Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 4: Te Mana o te Mau Metua Vahine


Pene 4

Te Mana o te Mau Metua Vahine

E arata’i te mau metua vahine e te vaira te evanelia i roto i to ratou aau i ta ratou mau tamarii i ni’a i te e’a o te parau-ti’a e o te parau mau.

Aamu o te Oraraa o Joseph F. Smith

E faahiahia rahi to te Peresideni Joseph F. Smith i te mau metua vahine. Ua riro to’na metua vahine no’na iho ei hi’oraa maitai no te faaroo e no te aau tae. A tatara ai oia i to’na natura hanahana, ua parau oia e: “Te haamana’o nei au i to’u metua vahine i te tau o Nauvoo [1839–46]. Te haamana’o nei au i to’u iteraa ia’na i te hopoi rûraa i ta’na mau tamarii i roto i te poti, ma te tauturu ore, e te mau tauihaa rii o te fare tei roa’a ia’na i te haruharu mai a tupitahia ai te oire i Nauvoo e te feia iino. Te haamana’o nei au i te mau fifi rahi o te Ekalesia i reira râ, te tere i Winter Quarters, te tere na ni’a i te Anavai i Missouri, e i to’na pureraa no ta’na mau tamarii e to’na utuafare i roto i taua tere ahoaho mau. … Te haamana’o nei au i te mau faarururaa teimaha a apee ai matou i te Puhaparaa no Iseraela na te mau faa o te mau mou’a e aita hoi e puaatoro no te huti i to matou mau pereoo; ma te rava’i ore e te rave’a ore no te ho’o mai i te mau puaatoro, ua tu’u oia i te zugo i ni’a i ta’na mau puaatoro maiaa e ta’na mau puaatoro opa’i, e ua taamu i na pereoo e piti a haamata ai matou i te tere i Utaha mai teie te huru, e ua parau maira to’u metua vahine—‘Na te Fatu e faaite i te e’a,’ area râ, nahea Oia ia faaite i te e’a, aita roa ïa e taata i ite…

I to outou mana’oraa, e faaahoaho anei teie mau mea i to’u feruriraa? I to outou mana’oraa, e mo’ehia anei ia’u te hi’oraa maitai o to’u metua vahine? Aita; e mau noa to’na faaroo e to’na atoa hi’oraa i roto i to’u upo’o. Eaha ïa ta’u e feruri! To’u hutiraa aho atoa, te mana’o atoa o to’u aau e haere i te Atua ma te haamauruuru Ia’na i te mea e, e vahine Mo’a to’u metua vahine, e vahine hoi no te Atua, o tei viivii ore e o tei haapa’o maitai, e no reira, e mea maitai a’e na’na i te pohe i te faarue i te tiaturi i horo’ahia ia’na; e mea hau a’e na’na ia faaoroma’i i te veve e te ati i roto i te medebara e i te imiraa i te rave’a no te tahoê i to’na utuafare ia ore oia ia faaea i Babulonia. Teie te varua haapii tei ô i roto ia’na e i ta’na mau tamarii. E aha e ore ai i te mau tamarii i te au i taua huru metua vahine ra ahiri aita ratou i faaroo e i te pee i to’na hi’oraa maitai? No reira, ua parau vau, ia haamaitai mai te Atua i te mau metua vahine i Iseraela.”1

Haapiiraa na Joseph F. Smith

E vai noa te mana o te metua vahine mai te ra u’i e te ra u’i.

Auê to’u here e to’u faaherehere i te naturaraa metua vahine mau! Aore e mea i raro a’e i te basileia tiretiera i hau atu i to’u here mure ore no te varua marû, te parau-ti’a, te hanahana e te maitai o tei fanau mai ia’u—o to’u ïa metua vahine! Auê to’na maitai e! To’na parau-ti’a! To’na viivii ore! E vahine Mo’a mau oia! E tamahine arii na te Atua! Aua’a oia i vai mai ai au e to’u atoa manuïa i roto i te oraraa, ma te apitihia e te maitai e te aroha o te Atua!2

Ei ture, ua riro te mau metua vahine i Ziona, te mau metua vahine i Iseraela ei mau vahine hau atu i te maitai te noho nei i te ao nei e o te ore e iteahia i te tahi atu vahi. … Te mana maitai o ta te hoê metua vahine e faatere i ni’a i ta’na mau tamarii, e au ïa i te faahopue i ano’ihia i te faito faraoa ota, e hopue atura te taatoaraa; e te oti’a o to’na mana, ere ïa no ta’na noa mau tamarii tera râ, no to ratou atoa mau hoa, ua itehia te reira, e o te maitai to’na hopea.

