Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 24: Te Patururaa i te Feia Tei Piihia ia Peresideni


Pene 24

Te Patururaa i te Feia Tei Piihia ia Peresideni

Ia auraro e ia paturu tatou i roto i te parau mau e te ti’a to tatou feia faatere o te autahuaraa i piihia ia peresideni.

Aamu o te Oraraa o Joseph F. Smith

Ua paturu o Joseph F. Smith i to’na feia faatere no te autahuaraa i roto i to’na aau e i roto i ta’na mau ohipa. Ua tuea noa ta’na mau haaraa i te mau parau a Nephi: “E haere au e e rave au i te mau ohipa ta te Fatu i faaue mai” (1 Nephi 3:7).

I te ava’e no atopa matahiti 1873, ua pii faahou te Peresideni Brigham Young ia’na ia tavini i roto i te hoê misioni. Teie ta Joseph F. Smith i parau: “Ua piihia vau ia tavini i te hoê misioni i muri i to’u taviniraa i na matahiti e maha i roto i te hoê fenua faaapu, hoê râ matahiti e toe râ ia’u e riro roa mai ai taua fenua râ no’u, area râ ua parau te Peresideni Brigham Young te hinaaro râ oia ia haere au i Europa no te hoê misioni, no te hapa’o i te misioni i reira. Aita vau i parau ia’na “Te taeae Brigham, aita vau e nehenehe e haere, te vai nei hoê fenua faapu i roto i to’u rima, e mai te peu e reva vau e mahere ïa taua fenua râ, e eita ïa vau e riro faahou ei fatu no taua fenua râ. Ua parau râ vau i te taeae Brigham: “Na reira ïa Peresideni Young; e haere au i te mau vahi ta oe e hinaaro, e haapa’o vau i te piiraa a to’u faatere”. E ua reva vau. Ua mahere te fenua faapu,e aita roa’tu vau i amuamu, aita vau i pari i te taeae Brigham i to’u ereraa i taua fenua râ. Ua mana’o vau ua faataahia vau no te hoê ohipa faufaa ae i teie fenua rahi 160 ta te aano. Ua tonohia vau no te faaite i te parau no te faaoraraa i te mau nunaa o te ao. Ua piihia vau na roto i te mana o te Atua i nia i te fenua, e aita vau i faaea i te feruri i to’u mau ti’araa; ua haere au no te mea ua piihia vau, e ua paturu mai e ua haamaitai te Atua ia’u.”1

Haapiiraa na Joseph F. Smith

E afai tatou i to tatou rima i nia ei tapa’o fafauraa no te paturu i to tatou feia faatere.

I to’u mana’o, te afairaa rima i nia i mua i te Fatu no te paturu i te feia faatere o te Ekalesia e te mau faanahoraa ei ohipa faufaa roa ae i roto i te Ekalesia. Teie te tahi ohipa faufaa o ta matou e rave nei, e aita te tahi mau taata e haapa’o nei. Oia hoi, te vai nei te tahi mau taata o te haere e atu i muri mai i to ratou afairaa i to ratou rima i nia no te paturu i te feia faatere o te Ekalesia ma te ore e tau’a, e ta ratou e ore e faafaufaa. To’u mana’o e mea hape te reira. O ratou o tei fafau i te haapa’o i te mau faaueraa a te Fatu, i muri iho e ofati i teie fafauraa ma te ore e haapa’o i tera mau faaueraa, ua tuea noa ïa ratou i tera mau taata o tei afai i to ratou rima i nia ei tapa’o no te fafauraa e e paturu i te feia mana o te Ekalesia e i muri iho e ore e haapa’o i te rave. Hoêa parau tumu i roto i na faahohoaraa toopiti: e ofatiraa te reira i te fafauraa ta tatou i rave.2

