Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 44: Te Faaineineraa no te Hoi Pitiraa Mai o te Mesia


Pene 44

Te Faaineineraa no te Hoi Pitiraa Mai o te Mesia

Te ti’aturi mau nei tatou i Te Hoi Pitiraa Mai o te Faaora, Iesu Mesia, o tei ravehia’tu i te ra’i, e e tae faahou mai no te faatere ei Arii o te mau Hui Arii, e te Fatu o te mau Fatu râ.

Aamu o te Oraraa o Joseph F. Smith

Ua faaite te Peresideni Iosepha F. Semita i to’na iteraa papu i te parau mau no Te Hoi Pitiraa Mai o te Faaora. Ua a’o oia i te Feia Mo’a ia haapii mai i te mau parau a te mau peropheta a te Atua no ni’a i Te Hoi Pitiraa Mai e i te faaineineraa ia ratou iho no te reira na roto i te haapaoraa i ta ratou mau fafauraa. Ua haapii oia e, ua riro te Ekalesia ei “ve’a taa ê no Te Hoi Pitiraa Mai o te Faaora”1 e te faaineine nei i te ao nei no Ta’na faatereraa meleniuma. Te Hoi Pitiraa Mai o te Faaora “e ere i te mea atea,” o ta te Peresideni Smith ïa i parau, “no te mau tapa’o o to’na hoiraa mai e mea maramarama roa.” Ua faaitoito oia e te tahi mau melo o te Peresideniraa Matamua i te Feia Mo’a ia “ohipa ma te mata’u i te Atua ia nehenehe ia tatou ia ti’a i roto i Ta’na pùpù mo’a ia tae mai Oia. Ia haere mai oia i roto i te mau ata o te ra’i e ia faaora i To’na feia mo’a e a ooti ai Ta’na mau melahi i te ao nei e ia tama i ta’na hara.”2

I roto i te varua o te ti’aturi e te oaoa, ua parau te Peresideni Smith: “Te mo’e atura te feaa o te hape o tei niniihia i ni’a i te Keresetiano i taua mau matahiti o te mana’o hape e te mârô, e te hoê iteraa aano o te mahuti nei i te hi’oraa o te tere vitiviti o te Mileniuma rahi o tei tohuhia e te mau peropheta taato’a i faaûrûhia i te mau tau i mairi a’e nei. Te haapoupou nei te ao atoa i te anaana e te hanahana o te aahiata o te mahana o te mileniuma, e te tororaa o to’na mau hihi na roto i te fenua nei.”3

Te Mau Haapiiraa a Iosepha F. Semita

Ua tohu te mau peropheta a te Atua i te mau tapa ‘o o Te Hoi Pitiraa Mai o te Mesia.

A hi’o ai i te …mau haavaraa a te Atua o te fatata mai nei i te tu’uhia i ni’a i te mau hau atoa, mai te mea te mau taata … e tai’o i te mau parau i faaite ateahia e te mau peropheta no ni’a i te reira, o tera ihoa râ tei faaitehia e te melahi o Moroni, a aparau ai oia e te Peropheta Iosepha Semita, i te haamataraa o teie tau tu’uraa Evanelia, ia mana’o vau e mauruuru roa e e ti’aturi roa ratou, mai te mea râ e, aita roa to ratou e faaroo, no te mau mea o teie mau haavaraa e tae mai o tei mana’ohia e mea ohie, e aore râ, no te peu tumu tei hee mai mai te mau tau atea, area râ, e mau mea o tei tupu, e aore râ, i vai a’e na, ia faaoti te Atua i ta’na mau ohipa no te aro i te ino e te mea paieti ore o te ao nei. E ere na te mau peropheta e te mau taata i faaûrûhia i parau i teie mau mea, area râ, ua parauhia e te reo o te Fatu, e te mau ve’a mo’a i tonohia mai mua mai i te aro o te Atua, i teie tau apî mai te au i te mau tau tahito.

