Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 20 Te Taatiraa Mure Ore o te Tane e te Vahine


Pene 20

Te Taatiraa Mure Ore o te Tane e te Vahine

Te tane e te vahine o tei taatihia no te tau mure ore i raro ae i te tura o te autahu’araa mo’a, na roto i to raua haapao maitai,e farii ïa raua i te faateiteiraa i roto i te basileia tiretia o te Atua.

Aamu o te oraraa o Joseph F. Smith

Atavini ai oia ei tauturu no te Peresideni John Taylor, ua haere o Joseph F. Smith i te fenua Vaihi ma te apeehia e to’na hoa faaipoipo o Julina. Te na o ra oia i te parauraa no’na: “aita e ahihiraa to’na haapao maitai, mai te fetia poro ni’a to’na huru mau, e mea tamau oia mai te taime ra e maitai ae i te auro ra.”1 I te fenua Vaihi, ua roohia te Peresideni Semita i te hoê ma’i ino roa e ua aupuru o Julina ia’na e tae roa’tu i te taime ua maitai oia. E nau avae i muri iho, i te avae Mati 1887, ua tia ia Julina e te mau tamarii ia ho’i atu i te fenua marite e ua faaea mai o Iosepha F. Semita i te fenua Vaihi.

I te 15 no Mati, ua papai oia i roto i ta’na puta aamu: “Ua faarue te pahi auahi i te uahu i te hora 12 e 15 minuti mairi i te hora 12, ua haamata oia i to’na tere i rapae mai i te uahu; e ua hio hopea vau i te hohoa o te feia i herehia e au, ta’u mau tamarii here ia tia i te Atua ia haafarerei faahou ia matou na roto i To’na ra aroha. I te mo’eraa te pahi ra i to’u mata, ua haavitiviti au i te haere i te tahi vahi maitai ae no te nana faahou i te pahi auahi ra Australia e to’na ra mau tao’a herehia e tae roa’tu i te taime ua mo’e oia i muri mai i te moua ra o Diamond Head. E a parahi ai au e o vau anae ra, ua oto to’u varua e ua ta’i au e ua mauiui to’u mafatu i te faarueraa ia ratou o tei riro ei mau tao’a rahi roa ae na’u i te fenua nei”.2

Noa’tu te mauiui o te taaeraa, ua ite te Peresideni Semita i te mana e te fafauraa o te tumu parau mure ore ra o tei heheuhia i to te ao nei e te Peropheta Iosepha Semita ra: “Eaha te reira? Te taatiraa o te tane e te vahine no teie tau e no te tau mure ore ra.… O vai tei ite i te hopoia o te tae mai na roto i te taatiraa o te tane e te vahine ra, hou Iosepha Semita a heheu mai ai i te reira na roto i te ohie i to te ao nei? Ua ara’ara to’u mata. Mai te mea te vai nei te hoê mea i te ao nei o te faariro ia’u ei taata maitai ae, e aore râ ei tane maitai ae, o teie ïa tumu parau ta te Fatu i heheu mai, o te faaite nei ia’u i ta’u mai hopoia.3

Haapiiraa a Iosepha F. Semita

Ua haamau te Atua i te faaipoiporaa no to tatou hanahana mure ore e to tatou faateiteiraa.

Ua haamau te Atua i te faaipoiporaa i te matamua ra. Ua hamani Oia i te taata ia au i To’na ra hoho’a e to’na ra huru, te tane e te vahine, e i te taime o to raua hamaniraa, ua opuahia ia taati ia raua na roto i te taatiraa o te faaipoiporaa, e aita hoi to te hoê e maitai roaraa mai te mea aita te tahi ra.4

Te taatiraa tiama o te tane e te vahine, o te ravea ïa no raua no te faatupu i to raua mau hinaaro teitei e te mo’a roa ae. No te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, aita te faaipoiporaa i opuahia e to tatou Metua i te Ao ra ia riro ei taatiraa noa no teie nei oraraa, o te hoê ra taatiraa o te vai a muri ae i te mau tamataraa o te tau, o te vai e a muri noa’tu, o te horo’a i te faatura e te oaoa i roto i teie nei ao, te hanahana e te mau ora mure ore i roto i te mau ao amuri ae.5