E hape rahi mau te reira i mua i te aro o te Atua Mana Hope ia ma’iti i te paturu i te feia mana o te Ekalesia e i muri iho a pato’i atu ai, e a haafaufaa ore ai i te mau haapiiraa o tei horoahia mai, e haavahia ratou e te Fatu.3

E hopoi’a faufaa te reira no te Feia Mo’a ia ma’iti i te paturu i te feia mana o te Ekalesia, ia na reirahia, eiaha râ na roto noa i te afairaa i te rima i ni’a, na roto atoa râ i te ohipa e te parau mau. Eiaha roa’tu te hoê mahana ia hope ma te ore te mau mero o te Ekalesia ia faateitei i to ratou reo i roto i te pure i te Fatu râ no te paturu i To’na mau tavini o tei ma’itihia no te peresideni ia ratou…Mea tia i te feia faatere ia farii i te faaroo o te mau melo no te paturu i te feia faatere ia amo i ta ratou mau hopoi’a, ia puai ratou i roto i te Fatu….

E faaueraa teie na te Fatu ia putuputu tatou no te paturu i te feia mana o te Ekalesia, i reira e faaapî tatou i ta tatou mau fafauraa ia paturu i te mana o te Atua o Ta’na i faanahonaho mai i nia i te ao nei no te faatere i Ta’na Ekalesia. E te hinaaro nei au e haapapu e, e mea faufaa i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei ia faatura e ia paturu i te mana o te Autahuaraa Mo’a o tei piihia ia peresideni ma te papu e na roto i te ohipa. I te taime e tomo ai te hoê varua i roto i te aau o te hoê melo no te patoi ia paturu i te feia mana o te Ekalesia, ua roohia ïa oia i te hoê varua o te faatupu i te orurehau e te amahamaha, e mai te peu e faatia oia i teie varua ia faatupu i te aa i roto i to’na feruriraa, e arataihia ïa oia i roto i te pouri e te taivaraa.4

Ua ite tatou paatoa e, e putuputu tatou i roto i te amuiraa rahi e piti ae taime i te matahiti no te tuu atu i te mau i’oa o te feia i ma’itihia ia peresideni i te Ekalesia, e te haroaroa nei tatou e, o ratou o te parahi râ i roto i teie mau ti’araa tei raro ae ïa ratou i te mau reo o te mau taata no te tape’a i to ratou mana e to ratou mau tiaraa ta ratou e faaohipa nei. Hoêa ïa tiaraa to te mau tuahine e to te mau taeae o te Ekalesia no te ma’iti ia paturu i to ratou feia faatere, e hoêa tai’oraa o te maitiraa o te hoê tuahine i te maitiraa o te hoê taeae.5

Ei Feia Mo’a i te Mau Mahana Hope’a nei, e paturu e e auraro tatou i te feia faatere i piihia ia peresideni.

I teie nei, ua tae te mau faaueraa a te Atua i te ao taatoa nei, area râ te vai râ te mau faaueraa taaê no te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hope’a nei anae. Eaha teie mau faaueraa? Teie ïa te tahi o taua mau faaueraa râ, oia hoi ia faatura tatou i te feia e peresideni nei ia tatou, oia hoi ia faatura tatou i te Autahuaraa. Aita vau e ani i te hoê taata ia faatura mai ia’u, maoti râ no te mea te rave râ vau i te mau mea o tei tuea i te varua o to’u piiraa e i te autahuaraa ta’u e mau nei. Eita roa’tu te hoê melo o te Ekalesia e haavihia ia faatura ia’u mai te peu aita vau i haapa’o i te autahuaraa e te mana i horoahia mai ia’u na roto i te hinaaro o te Atua e te reo o te Ekalesia. Tera râ, ia paraparau anae vau na roto i te Varua o te Atua e ia au i ta’u hopoia, o te parau ïa e te hinaaro ia o te Atua Manahope.

“E te mau mea atoa ta ratou e parau ra ia ûruhia ra e te Varua Maitai e riro ia ei parau mo’a, e riro ia te hinaaro o te Fatu, e riro ia te manao o te Fatu, e riro ia te parau a te Fatu e te mana hoi o te Atua e tae noa’tu i te ora.