Ua faahiti te Melahi Moroni o tei haere mai e farerei ia Iosepha Semita i te 21 no Setepa, 1823, i te mau Papa’iraa no ni’a i teie mau haavaraaa, e i parau e, te mau tohu a te mau peropheta o tei ore â i tupu, area râ, e tupu te reira i roto i tei tau tu’uraa Evanelia, e te haamataraa tei te pae opani ïa. I rotopu i teie mau faahitiraa, te hinaaro nei au i te ani ia outou ia hi’o ia Malaki [te toru] o te pene: “Inaha, e tono vau i ta’u ve’a, e na’na e haamaitai i te e’a i mua ia’u ra,” e te vai atura â “E tia râ, ia vai ra, ia faaoromai ia tae i te mahana e haere mai ai oia ra? E o vai te mau ia fâ mai oia ra? E au hoi oia i te auahi a te tamâ moni ra, e mai te pua a te tamâ ahu ra, E parahi mai oia mai te tamâ e te haamaitai i te ario ra,”e te vai atura â “E haafatata’tu vau i te parau faaau na’u ia outou; e riro ïa vau ei ite oioi i te feia tahutahu, e te feia faaturi, e te feia tàpù haavare, e te feia i faaere i tei tarahuhia ra i ta’na ra utua, e te vahine ivi, e te otare, e te ruri ê atu i te taata ê i ta’na, e aore i màta’u mai ia’u, te parau maira Iehova sabaota ra.” [Malaki 3:1–3, 5.]

E teie faahou, Malaki pene 4–te taato’araa o tei faahitihia e Moroni—“Inaha hoi, te fatata maira te mahana mai te umu ra i te amaraa; e te feia atoa i teoteo ra, e te feia atoa i rave i te parau ino ra, e riro ïa ei aihere ra; e ama ratou ia tae i taua mahana ra, te na reira maira Iehova sabaota ra; e ore e faatoehia te tumu e te amaa atoa ra.” [Malaki 4:1.] Faahou â, ua faahiti Moroni i te pene 11 o Isaia, tei reira teie mau parau: “E haava râ oia i te taata rii ma te parau-tia ra; e tuu hoi oia i te parau au i te feia mamahu o te fenua nei: e tairi oia i te fenua nei i te papai ra o tana vaha; e pohe te paieti ore ia’na i te mata’i o tana vaha.” [Isaia 11:4.]

Faahou â, te pene 3 o Te Ohipa i na irava 22 e 23—tei faahitihia e Moroni mai te au i te tai’oraa o te Faufaa Apî—“E faatupu to outou Atua ra o te Fatu i te hoê peropheta na outou . …oia ta outou e faaroo atu i te mau parau atoa ta’na e parau mai ia outou na, e te taata atoa e ore e faaroo i taua peropheta ra, e mou roa ïa i ropu i te taata atoa.” I teie nei, e parau toiaha teie, e e vai i to’na vairaa. Ua faaite o Moroni e, taua peropheta ra o te Mesia ïa i te taime o to’na hoi pitiraa mai; e aita â teie papa’iraa i tupu, area râ, ua fatata roa i te tupu no ni’a i te hoi pitiraa mai o te Tamaiti a te Taata no te faatere e no te faaoti i te haavaraa i ni’a i te ao nei. Ua faahiti atoa Moroni i te pene 2 o Ioela, na te irava 28 e tae atu i te 32, tei parau e, ua fatata atoa teie papa’iraa mo’a i te tupu: “E faaite au i te piri i ni’a i te mau ra’i, e i ni’a atoa i te fenua, i te toto, e te auahi, e te pou auahi ana’e, e te vai atura â. E riro hoi e, o tei ta’u i te i’oa ra ia Iehova, o te faaorahia ïa: ei te mou’a ra hoi ei Ziona e ei Ierusalema te ora, ta Iehova i parau maira, i roto hoi i te toea taata ta Iehova e parau ra.” [A hi’o Aamu o Iosepha Semita—1:36–41.]

I teie nei, e au atura ia’u e, aita roa te anaanatae e aore râ, te mea faufaa o teie tumu parau puai i mo’e inaha hoi e, aita tatou i faaea noa i te mau peu tahito a te mau metua e tae noa’tu i te parau papa’i ana’e iho, aita atoa i te tahi mau mea aita i papu maitai no te hi’opoaraa i teie mau tohu, area râ, e mea ti’a i to tatou anaanatae ia ara na roto mai i te mea e, te hoê melahi no te ra’i mai, e ve’a i tonohia mai mai mua mai i te aro o te Atua, i faaite mai i teie mau tohu i te hoê taata i ni’a i te fenua nei i teie nei ui.