[Na te Evanelia] e tahoê i te tane e te vahine i roto i te hoê fafauraa mure ore o te matirimonio, te mo’a e te ma, horo’ahia e te Atua, o te faatia i te mau titauraa e o te au i te mau hinaaro ma o te varua. E riro te tane e te vahine ei hoê – tane e te vahine no teie tau e no te tau mure ore. E mana’o faahiahia mau teie!6

Eita te Atua e titau noa area ra e faaue atoa oia ia faaipoipo. I te vai tahuti oreraa te taata, hou te hara i o mai ai i te ao nei, ua faatupu to tatou Metua i te Ao ra i te faaipoiporaa matamua. Ua taati Oia i to tatou na metua matamua i roto i te mau auraa o te taatiraa mo’a, e ua faaue Oia ia raua ia fanau, ia rahi e ia faai i te fenua nei. Aita teie faaueraa i tauihia, i faaruehia e aore i faaorehia; area ra ua tupu â oia i te puai na roto i te mau u’i atoa o te taata nei.7

[Te mau taata] … te haere noa’tu ra to ratou aau i te mana’o pipiri e te paieti ore, i te tiaturiraa e, mea hape te faaipoiporaa e e ohipa haama te mau tamarii. Te patoi nei te Ekalesia a Iesu Mesia i te reira feruriraa, e te tiaturi nei e te haapii nei oia ei Evanelia mau, te faaueraa rahi matamua a te Atua i te taata nei i roto i te mau papairaa mo’a: “Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faai i te fenua nei, e e haavi iho.” [Genese 1:28]

… Ua faaue, ua faatia, e ua haamau te Atua i te faaipoiporaa. Ua faaite papuhia te reira i roto i te heheuraa a te Atua i te Peropheta Iosepha Semita, mai ta’na i parau i roto i te Buka Fafau, tuhaa 49:15 “E teie faahou a, oia mau ta’u e parau atu ia outou e, o te faaore i te faaipoiporaa aita hoi oia i faatoro’ahia e te Atua, no te mea ua haapaohia te faaipoiporaa e te Atua no te taata nei.”8

Te faaipoiporaa … e tumu parau ia e aore ra e oro’a no te Evanelia o tei riro ei mea faufaa rahi roa no te oaoa o te mau taata, noa’tu e rave rahi o te haafaufaa ore nei i te reira. Aita e tumu parau faufaa ore e aore ra te titau orehia i roto i te opuaraa no te ora, area ra aita’tu e tumu parau faufaa rahi ae e o te titauhia no te oaoa o te taata nei i te faaipoiporaa—eiaha no teie noa oraraa, no te oraraa atoa ra amuri ae.9

E fana’o hanahana ia taatihia te tane e te vahine no teie tau e no te tau amuri atu.

E fana’o hanahana ia faatiahia te taata ia haere i roto i te Hiero o te Atua ia taatihia ei tane e ei vahine i roto i te mau auraa o te faaipoiporaa no teie tau e no te tau mure ore na roto i te tura o te Autahu’araa Mo’a, oia hoi te mana o te Atua, no te mea o tei taatihia ia au i te reira raveraa ra “eita roa ïa e tia i te taata ia faataaê” no te mea ua taati te Atua ia raua.10

Te tane e te vahine ra o te o i roto i teie nei oroa no te faaipoiporaa, te o nei raua i roto i te hoê ohipa rahi atu i ta raua i ite, e ohipa faufaa rahi roa mai te ora e te pohe e te haereraa i mua amuri noa’tu. Na te reira e faataa mai te oaoa mure ore e aore ra te oto mure ore.11

No teaha [te Atua] i haapii ai ia tatou i te tumu parau no te taatiraa mure ore i rotopu i te tane e te vahine?… Ia tia i te tane ia farii i ta’na ra vahine na roto i te mana o te Atua, no teie tau e no te tau mure ore, ia tia ia’na ia titau i ta’na ra vahine, e i te vahine ra i ta’na ra tane, i roto i te ao e haere mai nei.12