“Inaha o teie hoi te parau a te Fatu ia outou, O outou o ta’u mau tavini nei.” [PH&PF 68: 4–5]

E tiaraa to te taatoaraa ia ite mai te peu te parau nei au na roto i te Varua o te Atua, e aita anei. I te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, ua horoahia ei faaueraa ia faaroo tatou i te reo o te Varua ta te Atua e faaite mai na roto i te mau tavini Ta’na i ma’iti no te aratai i To’na mau taata. Mai te peu e aratai au na roto i te tano ore, e haavahia vau. Aita te hoê taata e nehenehe e haapii na roto i te ino i teie mau taata e ia rave i te reira i te hoê taime maoro; no te mea e iteahia oia e te Atua e heheuhia te mau ohipa huna o to’na aau, e faaitehia ta’na opuaraa e to’na hinaaro i mua i te Feia Mo’a, e haavahia e te Varua o te Atua i mua i te Feia Mo’a. Mai te peu e farii outou i te Peresideni e to’na mau tauturu ei mana peresideniraa, e te melo o te ore haapa’o i ta ratou mau aratairaa, tei roto ia oia i te hape. Eita teie mau taata e aratai ia outou i roto i te hape….

… Aita roa’tu vau e hinaaro e ite i te mahana, ia ore teie mau taata ta outou i horoa i te tiaraa e te mana no te peresideni, e iriti i to ratou vaha no te avau i te hara e no te pato’i i te ino. … E hopoi’a na matou te reira. Tei onei matou no te reira opuaraa. O matou te taata tiai no te mau patu o Ziona [a hi’o Ezekiela 3:17–19]. E ohipa na matou, e e hopoia na matou ia ite i te mau hape e te mau ohipa iino i rotopu i te mau taata, e mai te peu aita te taata e farii, mea tia ïa ia ratou ia haere na to ratou iho e’a e ia farii i te mau utu’a. O ratou o te ore e haapa’o i te mau aratai tano, o ratou ïa te farii i te mamae, eiaha rä o ratou o tei pato’i i te ino.6

Te rave nei matou i ta matou hopoi’a ia au i te maramarama ta matou i farii, na roto i te tauturu a te Metua aroha. Te faaite nei au, eita vau e rave te tahi noa ae ohipa, maoti râ ia ite papu vau na roto i te tahoêraa mana’o o to’u mau tauturu, e aore râ ia ite mata e te mata, e ia hoêa to tatou haroaroa. Eita vau e rave noa’tu i te tahi ohipa, e aore ra e farii ia ravehia te tahi ohipa tano ore e haafifi i te basileia o te Atua i nia i te fenua nei, maoti ra na roto noa i te reo tahoê, e aore râ mai te peu e nehenehe ia tatou e ite mata, e i reira e farii tatou i te puai e te mana o te Atua, e e farii te Feia Mo’a, e e paturu ratou i ta matou mau ohipa.7

E tupu paha te mauruuru ore o te mau taata i te tahi e te tahi, e tupu atoa paha to ratou mauruuru ore i te Peresideniraa, i te Pupu Ahuru ma Piti Aposetolo, e aore râ ia vetahi ê, e parau paha ratou i roto i to ratou aau: “Aita vau e au nei ia’na, aita vau e mana’o nei e mea maitai oia, e rave rahi to’na mau hape e to’na mau ino, no reira, eita ta’u e nehenehe e auraro i to’na mana no te mea aita to’u e faaroo i roto i tera taata.” Te vai nei o ratou o te feaa nei, e rave rahi paha o ratou i roto i teie huru, area râ o teie te fifi, no te mea noa ua inoino ratou i te taata e ua faatupu ratou i te mana’o iria i roto i to ratou aau no to ratou mau taeae, te pô ra to ratou mana’o no nia i te mau faanahoraa a te Atua Manahope, te pato’i nei ratou i te mana o te te Autahuaraa Mo’a, e na roto i to ratou matapo, te vaiho nei ratou ia ratou ia aratai êhia’tu, e i te hope’a ia taiva i te Ekalesia.