Ua mana’ohia e, te tahi o teie mau irava o te papa’iraa mo’a i faahitihia e te melahi, ua tupu ïa i te mau mahana o te mau aposetolo i tahito râ. Area râ, tei roto te ao nei i te pouri a faatura noa ai ia ratou. Tei roto ratou paatoa i te feaa no teie tumu parau area râ, i teie nei, ua haapurarahia, e te parau mau ra, ua ravehia ïa ma te maramarama no te taatoaraa. Ua faaite Moroni ia Iosepha Semita e, aita teie mau papa’iraa mo’a i tupu atura, area râ, ua faataahia te taime no te reira ia tupu i roto i te mau huahua atoa, Te Hoi Pitiraa Mai o te Mesia, te faaotiraa o te mau haavaraa, e te haamataraa o te faatereraa hopea o te hau o tei faaitehia mai e tupu ïa i roto i teie tau tuuraa o te Evanelia. E parari te puai o te mau hau iino o te fenua nei. E mou te mau terono o te mau Arii, e e mairi te mau basileia, a ti’a mai ai Ziona i ni’a e a oomo mai ai hoi i tona ra mau ahu nehenehe roa, e ia faaahuhia i te puai, te paari, te hanahana e te mana i ni’a i te fenua nei. E mou roa Babulonia ia ore e ti’a faahou.4

E ta’a te feia parau ti’a i te mau tapa’o e e faaineine ratou ia ratou iho no te taeraa mai o te Faaora.E ta’a te feia parau ti’a i te mau tapa’o e e faaineine ratou ia ratou iho no te taeraa mai o te Faaora.

Te purararaa i rapae o te mau mou’a auahi, te mau aueueraa fenua, e te mau miti faaî i tupu na … o te mau tapa’o ia o ta te Faaora i parau e o te faaite mai i to’na hoi pitiraa mai, noa’tu e, ua parau oia e, e riro to’na hoiraa mai mai te eiâ haru i te pô ra, area râ, ua horo’a mai oia i te tahi mau tapa’o no te faaite papu i to’na hoiraa mai mai te mau oteu o te mau tumu raau i te tau mahanahana. E ta’a i te taata paari e te mata ara i te faaarâraa e e faaineine ratou ia ratou iho ia ore ratou ia vai poiri noa. Oia atoa te mau tapa’o iti o te mau tau teie ïa, e parauhia te parau oaoa (Evanelia) i te taata rii (veve), ei ite no te mau nuna’a atoa.5

Te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei … te ti’aturi nei i te mau faaiteraa a te Mau Papa’iraa Mo’a, e tupu te mau ati rahi i ni’a i te mau nuna’a atoa ei mau tapa’o no te hoiraa mai o te Mesia e tae atu ai i te haavaraa. Te ti’aturi nei ratou e (eiaha te mau melo), te faatere nei te Atua i roto i te auahi, te aueueraa fenua, te miti faaî, te purararaa o te mou’a auahi, e te vero rahi. Te hi’o nei ratou Ia’na ei Fatu e ei Faatere no te natura e to’na atoa râ mau ture, e te mauruuru nei no ta’na tauturu i roto i te mau mea atoa. Te ti’aturi nei tatou e, ua tu’uhia mai ta’na mau haavaraa no te horo’a i te taata nei te hoê auraa o to’na puai e ta’na mau opuaraa, ia nehenehe ratou ia tatarahapa i ta ratou mau hara e ia faaineine ia ratou iho no te hoi pitiraa mai o te Mesia no te faatere ma te parau ti’a i ni’a i te fenua nei.

Te ti’aturi papu nei tatou e ora o Ziona—tei mâ te aau—mai te mea e, e haapao oia i te mau mea atoa o ta te Atua i faaue ia rave; area râ, i te tahi pae, e farereihia Ziona e “ati rahi, e te ma’i maue, e te peapea rahi, e te ‘o’e, e te tahoo, e i te auahi haapau ra” (PH&PF 97:26). Te taatoaraa o teie mau mea, ia nehenehe i to’na mau taata ia haapiihia ia haere na te maramarama o te parau mau e na te e’a o te Atua o to ratou ora.

Te ti’aturi nei tatou e, ua tu’uhia mai teie mau ati rahi o te natura i ni’a i te mau taata no te maitai o ta’na mau tamarii, no te faaitoito i ta ratou mau pûpûraa ia vetahi ê, e ia faaite i to ratou natura maitai, ia nehenehe ratou ia here e ia tavini ia’na. Te ti’aturi nei tatou, e o ratou te mau ve’a e te mau tapa’o o te haavaraa hopea, e o te mau orometua haapii no te haapii i te mau taata ia faaineine ia ratou iho na roto i te ora parau-ti’a-raa no te taeraa mai o te Faaora no te faatere i ni’a i te fenua nei, a pi’o ai hoi te mau turi atoa i raro, e a fa’i ai hoi te mau vaha atoa e o Iesu te Mesia.