E faaora hoê hoêhia paha te mau tane e te mau vahine, area râ te mau tane e te mau vahine eita ratou e faateiteihia hoê hoê anae ra. E mea tia ia raua ia taatihia i roto i taua taatiraa ra o tei heheuhia i roto i teie tau tuuraa Evanelia hopea nei. Aita ra te tane i taaê i te vahine, aita atoa te vahine i taaâ i te tane i te Fatu nei. Parau noa’tu â te mau tane e te mau vahine i ta ratou parau e aore ra i to ratou manaoi no ni’a i teie parau tumu, e mea papu roa ïa e, eita ratou e farii i te faateiteiraa i roto i te basileia o te Atua mai te mea e feia otahi ratou…

Ua haere mai tatou i o nei ia riro mai te Atua ra te huru. Ua hamani Oia ia tatou i te matamua ra mai To’na ra huru e mai To’na ra hoho’a, ua hamani Oia te tane e te vahine. Eita roa tatou e riro ia au i te hohoa o te Atua, ahiri eita tatou i te tane e te vahine…. Ia riro tatou mai Ia’na ra te huru, e ite tatou e, e ti’a tatou i mua i To’na aro ia au i te hohoa i hamanihia ai tatou, ei tane e ei vahine. Eita te vahine e tae i reira ona anae ra, e eita atoa hoi te tane e tae i reira ona anae ra, no te titau i te faateiteiraa…. E ti’a ia raua ia tapae hoê hoê anae i te faito o te faaoraraa ra, tera ra, ia faateiteihia raua, e faateiteihia ïa raua ia au i te ture o te basileia tiretiera. Aita’tu e ravea taaê e faateiteihia ai raua.13

Aita e taatiraa no teie tau e no te tau mure ore e ravehia i rapae i te ture a te Atua ra, e i te faanahonahoraa o To’na ra fare. E hinaaro paha te mau taata i taua taatiraa ra, e faatupu paha ratou i taua huru taatiraa râ i roto i teie oraraa, eita râ taua taatiraa ra i te mea mana maori ra ia ravehia e ia faati’ahia na roto i te mana o te Atua, na roto i te i’oa o te Metua e o teTamaiti, e o te Varua Maitai.14

E faaipoipo te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei no te tau e no te tau mure ore, eiaha noa e tae atu i te tau e faataa te pohe i te tane e te vahine ra. Te mau faaipoiporaa i ravehia i raro ae i te ture tivira e te faatereraa o te mau orometua no te mau faaroo ee, e mea faaturahia e e mana noa i roto i teie oraraa, area râ ia haamanahia no te oraraa mure ore, e mea tia i te mau fafauraa ia ravehia no te tau mure ore, e mea tia i teie mau taatiraa ia ravehia ia au i te ture a te Atua ra e i raro ae i to’na ra mana, ia ore te reira ia ravehia, aita to tera e mana i te tau i muri mai. E vahine ta te tane, e e tane ta te vahine, e tamarii ta te mau metua, a muri noa’tu, mai te peu e e rave ratou mai tei anihia e ana, oia hoi te taata o tei mau i te tura no te faatere i te mau mea atoa i roto i To’na ra basileia.15

Ia faaipoipo i roto i te faaroo i te taime tano e i roto i te fare o te Fatu.

Te parau nei matou i te feia api, a faaipoipo, ia tano ra te faaipoiporaa. A faaipoipo i roto i te faaroo, e ia faaterehia taua oro’a ra i te vahi ta te Atua i faataa. A ora parautia outou ia tia ia outou ia farii tiaam i taua haamaitairaa ra.16