E te mau tuahine, aita outou i ite i te hopearaa o te oti’a o to outou mana. Te hoê metua vahine tei manuïa i te haapiiraa i te hoê tamarii tamaroa maitai e aore râ, i te tamarii tamahine maitai ia pee i to’na hi’oraa ma te haapa’o i ta’na mau parau i roto i te oraraa nei, ua ueue ïa i te huero o te viivii ore, te tura, te haavare ore e te parau-ti’a i roto i to ratou aau e iteahia ïa i roto i to ratou oraraa; i te mau vahi atoa e haerehia e taua tamaiti e taua tamahine ra, ei tane e ei vahine, taa ê noa’tu te mau taatiraa ta’na e amui atu, e itehia te hi’oraa maitai o taua metua vahine i ni’a ia ratou; eita roa’tu te reira e mure no te mea, e vai te reira ei taatiraa ia ratou e ta ratou mau tamarii i te ra u’i e te ra u’i. Te vaira anei to tatou tiaturiraa no te reira i roto i te Evanelia a Iesu Mesia.3

I to’u tamariiraa … ua haapiihia vau ia tiaturi i te misioni mo’a a Iesu Mesia. Ua haapiihia vau e to’u metua vahine, te hoê vahine Mo’a mau e—o Iesu Mesia te Tamaiti a te Atua; o oia mau te Fanau Tahi a Atua i te tino nei, e no reira, o te Atua iho to’na Metua, oia te Metua Mure Ore e te tumu o to’na oraraa i te ao nei. Ua haapiihia vau i te reira e to’u metua tane, e te Peropheta Iosepha Semita, na roto i to’u metua vahine o tei farii i te evanelia no te mea, ua tiaturi oia i te iteraa papu o Joseph F. Smith, e ua tiaturi atoa oia i te tura, te parau-tia e te haavare ore o to’na hoa faaipoipo; e mai to’u apîraa mai e tae noa’tu i te mau matahiti atoa o to’u pu’e mahana i te ao nei, ua tape’a maite au i taua tiaturiraa ra; oia mau, aita roa’tu to’u mana’o i feaa, mai to’u tamariiraa mai â.4

E hopoi’a rahi te vai i ni’a i te mau metua vahine i Iseraela.

Ua riro te tiaraa metua vahine ei niu no te oaoa i roto i te utuafare e no te manuïa o te nunaa. Ua tu’ u te Atua i nia i te tane e te vahine te mau hopoi’a mo’a ma te faatura i te tiaraa metua vahine.5

Te mana’o nei au, e itehia te mau metua vahine maitai e mea papu roa, i rotopu i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei. Te ti’aturi nei au e, e itehia te mau vahine faaipoipo maitai a’e i rotopu i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei. Aita vau i papu e, te vaira teie huru ti’araa vahine e ti’araa metua vahine i te tahi atu â mau vahine i roto i te ao nei mai to te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei. E ere ta tatou mau taatira no teie oraraa noa. … E ora tatou no teie tau e no te tau e amuri atu. E faatupu tatou i te mau taatiraa e te mau autaatiraa no teie tau e no te tau e a muri atu. E tuati e e faaineinehia to tatou mau here e to tatou mau hinaaro ia vai tamau eiaha noa no te oraraa e aore râ, no te oraraa tino noa tera râ, no te oraraa mure ore6

E mea ti’a ia tatou ia manuïa e ia patu i Ziona i nia i te fenua nei; inaha, ta tatou teie mision, e te ohipa hoi a to outou mau metua vahine e te mau tamahine i Ziona—na te mau metua vahine i teie nei, e i muri mai, na te mau tamahine, o te riro mai ei metua vahine i Iseraela. E hopoi’a rahi te vai i ni’a ia outou. I ni’a ia outou e vai ai te haapiiraa e te arata’iraa o te mau feruriraa e te faaûrûraa o te aau o ta outou mau tamarii no reira mai hoi te mau haamaitairaa o te varua, e ua riro te mana o te metua vahine i te faahoruhoru i ni’a ia ratou. Aita atu e mana morohia ore i te mana o te metua vahine; oia hoi ia maitai oia e ia vai te varua o te Evanelia i roto i to’na aau, e ia haapii oia i te tamarii i te e’a e ti’a ia ratou ia pee.7