Mai te mea e faaahoaho teie mau haapiiraa ia ni’a ia tatou e i ni’a i te mau taata o to tatou fenua, te horuhoru e te ereraa i te ora e te ohipa, te mauiui, te rahi e te riaria ia au i te reira, aita roa ïa i faaoromai faufaa-ore-hia.6

Te faaite papu nei au, … mai te mea e ora te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei i ta ratou faaroo, ia haapao i ta ratou mau fafauraa i te Atua e i to ratou mau taea’e, ia faatura i te autahu’araa o ta ratou i farii, e ia tamata na roto i te faaroo i te afai ia ratou iho i roto i te auraroraa i te mau ture a te Atua, o ratou te topa matamua i raro a’e i te mau haavaraa a tei Teitei roa râ, no te mea e haamata te mau haavaraa na roto atu i to’na iho fare.

No reira, o ratou atoa o tei rave i te hoê fafauraa e te Fatu na roto i te bapetizoraa, e ua ofati i te fafauraa, mai te poro e, e feia mo’a e, e ere hoi, area râ, e mau taata rave hara, e e mau taata ofati fafauraa hoi e, ei mau taata rave hara a to Babulonia, ua papu roa ia e, “e farii i to’na ra mau pohe,” no te mea ua papa’ihia e, e ora te feia parau ti’a [a hi’o Apokalupo 18:4; PH&PF 63:34]. Ua faatuati to’u nei iteraa papu i teie mau ohipa. Te ti’aturi nei tatou i te parau a te Fatu no teie mau mea, eiaha râ i te parau a te taata, no te mea e ere i ta te mau melahi ana’e, area râ, ua parau mai te Atua Teitei mai ni’a mai i te ra’i no teie mau mea i roto i to tatou iho nei tau o te ao nei, e ua ite tatou e, e parau mau teie parau.

Mai a tatou hoi ei mau taata, e nehenehe ia faaineine eiaha noa no te mau haavaraa, area râ, no te hanahana e te hoiraa mai o te Fatu, ia nehenehe ia tatou ia mahuti i rapae i te mau ati rahi o te niniihia i ni’a i te feia iino, e ia fariihia ei mau tavini faaroo, e ia tai’ohia no te ti’a i mua i te aro o te Fatu i roto i to’na basileia hanahana, o ta’u ia pure.7

Te faaroo nei tatou no te oraraa i roto i te tau ati rahi. Tei roto tatou i te mau tau o te ati rahi, area râ, aita vau e ite nei i te horuhoru o taua mata’u (riaria) râ. Aita te reira i ni’a ia’u. Te ani nei au ia ora ia ore te reira ia tae mai i ni’a ia’u. Te ani nei au ia ora ia paruruhia vau i te mau pohe o te ao nei, mai te mea e nehenehe ia’u ia ora, na roto i te haapao i te mau faaueraa a te Atua e i ta’na mau ture i heheuhia mai no te arata’i ia’u. Noa’tu eaha te mea e tupu mai i ni’a iho ia’u, mai te mea tei ni’a vau i te reni o to’u nei toro’a, mai te mea tei roto vau i te aupururaa e to’u Atua, mai te mea e, e mea tiamâ vau, mai te mea aita e hape, aita i ofati i te mau ture a te Atua, no te aha ïa vau e tau’a ai i te mea e tupu mai i ni’a iho ia’u? Ua vai ineine noa vau, mai te mea ua maramarama vau i te pae o te feruriraa e te haapao. Aita roa e fifi. No reira, aita roa vau e fifi nei i te mau mea o te ore e tae mai e aore râ, ia ite i te horuhoru o taua mata’u râ.

Tei ni’a te rima o te Fatu i te taatoaraa, e no reira, te farii nei au i to’na rima. Eiaha râ no te mau taata i roto i te tama’i, eiaha no te mau nuna’a o te titau nei i te haamou i te tahi nuna’a, eiaha no te mau taata o te opua ino nei no te tiamâraa o to ratou mau taata tupu, eiaha i roto i taua mau faaturaraa atoa; area râ, aita to te Atua rima i haapotohia. Nana e hi’opoa i te mau hopea o te tupu mai. Nana e arata’i ia ratou na te hoê e’a o ta oe e vau nei, i teie mahana, aita roa e ta’a nei, e aore râ, aita e ite nei, no te maitai hopea.8

Te haapaoraa i te Evanelia, e faaineine te reira i te ao nei no te hoiraa mai o te Faaora.