Te hinaaro nei au ia ite te feia api tamaroa i Ziona, te faanahoraa no te faaipoiporaa, eere i te faanahoraa i hamanihia e te rima taata. No o mai i te Atua ra. E mea poupou…. Aita i faanahohia no te faaohieraa i te au o te taata nei, no te faatia i te feruriraa taata, e i to’na ra mau mana’o; ia faaipoipo e ia faataa, no te faatupu e no te faarue, ia tia no’a i to’na ra hinaaro. E mau utua rahi o tei apee i te reira, e mau utua rahi atu i teie nei tau, e tae roa’tu i te tau mure ore, no te mea e fanauhia mai te mau varua i teie ao nei, e e o mai te mau tane e te mau vahine i roto i teie nei ao. Ua vai te faaipoiporaa, ei paruru i te hui taata. Ia faaorehia te reira, e haafifihia te mau opuaraa a te Atua, e ore te oraraa viivii ore e e tae mai te ino e te tiraurau, e e vai anoano noa te fenua nei.17

E o mai i roto i te feruriraa e mea hinaarohia te oraraa otahi e te mau utuafare nainai no te mea e iti mai te mau hopoia. Te varua o te ape i te hopoia e ape atoa ïa i te ohipa. E mono te tutautohe e te arearea i te ohipa e te faaitoitoraa u’ana. Te here i te arearea e te oraraa ohie e riro ïa ei fifi no te feia api tamaroa o te ore e faariro i te faaipoiporaa e te faarahiraa o te utuafare ei hopoia mo’a….

… Te mouraa te utuafare, e itehia te reira mouraa i roto i te nunaa, na roto i te mau tau i muri nei. Na te tau e faaite mai i te maitai o te mau ture a te Atua e tae noa’tu i te parau mau e na o ra e, tei roto te oaoa mau o te taata i te amoraa i te hopoia, eiaha ra i roto i te arearea e te haapao ore.

E ma’i pee te huru o te ao nei. Aita e nehenehe ia tatou ia ora i roto i teie mau raveraa totiare maori râ ia farii atoa tatou i te mau hopearaa o teie mau raveraa. E faahemahia to tatou feia api no te pee atu i te hohoa o te ao nei. Ua tupu ae na te manao haafaufaa ore i te mau hopoia no te faaipoiporaa. Te mau mana’o imiraa moni, e aperaa te reira no te faataime i te faaipoiporaa ia tae atu i te taime e roaahia te tahi ohipa. Te tahi o ta tatou feia api tuiroo, te hinaaro nei ratou e faaoti roa i ta ratou mau haapiiraa i te fenua ai’a e aore ra i te fenua atea. No te mea e riro mai ratou ei feia faatere no te sotaiete, eita i te hi’oraa mai te reira huru ratou e eita atoa i te mea maitai te reira aperaa ta ratou. E mea maitai ae ïa no te pae rahi o teie feia api tamaroa ia ore roa e haere i te haapiiraa teitei, i te faariroraa i ta ratou haapiiraa teitei ei tumu no to ratou faataimeraa i te faaipoiporaa hau atu i te matahiti ti’a.18

Te hinaaro nei te feia api tamaroa ia roaa ia ratou te mau fare mai te aorai te huru, o tei nehenehe mau i te mau tao’a atoa i roto, e fare tano no teie anotau mai to vetahi ra hou ratou a faaipoipohia ai. Te mana’o nei au e, e mea hape te reira. Te mana’o nei au e, e mea tia i te feia api tamaroa e i te feia api tamahine atoa, e tae roa mai i teie nei mahana e no te huru hoi o te mau mea, e mea tia ia ratou i te o atu i roto i te taatiraa mo’a no te faaipoiporaa e ia aro tahoe raua no te manuiaraa, ia upootia raua i ni’a i te mau fifi, e ia vai hoê raua i roto i te manuia, e ia tauturu raua ia raua iho i te pae tino nei, ia manuia hoi raua. Ei reira raua e haapii ai i te here i te tahi e te tahi, e e vai tahoe raua i te maoraraa o to raua oraraa, e e haamaitai rahi mai te Fatu ia raua.19

E tia i te feia faatere e i te mau orometua no to tatou mau faanahoraa feia api ia haapii i te huru mo’a e te hopoia o te faaipoiporaa, mai tei heheuhia mai i te mau mahana hopea nei ia tatou. E tia i te hoê manao no te faaipoiporaa, e na te reira e turai i te feia api tamaroa e aore ra i te feia api tamahine melo no te ekalesia ia faaipoipo maori ra ia ravehia te reira na roto i te mana i haapaohia e te Atua.20

Ia patuhia te faaipoiporaa i nia i te mau tumu parau no te here e te paieti mo’a.