Eaha râ te tereraa mau? E faaite atu vau. Te ohipa matamua, mea tia i te taata tataitahi ia ite e, e parau mau te Evanelia, no te mea teie te hoê haamaitairaa i horo’ahia ia’na o tei bapetizohia e o tei farii i te Varua Maitai. E inoino paha te hoê taata i roto i to’na mau mana’o no te tahi inoino i rotopu ia’na e te Peresideni o te Ekalesia e to’na mau tauturu; penei ae paha te vai râ te tahi mau haatafifiraa i roto i to’na aau o te tape’a nei ia’na ia paturu ia matou na roto i to’na faaroo e ta’na mau pure; mai te peu teie te ohipa e tupu mai, eaha ïa te ea ta’na e rave? E nehenehe ta’na e parau i roto i to’na aau, “ua faatia te Atua i To’na basileia, e tei nia i te fenua nei Ta’na Autahuaraa, e noa’tu to’u mauruuru ore i te tahi mau taata, ua ite au e parau mau te Evanelia e tei pihai iho te Atua i ta’na mau taata; e mai te peu e rave au i ta’u hopoi’a e e haapa’o i ta’na mau faaueraa, e tae mai te mau ata e e faaore i te ra’i poiri, e tae mai te varua o te Fatu no te iriti i to’u mau fifi, e ite faahou ia vau,–mai te peu tei roto vau i te hape, e tatarahapa ia vau, no te mea ua ite au e nehenehe te mau mea hape atoa e tauihia ei maitai.” Te mana’o nei au teie te huru o te mau taata atoa.8

A paturu anae i to tatou feia faatere e a faaroo anae i ta ratou mau aratairaa.

Mai te Peresideniraa o te Ekalesia e peresideni nei i te taatoaraa o te Ekalesia—i nia i te mau titi atoa, te mau paroita atoa e te mau misionare atoa i te ao nei—e peresideni te mau peresideni titi i nia i te mau titi i Ziona e te mau paroita e te mau amaa atoa, e ia pii anae ratou i te mau taata no te paturu ia ratou i roto i te mau ohipa tano, mai te peu aita ratou e paturu, tei nia ïa te utu’a i to ratou upoo eiaha râ i nia i te upoo o te mau peresideni titi. E hopoi’a na ratou te pato’iraa i te ino e te avauraa i te parau tia ore. E hopoi’a na ratou ia aratai e ia a’o i te mau taata ia haapa’o e ia tutava i roto i ta ratou mau titi…. Te hinaaro nei au ia haroaroa maite outou i teie ohipa … e tiaraa to [te peresideni titi] ia peresideni, ia a’o, ia aratai e ia hiopoa i te mau hinaaro o te mau taata i reira….

… Te vai nei ia tatou nei te parau no te hioraa, no te haapiiraa, no te faaueraa, no te avauraa, no te a’oraa e no te faaitoitoraa. Mea tia i te mau taata atoa ia tai’o e ia haroaroa i teie mau parau, e i reira e ite ratou tei rotopu te mau parau ora ia ratou. Tera râ, ia ore ratou e tai’o i te parau a te Atua e ia ore ratou e haroaroa, ia paraparau anae mai te mau taata a te Atua, eita ratou e haroaroa ia ratou. Ua riro te mau Peresideni titi ei mau parau ora no outou. Ua ma’itihia ratou e te Atua…. Mea tia ia paturu ia ratou, ia faaroo i ta ratou mau a’o. Eita ratou e aratai ia outou i roto i te hape, eita ratou e aratai i roto i te ino; eita ratou e hape i roto i ta ratou mau a’o ia outou na; no te mea te tia râ ratou ei pou mori no te taata—eiaha noa ei fare mori, area râ te tia râ ratou ei peresideni no te Ekalesia i roto i te Titi i Ziona, e faaite mai te Atua ia’na iho i te mau taata na roto ia ratou. E inaha, e tiaraa to te mau tane e to te mau vahine atoa ia farii i te heheuraa e te paarî no o mai i te Atua Manahope râ, no te ite mai te peu mea maitai teie mau taata e te amo râ ratou i ta ratou hopoi’a.9