Te haapaoraa i te Evanelia, e faaora ïa i te ao nei i te hara, te faaoreraa i te tama’i, te mâroraa e te haavaraa, e i te arata’iraa’tu i te omuaraa o te faatereraa mileniuma. E faahoihia te ao nei i to’na fatu mau, e e faaineinehia ei aia no te feia parau ti’a. Teie te mau parau tumu o [te] Evanelia a te Mesia, e te mau hopea o te pee atu mai to ratou fariiraa e to ratou iteraahia e te taata nei.9

Te Evanelia, o te ora ïa, e mai te mea aita te reira râ, aita ïa e faufaa no te fariiraa i te reira. Ua tae ahu ore mai tatou i te ao nei e e faarue atoa mai tatou mai te reira atoa te huru. Mai te mea e e haaputuputu tatou i te afaraa o te ao nei, aita ïa e mea maitai atu oia hoi, te faaroaraa i te oraraa i onei, e aore râ, te haapapuraa no te oraraa mure ore no amuri atu. Area râ, ua haapii mai te Evanelia i te mau taata ia haehaa, ia faaroo, ia haavare ore e ia parau-ti’a i mua i te Fatu e te tahi i te tahi, e i te faito ti’a mai ta’na mau parau tumu e operehia nei, oia atoa te hau e te parau-ti’a ia faaaanohia e ia faatiahia i ni’a i te fenua nei, e te hara, te mârôraa, te faataheraa toto e te mau huru viivii atoa ia ore roa e vai faahou mai, e ia tamâhia te fenua nei e ia faaauhia ei nohoraa no te mau taata no te rai; ia nehenehe i to tatou Fatu to tatou Atua ia haere mai e parahi i reira, o ta’na ïa e rave i roto i te Mileniuma.10

Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei … te hi’o nei oia i te reira ei tuhaa o ta’na misioni no te faaineine i te e’a no te hoiraa mau e te hanahana o te Tamaiti a te Atua i ni’a i te fenua nei, no te faatere e no te parahi i pihai iho i To’na mau taata. Ei tuhaa no taua faaineineraa râ, te ti’aturi nei te mau Feia Mo’a e, o Iseraela, tei haapurarahia i roto i te mau nuna’a atoa o te fenua nei, e haaputuputuhia ïa e e faahoihia i te mau fenua i fafauhia i to ratou mau metua ei ai’a mure ore. …

… O ratou o tei farii i te Evanelia i roto i te ao nei … e riro ia ei mau tauturu no te hopoiraa i te mau opuaraa a te Atua. E riro ratou ei mau hoa ohipa No’na no te faatupuraa eiaha noa no to ratou iho ora no teie tau e no te taua e amuri atu, area râ, no te ora o Iseraela taato’a e no te mau Edene hoi o te farii i te Evanelia. E riro ratou ei mau taata faatupu i te mau tohu tahito. Ua ite Isaia ia ratou e i ta ratou mau ohipa i roto i te auahi o te faaûrûraa a te Atua, a piihua ai oia: “E riro ia tae i te mau mahana hopea ra, e faatiahia te mou’a ra o te fare o Iehova i nia i te tupuai mou’a, e faateiteihia ïa i nia’e i te mau aivi, e tairuru atoa mai te mau etene atoa ra i reira” (Isaia 2:2–3). No ratou o Ieremia i parau ai a faaite ai oia i te fafau a te Atua i to Iseraela ia tupu i te mau mahana hopea nei: “tataihoê ta’u e rave i to te oire hoê, e tataipiti hoi i to te opu hoê, a aratai ai au ia outou i Ziona, e horoa’tu vau i te orometua na outou i tei au i tau aau nei, o tei faaamu ia outou i te ite e te haapao maitai” (Ieremia 3:14–15).11