Eiaha te fifi ia tupu mai i roto i te faatura e te mana’o maitai i te utuafare mai te peu e faatiahia i nia iho i te tumu parau no te viivii ore, te here mau, te parautia e te titiaifaro. Te tane e te vahine ra o te tiaturi mau i tet ahi e te tahi, e o te opua i te haapao i te mau ture no te Atua i roto i to ratou mau oraraa e o te rave faaoti i ta ratou misioni i te fenua nei, eita roa e oaoa maori te utuafare. To ratou mau aau, to ratou mau manao, to ratou varua e to ratou mau hinaaro, ua haamauhia ïa i ni’a i te faatiaraa i te hoê utuafare, i te faaitoitoraa i to te utuafare e te paturaa i te hoê basileia no ratou iho; e hinaaro ratou e haamau i te niu no te tupuraa mure ore o te mana, o te hanahana, o te faateiteiraa, e o te faatereraa arii, o te mau ao hope ore.21

Ia au i te Evanelia, eere te hoê utuafare i te utuafare mai te mea aita e vaira te tiaturiraa mau e te here mau i rotopu i te tane e te vahine. Te utuafare, e vahi te reira no te nahonaho, no te here, no te tahoe, no te faafaearaa, no te tiaturi, no te tiaturiraa papu; e vahi aita te mana’o huna e o mai, te vahi ra e vai ai te tiaturiraa mau o te vahine e o te tane, te roo maitai e te viivii ore i te tahi e te tahi.22

Eere Ziona i te hoe vahi no te aroraa i rotopu i te tane e te vahine. Ua opua te Atua ia vai hoê raua, e ua faaite papu Oia i te reira. Te faataaraa ia raua, eere te reira Ta’na ohipa, e aore te manaoraa raua e, e mea taaê ta raua mau titauraa atoa e ua riro te faataaêraa, eiaha ra te taatiraa, ei tumu no to raua hamaniraahia.23

Eaha ia te hoê utuafare maitai– te hoê utuafare hioraa maitai, te huru utuafare ta te feia mo’a i te mau mahana hopea nei e hinaaro? Te hoê utuafare o te ore e tuu i te mau ohipa no te ao nei na mua. Te hoê utuafare e metua here i to’na utuafare o ta te Atua i horoa mai ia’na, o tei haafaufaa ia ratou, e o ta ratou e farii i roto i to ratou ra aau. Te hoê utuafare e tiaturi, e tahoe, e here e te vaira te aupuru mo’a i rotopu i te metua tane e te metua vahine e te mau tamarii e te mau metua ra. Te hoê utuafare e metua vahine o te oaoa i ta’na ra mau tamarii, o te paturuhia e te metua tane—e mau taata viiviiore, te ma e te faatura i te Atua ra.24

Te mau metua … e ti’a ia ratou ia here e ia faatura i te tahi e te tahi, na roto i te mau peu faatura e te aau maru i te mau taime atoa. Ia haapao te tane i ta’na ra vahine ma te peu mâ e te faatura. Aita roa e tia i te tane ia parau ino ia’na, aita e tia ia’na ia faahiti i te parau hape no’na ra, e haapa’o ra oia ia’na i te mau taime atoa ma te faatura rahi i roto i te utuafare, i mua i te aro o te mau tamarii ra.… Ia faatura atoa te vahine i ta’na ra tane…. Ia riro te vahine ei tumu no te oaoaraa o ta’na ra tane, e e ora oia e e faaohipa oia i te mau ravea ia oaoa te utuafare ra, ia riro te reira ei vahi herehia e ta’na ra tane i te fenua nei. O teie te huru o te tane, te vahine, te metua tane e te metua vahine i roto i te otia mo’a o taua vahi mo’a ra i parauhia: te utuafare.25

