotu maitai e o te vai tiama i te mau mea atoa.3

E tia ia tatou ia amo i ta tatou hopoi’a e ia ora i to tatou faaroo i te hoe mahana mai te tahi noa’tu mahana. E tavini tatou i te Fatu na roto i te parautia i te maororaa o te mahana, e e riro mai Oia ei Metua e ei Hoa no tatou, e aita e mana to te mau enemi i nia ia tatou.4

Te hinaaro nei tatou paatoa i te here i roto i to tatou varua, i te mau taime atoa; a tahi, no te Atua to tatou Metua i te Ao ra, o Oia tei horo’a i te mau mea maitai atoa– te hoê here rahi ae i te tatou varua, to tatou mana’o, to tatou aau, to tatou hinaaro, to tatou puai, e no te reira e hinaaro tatou, mai te peu e, e ani mai Oia ia horoa i to tatou ora e i to tatou taime, to tatou mau taleni, e te mau mea atoa ta tatou i teie nei ao no te tavini i te Atua Ora o te horoa nei te mau mea atoa ta tatou e fanao nei. E tia ia vai te here i roto i to tatou aau, e e here tatou i te Atua hau atu i ta tatou mau imiraa moni, hau atu i here o te moni, hau atu i te mau navenave pae tino, e oaoa ae tatou i te haamoriraa e te hereraa i te Atua, hou roa i te mau mea atoa o teie nei ao.5

I te mau vahi atoa, e faaohipa te mau taata i te parau ra “manuia”, e au atura hoe ana’e auraa to tera parau, e e riro mai te tutavaraa rahi roa ae o te mau taata, te tane e te vahine, te haereraa ïa i mua i te mau tutavaraa o teie ao … Area ra, e tia i te manuia o te hoê taata ia faitohia i te faufaa mure ore o te taata, eiaha ra i te mau faito hopea ore i te taui ta te mau taata e faati’a na roto i to ratou peeraa i te varua o te tau o ta ratou e ora ra. Aita’tu e mana’o ino roa ae no to tatou vaimaitairaa i te mana’o ra e, e niuhia to tatou maitai i teie e a muri noa’tu i nia i te mau taoa e te mau faahanahana o teie ao.

Te parau mau ta te Faaora i faaite, aita teie u’i e tau’a, te na o ra te parau, eaha ta te taata faufaa i noaa, ia noaa ia’na te tao’a atoa o teie nei ao, ia ere oia i te ora? [Mataio 16:26]. Te faaito tia o te manuia mai tei faaitehia e te parau a te Atua, o te faaoraraa ia i te varua.6

Te rito mau o te tiaraa melo no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Mau Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, o to outou ïa e o vau atoa nei—taae noa’tu i te tahi mau taata i te ao nei—oraraa i ta tatou haapaoraa e to tatou atoa amoraa i ta tatou hopoia, noa’tu te ohipa ta te tahi atu taata e rave. Mai ta Iosua i faaite hoi i tahito ra, “area vau e to’u atoa ra utuafaree, e haamori ia matou ia Iehova? (Iosua 24:15)…. Te faito mau o to tatou tiaraa i roto i teie Ekalesia, oia hoi, e rave tatou i te mea tano, noa’tu te rave nei te tahi i te maitai e aore ra i te ino. E tena na, a imi anae ia tae tera varua i nia ia tatou e ia ora tatou i tera ture.7

Te faito matamua e te teitei roa ae o te oraraa parautia, e itehia i te hopoia o te taata hoe o te tapea nei i te mau taata atoa ia vai parautia. Eere i te mea fifi no te taata parautia ia tauturu ia vetahi e ma te parautia. Te mau taata o te faatura i te Atua i roto i to ratou mau oraraa, eita te parau a vetahi e, e te parau faufaaore e te hape atoa, eita te reira e haamarirau ia ratou i roto i to ratou tere. No te hopoia i mauhia e teie mau taata, e nehenehe ratou ia vai tano noa i te mau uiraa atoa. O te faarue i te oraraa parautia ra, e pee ratou i te faatereraa a vetahi ê, e e arataihia ratou i te mau ohipa hapehape.8

Te hotu o te Varua o te Atua—te hotu o te varua o te Evanelia mau—o te hau, te here, te viivii ore, te faaiteraa i te parau mau, e te haavare ore, e te haapaoraa i te mau viretu atoa e itehia ra i roto i te ture a te Atua.9

Ta tatou hopoia, o te haereraa ïa i mua e na roto i te aratia ta te Fatu Mana Hope i tapa’o no tatou. A mau na i te faaroo, e a haamaitai i te i’oa o te Atua i to outou aau, a haamori e a here i te i’oa no’na i haamanii i to’na toto no te faaoreraa o te hara a to te ao nei; e a haamaitai e a haamori ia’na ta te Atua i atuatu mai mai to’na apiraa mai no te patu i te niu o teie ohipa faahiahia i teie mau mahana hopea nei.10

E tamatahia to tatou haavare ore.