Ua faati’a te Fatu … i te hoê faaueraa mana o Ta’na i parau ia ti’a i To’na mau taata ia feruri: E mea ti’a ia ratou ia haamata i teie ihoa hora ia upooti’a i to ratou mau enemi atoa e, mai te mea e e tamau noa ratou i te faaroo i te haapaoraa i Ta’na mau ture Ta’na i horo’a ia ratou, inaha ua faauehia e mea ti’a ia ratou ia upootia e tae noa’tu e, ua haavîhia to ratou mau enemi atoa— eiaha ia haavîhia na roto i te puai e aore râ, na roto i te varua o te mârôraa e aore râ, na roto i te tamai area râ, ia haavîhia na roto i te puai o te parau mau mure ore, na roto i te hanahana e te puai o te Atua Teitei. … Te tupuraa o te puai o te parau-ti’a e te ti’araa o te mau taata o te fafauraa a te Atua e mea ti’a ia rave itoito e ia faarahihia, e tae noa’tu e e pi’o e e faaite to te ao nei e, o Iesu o te Mesia, e te vai nei te mau taata o te faaineine nei no To’na hoi faahouraa mai ma te mana e te hanahana i te fenua nei [a hi’o PH&PF 103:5–8].12

E ere te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei i te Ekalesia polotita. E ere i te hoê haapaoraa na te hoê pùpù. E Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei. O oia ana’e o te vai nei i teie mahana i roto i te ao nei te nehenehe e o te ti’a ia parau i te i’oa o Iesu Mesia e i to’na mana hanahana. Te faaite nei au i teie parau i mua ia outou e ia mua i to te ao nei ma te haehaa e te parau mau, ma te hohonu ia au i te parau mau ia mana’ohia e ratou o te patoi nei e aita e tumu no taua patoiraa râ. Area râ, e parau mau e e vai parau mau noa e tae noa’tu ia’na tei vai te mana no te faatere i rotopu i te mau nuna’a o te ao nei e i rotopu i te mau tamarii tataitahi a te Atua i roto i te ao nei e ti’a ia’na ia haere mai e ia mau i te faatereraa o te hau e ia farii i te vahine faaipoipo o te faaineinehia no te taeraa mai o te Tane Faaipoipo.13

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • No te aha e mea faufaa no tatou te mau peropheta a te Atua “i teie tau mai te au i te mau tau i tahito râ” tei tohu no Te Hoi Pitiraa Mai o te Faaora?

  • No te aha i horo’ahia mai ai ia tatou te mau tapa’o no Te Hoi Pitiraa Mai? O vai ma te ta’a i teie mau tapa’o o te hoiraa mai o te Faaora? Nahea tatou ia faaohipa i teie haamaramaramaraa no ni’a i teie mau tapa’o i roto i to tatou oraraa?

  • I roto i te hea mau vahi te mau ati rahi i roto i to’na huru mau e riro ai ei “maitai no te mau tamarii a te [Atua]”?

  • Eaha ta tatou e nehenehe e rave ia “mahuti i rapae i te mau ati rahi o te niniihia i ni’a i te feia ino”?

  • Eaha te mau haamaitairaa o te tae mai i te ao nei mai te mea e, e haapao te mau taata i te mau parau tumu o te Evanelia?

  • Eaha ta te Atua mau rave’a “no te faaore” i te mau hope’a o te hara “no te maitai hope’a”?

  • Nahea te mau Feia Mo’a ia haavî i te taatoaraa o to ratou mau enemie?

  • No te aha Te Hoi Pitiraa Mai e riro ai ei “mahana rahi” e te “hanohano”? (PH&PF 110:16.)

  • Eaha ta tatou tataitahi e nehenehe ia rave no te faaineine i te ao nei no Te Hoi Pitiraa Mai o te Faaora?

Faahororaa

  1. I roto Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, haaputuhia e James R. Clark, e 6 buka. (1965–75), buka 4, api1 54.

  2. I roto Te mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 3, api 287.

  3. I roto Te mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 4, api 294.

  4. I roto Conference Report, Eperera 1880, 95–96; paratarafa i faaauhia.

  5. I roto Te mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 4, api 132.

  6. Gospel Doctrine, 5raa o te neneiraa (1939), api 55.

  7. I roto Conference Report, Eperera 1880, api 96

  8. Gospel Doctrine, api 89.

  9. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 19 Febuare 1878, api 1.

  10. Gospel Doctrine, api 84–85

  11. “Peresideni Iosepha F. Semita no ni’a i te ‘Momoni,” Millennial Star, 19 no Tiunu 1902, 385–86.

  12. I roto Conference Report, Eperera 1902, api 2.

  13. Gospel Doctrine, api 137.

Hōho’a
the Second Coming

Te Hoi Pitiraa Mai, na Harry Anderson. Te ti’aturi nei te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei e, e ho’i faahou mai te Faaora, o Iesu Mesia i te ao nei ma te mana e te hanahana rahi.