Ua riro te episekopo ei faatere peresideni i roto i ta’na paroita, e i te vahi tei reira te epesikopo, tei raro ae ïa to’na mau tauturu e te mau melo o ta’na paroita i ta’na peresideniraa. Eita oia e nehenehe e faarue. Eita oia e horo’a atu ia vetahi ê, mai te peu e na reira oia, te ofati râ ïa oia i te hoê parau tumu mo’a o te faatereraa o te autahuaraa.10

Teie tei faahitihia e te tahi taata: “Aita to’u e faaroo i to’u episekopo. Aita vau e au nei i te episekopo. Aita vau e tiaturi nei ia’na, mea taa ore oia, eere oia i te mea afaro, e eita vau e paturu ia’na i roto i to’na piiraa i roto i te Ekalesia.” Eiaha ia mo’ehia ia outou; aita ratou [te mau episekopo e to’na mau tauturu] i piihia na roto noa i to matou hinaaro. Tei reira ratou no te mea ua piihia ratou e te Fatu ia riro ei peresideniraa i roto i te paroita, na roto mai i te mana o te Atua, e te mau nei te mau episekopo i te mana o te Atua, eiaha râ o te taata nei….

… Ia parau anae te hoê taata: “E feia Mo’a matou i te mau Mahana Hope’a nei, e melo no te Ekalesia, e mea parau ti’a vau, no te mea ua ite au i te mau parau tumu o te Evanelia e ua ite au i te mau aratairaa a te Ekalesia”, e i muri iho e parau mai teie taata: “Te pato’i nei au i te episekopo no te mea aita vau e au nei ia’na, e aore râ aita to’u e faaroo i roto ia’na” e tapa’o mau ïa teie e, aita oia e haroaroa nei i te parau tumu o te faanahoraa e te auraro i te mana no te ra’i mai. Inaha e riro ïa oia ei taata maniania, ei taata fifi e te ahoahoa, mea tia ïa oia ia fana’o ia au i to’na iho huru e to’na mau haapa’o ore.11

Eita paha te hoê taata e horoa i to’na tiaturiraa i te Epesikopo e aore râ i te hoê o to’na na tauturu e aore râ ia raua toopiti atoa râ…. No reira, no te mea te manao râ oia mai te reira te huru, mea tano anei e aore râ e mea maitai anei i roto i to’na tiaraa ei Peretibutero i Iseraela, ia faariro oia ia’na ei haava no te episekopo e no to’na nau tauturu e no te Ekalesia taatoa? Mai te peu te reira te huru manao e vaira i roto ia tatou, ua riro ïa oia mai [te tahi atu mau taata o tei taiva i te Ekalesia]…Te mana’o râ anei outou e, e ô to outou manao i roto ia ratou i te parau e, ua taiva ratou i te Ekalesia? Aita, te mana’o papu nei teie mau taata i roto i to ratou feruriraa e, aita roa’tu ratou i taiva. E pato’i ratou i te mana’o e, ua taiva ratou e aore râ ua huri ê atu ratou i te Ekalesia…. Mai te peu e afai au i to’u rima i nia no te pato’i i to’u Episekopo, i te Pupu Hoê Ahuru ma Piti Aposetolo e aore râ i te Peresideniraa Matamua, no te mea aita vau i au ia ratou, tei roto ïa vau i te anairaa o teie mau taata i taiva, e e na o vau i te parauraa e: “Ua taiva te Ekalesia, ua taiva o Iotefa Semita, o Brighama Young e o John Taylor, tera râ mea puai to’u faaroo, ua taiva te mau taata atoa no te mea aita ratou i haapa’o mai ia’u.” Te reira te huru o te taata patoi i te mana o te Autahuaraa, e i te hoê a taime e tamata oia i te tape’a noa i to’na faaroo. Hoê anae taata i te taime hoê e mau nei i te mau taviri o te basileia o te Atua i ni’a i te fenua nei.12