E te mau taeae e te mau tuahine e, eita te hoê mea e faatiahia ia ti’a mai i rotopu ia orua—te metua tane e te metua vahine, te tane e te vahine; aita e tia ia tupu mai te hoê putapuraa taaê, aita hoê ae mea e tia ia faatiahia i rotopu ia orua e o te faataaê ia orua i te tahi e te tahi; aita orua e faatia i te reira. E mea faufaa roa te reira no to outou maitai e to outou oaoa e no te tahoeraa o te titauhia i roto i te utuafare. E paruparu anae to tatou paatoa. I te tahi mau taime e ite te tane i te hoe paruparu i ta’na ra vahine, e e parau ino oia ia’na. I te tahi mau taime, e mana’o mai te vahine ra aita ta’na tane i rave i te mea tano e e parau ino atoa oia ia’na. Eaha te maitai e noaa mai? Eere anei te faaoreraa i te hara i te hoe huru maitai ae? Eere anei te aroha i te huru maitai ae? Eere anei te here i te hoê huru maitai ae? Eita anei i te mea maitai ae ia ore e parau i te mau hape, ia ore ia faarahi atu te mau paruparau na roto i te tapitiraa i te mau parau? Eere anei te reira i te ohipa maitai ae? E aita anei te tahoeraa i rotopu ia orua e te fanauraahia te mau tamarii i roto i te taatiraa o te fafauraa api e te mure ore, e riro mai ei mea maitai ae ia faaore outou i te faahiti i te mau paruparu e te mau hape o te tahi e te tahi? Eere anei i te mea maitai ae ia tau’a ore e ia tanu roa i te hape o te tahi e ia faahiti i te mea maitai anae o ta outou e ite ra i te tahi e te tahi, e ia huna hoi te hape e eiaha hoi e faarahi i te reira, eere anei te reira i te mea maitai ae?26

Te vai ra anei te mana’o oaoa ae i teie mana’o e, te hoe tane o te here i ta’na ra vahine e o ta teie vahine hoi e here ra, e ua vai parautia teie tane i ta’na ra vahine e ua vai parautia te vahine ra i ta’na ra tane te mau mahana o to’na ra oraraa e vahine na’na e e metua vahine, e tia mai oia i te poipoi no te tiafaahouraa matamua, ahuhia i te tahuti ore e te ora mure ore, e haamata faahou i to raua huru oraraa mai ta raua i ora na i roto i teie nei oraraa, ei tane e ei vahine, ei metua tane e ei metua vahine, ei metua no ta raua mau tamarii, e ua patu hoi raua i te niu no te hanahana mure ore e te faateiteiraa mure ore i roto i te basileia o te Atua.27

O te faaipoiporaa i haamo’ahia e i haapa’ohia e te Atua, o te reira te niu o te utuafare hanahana- o te haamaitai, o te faaoaoa, o te faateitei, e o te aratai i te maororaa o te oraraa i pihaiiho i to tatou mau metua i te ra’i ra, e i roto hoi i te ora mure ore, te ora tahoe, e te haereraa i mua.28

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • No teaha te Atua i haamau ai te faaipoiporaa? Nahea te faaipoiporaa mure ore e tauturu ai ia tatou ia farii i te mau “tutavaraa teitei ae e te mo’a”?

  • No teaha te faaipoiporaa e riro ai “ei tuhaa faufaa ae no te oaoa o te taata nei”? No teaha e rave rahi te mau taata e haafaufaa ore nei i te reira?

  • Nahea te haereraa-i-mua mure ore e te oaoa mure ore e riro ai ei mea faufaa no te taatiraa mure ore o te tane e te vahine? Eaha to outou mana’o ia farerei faahou outou i ta outou tane e aore ra i ta outou vahine no te tau mure ore?

  • No teaha tatou e faaipoipo ai i roto i te hiero?

  • Eaha te mau utua no tatou e no te feia i ofati i te mau auraa o te fafauraa api mure ore ra no te faaipoiporaa?