I to’u aruaruraa e i to’u apiraa, ua pee au i te nunaa o te Atua i tera vahi e tera vahi, ua mauiui au mai ia ratou i mauiui e ua oaoa vau i to ratou oaoaraa. To’u oraraa atoa, ua amui au i teie mau taata, e na roto i te i’oa e te tauturu a te Atua, ua na reira noa vau e tae roa’tu i te hopea. Aita to’u e hoa ê atu e aore e fare ê atu. Hoe a vau e o Petero i te taime a ani mai ai te Fatu ia’na, e faarue maira te hoe pae rahi o te mau pipi ia’na i reira ra. E haere atoa anei outou? Na o atura Petero, E te Fatu, e haere tia matou ia vai ra? [A hi’o Ioane 6:67–68]. Aita a tatou ohipa e e rave maori ra te peeraa i te ea o te faahoi ia tatou i te Atua to tatou Metua. O tera te aratia o Ta’na i tapa’o mai no tatou no te pee atu, e e hopoia ïa na tatou ia haere i mua; eita roa tatou e nehenehe e huri tua atu, eita roa tatou e nehenehe e hahi ê atu, eita tatou e faarue i te aratia, e tere afaro noa tatou, e ua maiti ae nahia e ua tapa’o ae nahia to’na aveia i ni’a i te hohoa fenua.

Ia faruru tatou i te enemiraa ia tae anae mai, ia aro tatou ma te mau mauhaa o te parau mau o ta te Atua i ho mai i roto i to tatou rima. E tia ia tatou i te haapapu i te mana’o e, ua riro teie ao e to’na ra mau oaoaraa ei pera ia faaauhia i te ite titiaifaro i te Atua. Te opua nei oia ia tamata e ia hiopoa ia tatou, e mana To’na ia na reira e tae roa’tu i te pohe mai te mea ua tia ia na reirahia, e te mau taata anae o te tape’a maite e tae roa’tu i te hopea, o te ore e mata’u, o te haavare ore te ere e o te faatusia i ta ratou mau mea atoa, mai te mea e titauhia, e roaa ïa ia ratou te ora mure ore, e aore ra e farii ratou i te utua maitai a te feia haapao maitai.11

Ta’u pure pinepine, eere ïa ia paruruhia vau i te mau tamataraa, ia horo’ahia ra ia’u te paari, te ite maitai, te faaoromai, e te aho maoro, no te upootia i te mau tamataraa o ta’u e farii mai. Aita e tia ia’u ia parau e, ua tamatahia vau i to’u faaroo i te Evanelia o te Mesia, e nehenehe ra ia’u ia parau e, ua tamatahia vau i te mau tamataraa huru rau, ua tamatahia to’u faaoromai, ua tamatahia to’u here, ua tamatahia to’u haavare ore.12

Te tiaturi nei au e, ua haapautuutu roahia to tatou mau metua pionie i te maitai tiaturi orehia. Te tiaturi nei au e, ua arataihia ratou e te mana o te Atua, te hoê taahiraa i muri ae i te tahi taahiraa, e ua haapiihia ratou i te hoê haapiiraa i muri ae i te tahi haapiraa, te reni i muri ae i te hoê reni. Na roto i te reira, ua tamata Oia i to ratou haavare ore e i to ratou haapao maitai. Ua tamata Oia ia ratou e tae roa’tu i te pohe, oia mau, i muri atoa mai i te pohe, no te mea e oaoa e rave rahi o ratou i te poheraa, ua riro ïa te reira ei fariiraa i te hau, ei faafaearaa oaoa, ia faaauhia te reira i te ohipa rahi e te mau ati ta ratou i faaruru.13

E rave rahi mau taata o tei pohe na roto i te faaroo, a tiaturi ai ratou i te mau faaueraa a te Atua. Aita te hoê noa ae o te mau pipi o te tau tahito o ta Iesu Mesia i maiti, i faaorahia i roto i te maratiri, maori ra o Iuda raua Ioane. Ua haavare Iuda i te Fatu, e ua tarî oia ia’na iho; ua farii o Ioane i te fafauraa a te Fatu, e ora oia e tae roa’tu e tae faahou mai Oia i te fenua nei. Te toea o ratou ua taparahi pohehia, te hoe mau pipi ua faasataurohia, te tahi ua huti taverehia na te mau aroa o Roma, te tahi ua faatopahia mai ni’a mai i te teiteiraa o te hoê pâ, e te tahi ua pehihia i te ofai. No teaha? No to ratou haapaoraa i te ture a te Atua e to ratou faaite papuraa i te mau mea o ta ratou i ite. Mai te reira atoa i teie nei mahana. Area ra, ia parahi te varua o te Evanelia i roto i to tatou varua, ia haere noa’tu vau na roto i te veve, te mau ati, te mau hamani inoraa, o aore ra te pohe, no’u râ e no to’u utuafare, e tavini ïa matou i te Atua e e haapao i ta’na mau ture.14