No reira, te parau nei au ia outou, a faatura i te Peresideniraa o te titi e i to outou mau Episekopo, e o ratou atoa o tei tuuhia i rotopu ia outou no te aratai ia outou na. A paturu ia ratou i roto i to ratou mau tiaraa ma te faaroo e na roto i ta outou mau pure e a faaite ia ratou e tauturu outou ia ratou na roto i te mau parau tano e te ohipa tano, e e haamaitai mai te Atua ia outou.13

Paturu i te feia faatere, e tapa’o ïa no to outou hinaaro maitai, faaroo e tahoê.

Te ti’aturi nei au e hopoi’a na te Ekalesia ia faatura e ia ite i te taata tataitahi e mau nei i te hoê tiaraa i roto i to’na piiraa. Te apee nei au i te parau haapiiraa e mea faufaa te hopoi’a a te taata haapii mai te hopoi’a a te Aposetolo, i roto i to’na piiraa, e e hopoi’a na te mau melo ia faatura i te taeae hahaere, e e faatura atoa oia i te tiaraa e te a’o a te peresideniraa pupu o te Ekalesia. Te mau nei ratou taatoa i te Autahuaraa, te haa nei ratou i roto i to ratou mau piiraa, e mea faufaa pauroa ratou, no te mea ua pii te Fatu ia ratou e ua tuu Oia ia ratou i roto i Ta’na Ekalesia. Eita tatou e nehenehe e haafaufaa ore, mai te peu e haafaufaa ore tatou, tei nia ïa ia tatou te hara.14

Eiaha tatou e farii ia vai tamau mai te varua patoi e te amuamu i roto i to tatou aau ia tuuhia mai te mau i’oa i mua ia tatou no te paturu i roto i ta ratou mau hopoi’a. Mai te mea te inoino râ tatou i te hoê noa ae taeae, e hopoi’a na tatou, ei melo no te Ekalesia, ia haere na mua, ia au i ta te papairaa e a’o nei, i mua ia ratou no te faaite i to tatou mau mana’o e te tumu o to tatou huru, eiaha no te faarahi i te fifi, ia haere râ tatou i mua ia ratou ma te varua hau e te aroha taeae, ma te varua o te hoê keretetiano mau, ia ti’a ia tatou ia faaore i te mana’o inoino, e mai te peu ua hape tatou i mua i to tatou taeae, ia imi tatou i te rave’a no te faaafaro i te ino. Mea tia ia tatou nei ia here i te tahi e te tahi e ia paturu i te tahi e te tahi ei tamarii na te Atua e ei taeae e ei tuahine no te maitai o Ziona.15

E au mau taeae e au mau tuahine, te hinaaro nei au e haamauruuru ia outou no te manao rotahi o ta outou i faaite mai na roto i te afairaa i to outou rima i nia i roto i teie amuiraa. Te faariro nei au i te reira mai te hoê tapa’o no te hinaaro mau, te faaroo e te manao rotahi o teie amuiraa rahi i roto i to ratou feia faatere, o tei vauvauhia i mua ia outou, e e haapa’o outou i te fafau ta outou i fafau i te Fatu e i te tahi e te tahi na roto i te afairaa te rima i nia, e te hinaaro râ outou e paturu i te feia faatere i roto i te mau faanahoraa atoa, mai te matamua e tae noa’tu i te hope’a, o ta outou e ore e faaino, o ta outou e ore e faahapa ma te tumu ore, o ta outou e ore e tape’a i to ratou haereraa i mua, e aore râ e haafifi i ta ratou ohipa, tera râ e rave outou i te mau mea atoa no te tauturu ia ratou, no te haamaitai ia ratou, e no te faaitoito ia ratou i roto i te ohipa maitai ta ratou e rave râ.16