  • Eaha te tahi mau faahemaraa e faaoaoaraa o te aratai i te tahi mau taata ia faataime e aore ra ia ape i te faaipoiporaa? Nahea tatou ia ite e mea tia ia tatou ia faaipoipo?

  • Ua tohu te Peresideni Iosepha F. Semita e, te aperaa i te mau hopoia o te faaipoiporaa, e haamou te reira i te nunaa i te mau matahiti i muri mai.” Nahea ra te mau nunaa i te iteraa i te reira haamouraa?

  • Nahea te fafauraa o te faaipoiporaa mure ore e haapuai ai i te mau apiti ia faaruru i to ratou mau ati e to ratou mau fifi”?

  • No teaha “te tiaturiraa mau” i rotopu i te tane e te vahine i riro ai ei mea faufaa roa? Eaha te tahi atu mau ateributi te tia ia faaohipahia i rotopu i te mau tane e te mau vahine? Nahea te mau peu tahape—mai te faaino, te faahaehae, te manao tahoo e te teoteo—e haaparuparu ai i te faaipoiporaa?

  • Eaha te auraa o te parau ra ia vai hoê te tane e te vahine? Eaha te tahi mau tusia te tia i te mau apiti ia rave no te vai hoe noa? Eaha te tahi mau mea ta te mau apiti e nehenehe e rave no te haapuai i to ratou taatiraa mure ore?

Faahoroaa

  1. Te Oraraa o Joseph F. Smith, haaputuhia e Joseph Fielding Smith (1938), api 453

  2. Faahitihia i roto i te buka ra a Francis M. Gibbons, Joseph F. Smith: Patriarch and Preacher, Prophet of God (1984), api 153.

  3. I roto Conference Report, atopa 1911, api 8.

  4. Gospel Doctrine, 5raa o te neneiraa (1939), api 272.

  5. I roto Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, haaputuhia e James R. Clark, e 6 buka (1965–75), buka 4, api147.

  6. “Discourse by President Joseph F. Smith,” te ve’a ra Millennial Star, 15 fepuare 1900, api 98.

  7. Gospel Doctrine, api 274.

  8. “Editor’s Table: Marriage God-Ordained and Sanctioned,” te ve’a ra Improvement Era, tiurai 1902, api 713; paratarafa i tauihia.

  9. Gospel Doctrine, api 105.

  10. Deseret News: ve’a afa hepetoma, 10 tetepa 1878, api 1.

  11. Gospel Doctrine, api 273.

  12. Gospel Doctrine, api 277.

  13. Deseret News: ve’a afa hepetoma, 28 no tiunu 1898, api 1.

  14. Gospel Doctrine, api 272.

  15. I roto Te mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 4, api 250.

  16. Gospel Doctrine,api 275.

  17. Gospel Doctrine, api 272.

  18. Gospel Doctrine, api 281.

  19. Gospel Doctrine, api 278.

  20. Gospel Doctrine, api 273.

  21. Gospel Doctrine, api 304.

  22. Gospel Doctrine, api 302.

  23. “Editorial Thoughts: The Righteousness of Marriage, and Its Opposite,” te ve’a ra Juvenile Instructor, 1 tiurai 1902, api 402.

  24. Gospel Doctrine, api 302–3.

  25. I roto Conference Report, eperera 1905, api 84–85.

  26. “Sermon on Home Government,” te ve’a ra Millennial Star, 25 tenuare 1912, api 49–50.

  27. Gospel Doctrine, api 458.

  28. “Editor’s Table: Marriage God- Ordained and Sanctioned,” api 717–18.

Hōho’a
Rebekah at the Well

Rebeka i te Apoo Pape ra, penihia e Michael Deas. Ua imi te tavini o Aberahama i te hoê vahine na Isaaka, te tamaiti a Aberahama, i rotopu i te nunaa fafauhia o te Atua. Ua huti mai o Rebeka i te pape na te mau kamela o te tavini, e mea na reira hoi te pure a taua tavini ra i te pahonoraahia mai, oia hoi ia arataihia oia i te imiraa i te hoê potii parau ti’a.