E faaite tatou i to tatou haavare ore na roto i te taviniraa i te Fatu, noa’tu e tupu te fifi

Ua parau te Fatu i te taata tao’a rahi tei here i te mau tao’a o te ao nei, ia hinaaro oia ia riro ei mea maitai roa ra, e titauhia ia’na ia hoo i te mau mea atoa o ta’na i fatu e ia horo’a te reira i te taata veve, e i muri iho i te reira, na o atura te Fatu i te parauraa, “Mai. Pee mai” [Mataio 19:21]. E riro paha teie i te parau ohie roa, area ra e parau mau rahi ta teie parau, e parau tumu mau to tera parau. Oia hoi ia tuu i te ohipa mo’a e mau mea no o mai i te Atua ra, te mau mea o te horoa i te hau e te oaoa i te varua o te taata nei, na mua i ta tatou mau tao’a, na mua i te faahanahana e te faturaa i te mau mea o teie ao. Te titau nei te Fatu i te reira i te feia mo’a o te mau mahana hopea nei; e te mau taata atoa, te tane e te vahine, o te farii i te Evanelia, e tia ia ratou ia mana’o i roto i to ratou aau e to ratou varua, “te mau mea atoa ta te Fatu e titau mai ia’u, e rave au” e aore ra e horo’a vau, noa’tu te mea o ta’na e ani mai.15

Ia titau mai Oia ia horoa ia’na te mau mea atoa o ta’u e fatu nei, te hinaaro nei au e horo’a i te reira na roto i te anaanatae e te hinaaro mau, mai ia Ioba, e mai ia Aberahama ra i horoa i to te Fatu aniraa ia ratou ia faaite i to ratou faaroo. Ua anihia ia Aberahama ia faatusia i ta’na tamaiti - e tamaiti fafauhia ia’na. Ua tapea anei oia no te feruri e aore ra no te maro i te Atua Mana Hope? Aita, ua rave oia, ma te amuamu ore e te mutamuta ore, i tei faauehia ia’na. Ua tapitapi paha to’na mana’o, aita e ore ua tamatahia oia i te hopea, ua tamatahia to’na here, area ra te mea noa ta’na i opua, o te haapaoraa ia i te titauraa a te Atua Mana Hope. Aita ra o Aberahama i rave faaoti i tei faauehia, i to te Fatu iteraa i to’na haavare ore e to’na hinaaro, ua tapeahia oia. [A hi’o Genese 22:1–18]…

I teie nei, e hea o tatou e tiaturiraa to tatou i te Fatu mai ia Aberahama i tiaturi? E mai te mea e, e ani mai Oia ia horo’a outou i ta outou matahiapo, e aore ra te tahi o ta outou i here, e aore ra ta outou mau taoa, e farii anei outou ma te amuamu ore? E tia anei ia tatou i te farii i te faateiteiraa a vai noa ai to tatou aau e to tatou hinaaro i te tahi taoa faaherehere? A ani ia outou iho, e ua tia anei ia outou i te farii i te faateiteiraa i roto i te basileia tiretiera o te Atua?16

E taata parautia o Ioba, e taata maitai roa i te mau mea atoa. Aita hoê ae mai ia’na ra te huru i nia i te fenua nei … Aita oia i tuhi noa’tu i te feia no te Sabea o tei faahoro ê atu i ta’na mau puaatoro, e no te auahi no te rai ra o tei nina i ta’na mau nana, e no te mau maitai mai te rai ra o te haaparari i to’na vahi faaearaa e o tei haapohe i ta’na mau tamarii. Aita oia i tuhi e aore ra i faainaina atua noa ae e aore ra i huri ê atu i te aro o te Fatu no teie mau mea. Area ra, ua na o mai oia “Na Iehova i horoa mai, e na Iehova i rave mai, ia haamaitaihia te i’oa o Iehova” [Ioba 1:21]…