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • No teaha te patururaa i to tatou mau feia faatere i riro ai ei “hoê o te mau ohipa faufaa ae o te ravehia i te mau amuiraa o te Ekalesia? No teaha e mea maitai ia ite ua riro te patururaa i te feia faatere ei “hoê fafauraa ta tatou e rave nei.”

  • Nahea tatou ia paturu i to tatou feia faatere “eiaha i roto i te huru taata, area râ na roto i te ohipa e te parau mau”? Ua ite anei outou i to outou faaroo e ta outou mau pure i te tautururaa i te feia faatere?

  • Eaha te nehenehe e tupu i te mau taata o “te ore e paturu i te feia faatere o te Ekalesia?

  • Nahea te Peresideniraa Matamua e te Pupu Hoê Ahuru ma Piti Aposetolo e riro ai ei “taata haapa’o i nia i te mau patu i Ziona”? Eaha ta ratou mau hopoi’a? Nahea tatou ia paturu e ia faatura ia ratou i roto i teie hopoi’a? (A hi’o atoa PH&PF 107:22)

  • Eaha te mau hopoi’a a te peresideniraa titi? Nahea tatou ia paturu maitai ae ia ratou?

  • No teaha e mea faufaa ia ite e, te mau nei te episekopo i te mana i roto i te paroita “no roto mai i te Atua, eiaha no roto mai i te taata”? Nahea tatou ia paturu maitai ae i te episekoporaa i roto i ta ratou mau hopoi’a?

  • Nahea te hopoi’a a te hoê orometua hahaere utuafare e riro ai ei mea faufaa mai te hopoi’a a te aposetolo, i roto i te vahi i piihia ai ia haa? Nahea tatou ia paturu e ia faatura i te mau orometua hahaere utuafare?

  • Nahea te patururaa e te faaturaraa i to tatou feia faatere e riro ai ei tapa’o no to tatou faaroo i te Fatu?

Faahororaa

  1. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 28 Eperera 1896, api 1.

  2. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 28 Me 1895, api 1.

  3. I roto Te mau A’oraa Haaputuhia horo’ahia e te Peresideni Wilford Woodruff, To’na na Tauturu, te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e Te Tahi Atu â, haaputuhia e Brian H. Stuy, e 5 buka (1987–92), buka 4, api 298.

  4. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 28 Tinu 1898, api 1.

  5. Gospel Doctrine, 5raa o te neneiraa (1939), api 158.

  6. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 21 Tenuare 1896, api 1.

  7. I roto Conference Report, Eperera 1902, api 86–87.

  8. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 26 Tinu 1883, api 1.

  9. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 21 Tenuare 1896, api 1.

  10. Gospel Doctrine, api 185.

  11. I roto Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, haaputuhia e James R. Clark, e 6 buka (1965–75), buka 5, api 83–85.

  12. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 26 Tinu 1883, api 1.

  13. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 31 Mati 1896, api 1.

  14. Gospel Doctrine, api 163–64.

  15. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 21 Tinu 1898, api 1.

  16. I roto Conference Report, Atopa 1911, api 130–31.

Hōho’a
Joseph F. Smith and Joseph Fielding Smith

Te Peresideni Joseph F. Smith e ta’na tamaiti o Joseph Fielding Smith, o tei riro ei mero no te Pupu Hoê Ahuru ma Piti Aposetolo i te taime a patahia ai teie hohoa i te matahiti 1914 e i muri iho ua riro mai oia ei ahururaa o te Peresideni o te Ekalesia.