… E hi’oraa maitai teie no te parau tumu mau o tei riro ei niu no te faaroo, te tiaturi, te aroha, te here, te ohipa, te hinaaro o te taata atoa, oia hoi, ia tavini ratou i te Atua noa’tu te ohipa e tupu mai. Noa’tu e tapeahia ratou i te fare tapearaa, e noa’tu e farii ratou i te mau faainoraa, e noa’tu e riro ratou i te vevehia, e noa’tu e tamata te Atua ia ratou i te hopea, e tamata oia i to ratou haavare ore, e tia ia ratou i te parau mai ia Ioba ra te huru, “i haere faufaa ore noa mai au mai roto i te opu o tau metua vahine, e te ho’i faufaa ore noa nei a vau i reira, na Iehova i horoa mai, e na Iehova i rave mai; ia haamaitaihia te i’oa o Iehova” [Ioba 1:21]. E no reira e haamaitai i te Atua, e hinaaro oe Ia’na ma to aau atoa, ma to varua atoa, ma to mana’o atoa, e ma to puai atoa; e i muri iho, e aroha oe i to taata tupu mai ia oe i aroha ia oe iho, a tupu mai te tamataraa e tia i a tatou i te upootia ma te amuamu ore, area ra e tiaturi tatou ia faatupu te Atua i ta’na mau opuaraa. Ei reira tatou e ite ai aita e here mai to te Atua ra te huru i ta’na mau tamarii e mauiui nei; aita e aroha hau ae, aita e opuaraa rahi atu, e te faahiahia, e te hinuhinu i to te Atua opuaraa no ta’na mau tamarii. Ia na reira tatou, aita e ore e haapii tatou i te reira e e haamaitai tatou i te Atua ma to tatou aau atoa.17

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • Eaha te haavare ore? Nahea tatou e “faaite i to tatou haavare ore … na roto i ta tatou mau ohipa i te mau mahana atoa? Te vai ra anei i roto i to outou oraraa te mau taime e ani ai outou ia outou iho mau te peu e tuu outou i te mau mea a te Atua i mua.

  • Nahea tatou e faatupu i to tatou aravihi i te “farii i te oaoa rahi ae na roto i te haamori e te here o te Atua hau i te here o te ohipa imiraa moni, te moni, e te tahi atu mau faaoaoaraa pae tino nei? Ia farii outou i te tamaraa mai te tuuraa i “te mau mea mo’a e te mau mea no o mai i te Atua ra” na mua i “te mau faahanahanaraa e te faturaa i te mau taoa no teie nei ao” e mea nahea outou i te raveraa?

  • Eaha te faito mau o te manuia i roto i to tatou oraraa? Eaha te tahi atu mau tatararaa o te manuiaraa o te tapea nei ia tatou ia tapapa i teie faaito mau? Eaha te vahi taaê i te raveraa mai te au i te parau mau i heheuhia e te raveraa mai te au i te “faatereraa o te taata nei”?

  • No teaha tatou e farii ai te tamataraa e te patoiraa ia tutava tatou i te haapao i te Evanelia? Eaha te tahi huru tamataraa ta outou i farii a tamata ai outou i te raveraa i to te Atua hinaaro? Eaha ta outou i rave?

  • Nahea te mau hioraa maitai o te mau pipi parautia mai ia Aberahama e Ioba te huru e tauturu mai ia tatou ia ite maitai te huru mau o te “taviniraa i te Atua, noa’tu te ohipa e tupu mai”? Nahea to outou iteraa papu ia haapuaihia e ta ratou mau hioraa maitai? Eaha te mau mea o te faaineine ia tatou i te tavini i te Atua i te mau taime tamataraa?

  • Nahea te haaruperuperaa e te tapearaa i te haavare ore e haamaitai e haapuai ai i to tatou mau utuafare? To tatou mau aroa?

Faahororaa

  1. Te Oraraa o Joseph F. Smith, haaputuhia e Joseph Fielding Smith (1938), api 477.

  2. Gospel Doctrine, 5raa o te neneiraa (1939), api 107.

  3. I roto Conference Report, Atopa 1916, api 2.

  4. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 8 no Atete 1884, api 1.

  5. I roto Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, haaputuhia e James R. Clark, e 6 buka (1965–75), buka 5, api 91.

  6. Gospel Doctrine, api 123-25; paratarafa tauihia

  7. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 21 no Mati 1893, api 2.

  8. Gospel Doctrine, api 253.

  9. Gospel Doctrine, api 75.

  10. I roto Conference Report, Eperera 1904, api 3

  11. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 25 no Eperera 1882, api 1, paratarafa ê atu.

  12. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 27 no Eperera 1897, api 1.

  13. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 9 no Atete 1898, api 1.

  14. Gospel Doctrine, api 251.

  15. I roto Conference Report, Eperera 1909, api 4–5.

  16. I roto Te mau A’oraa Haaputuhia horo’ahia e te Peresideni Wilford Woodruff, To’na na Tauturu, te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e Te Tahi Atu â, haaputuhia e Brian H. Stuy, e 5 buka (1987–92), buka 2, api 279.

  17. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 19 no Titema 1893, api 1, paratarafa tauihia.

Hōho’a
Beehive House

Te “Beehibe House” i Roto Miti, te fare nohoraa o te Peresideni Smith no na matahiti e rave rahi. Ua pohe oia i onei i te 19 no Novema 1918.