Ua î te aau o to tatou mau metua vahine e te aau o te mau metua vahine o ta tatou mau tamarii i te mana’ona’o no te maitai o ta ratou mau tamarii, na roto i te fariiraa i te horo’araa a te Varua Mo’a na roto i te tu’uraa rima, e nehenehe ia ratou ia haere e tuturi i roto i to ratou mau piha mo’emo’e i mua i te Atua e a pure atu ai Ia’na, inaha hoi, aita te hoê atu metua vahine i nia i te fenua nei e nehenehe ia na reira mai te mea e haapa’o ratou i te mau parau tumu e ia ora i te mau haamaitairaa ta ratou i farii. Na roto i te reira mana o ta ratou i rê i nia i te aau o ta ratou tamarii, e arata’ihia ratou na te e’a o te parau-ti’a e o te parau mau, ma te aupuru ia ratou ia paari ma ta a’o a te Fatu, ma te here i te parau mau, ma te haapa’o i Ta’na mau faaueraa, o te rave’a te reira te ore e roaa i te feia tei ere i taua mau fana’oraa, taua mau haamaitairaa, e taua mau horo’araa ra, o tei horo’ahua-hia i te mau metua vahine i Iseraela.8

Aita te oaoa mau e roaa i te tahi atu vahi i te utuafare, e te mau tautooraa atoa i ravehia no te haamo’a e no te faaherehere i taua mana ra, e riro ïa i te faateitei i te feia o te ha’a e o te faatusia no te faatumuraa i te utuafare. E mea pinepine te tane e te vahine i te imi i te tahi atu huru oraraa i to te utuafare iho; e hamani ratou i te mana’o e, ua riro te utuafare ei tape’araa ia ratou; e te tiamâraa hau a’e oia ïa, ia ori haere noa ia au i te hinaaro. Aita e oaoa mai te mea e, aita e taviniraa, e aita hoi e taviniraa hau atu ia te taui i te utuafare ei faanahoraa mo’a, o te faatupu e o te faaherehere i te oraraa utuafare.

… Te faatumuraa puai mau o te tamariiraa o te mau taatiraa utuafare ïa, e te mau haamana’oraa herehia ia tae i te ruauraa, o te haamana’oraa ïa o te oraraa tamarii e o to’na huru oaoa. 9

I roto i te utuafare, na te metua vahine e faatitiaifaro i te oraraa o te tamarii rii, e na to’na mana e ta’na faatitiaifaroraa e faaoti e e faatupu i te paari i roto i ta’na mau tamarii ia haapao ia tae ratou i te tiaraa tane e te tiaraa vahine no te faatere i roto i te ekalesia e i te hau.10

Te ti’aturi haehaa nei au e, e paruru maite noa te mau metua vahine i Iseraela i te oraraa o ta ratou mau tamarii tamahine e ta ratou mau tamarii tamaroa. Ahiri e mana to’u, e faatupu vau i te rave’a ia roaa i te metua vahine tataitahi te oaoa e te mauruuru o te ore e nehenehe e parau no te utuutu i ta ratou mau tamarii tamaroa e ta ratou mau tamarii tamahine ia ore ratou ia roaa i te faaino a te taata oia atoa ia ore e roaa i te mana o te hara.11

Ua aifaito te here o te metua vahine i te here o te Atua.

Aita e here i roto i te ao atoa nei tei aifaito i te here o te metua vahine mau. … Ua feruri noa vau i te tahi mau taime, nahea te Metua Tane ia here i ta’na mau tamarii, hau atu i te here o to’u iho metua vahine no ta’na mau tamarii? O te ora; o te puai; o te faaitoitoraa; e o te here te reira tei faatupu i to’u here e aore râ, i to’u auraa ia’u iho. Ua ite au e, ua here oia ia’u ma to’na aau atoa. Ua here oia i ta’na mau tamarii ma to’na varua atoa. E ha’a oia ma te faatusia ia’na iho i te pô e te ao, no te mau mea au e te mau haamaitairaa o te pae tino nei te tia ia’na ia horo’a na roto i te mau hopea o ta’na ha’araa. Aita e faito o te faatusiaraa—o te horo’araa i te taime, o te faafaaearaa e aore râ, o te oaoaraa—o tei faaotihia i te hoê taime, no te faaau i ta’na hopoi’a e to’na here no ta’na mau tamarii.

I te ahuru ma paeraa o to’u matahiti, e to’u pii-atoa-raa-hia ia reva i te fenua ê no to poro i te evanelia—e aore râ, ia haapii e nahea ia rave e ia haapii atoa i te reira no’u iho—te turu papu o tei haamaitai i to’u oraraa, tei tauturu ia’u i te tapae i ta’u opuaraa e to’u hinaaroo ia ore au ia aueue, o te here ïa o ta’u i ite i roto ia’na, to’na ïa here ia’u, oia tei fanau ia’u i roto i te ao nei.

E tamaiti iti apî au, aore hoi te mana’o i paari, aore atoa i fana’o i te haapiiraa, e o tei haaatihia i te mau umeraa e te mau faahemaraa huru rau ta te hoê tamaiti e aore râ, ta te hoê noa’tu taata e faaruru—tera râ, ia tae mai teie mau faahemaraa e ia fatata roa vau i te hema, te mana’o matamua o te tupu i roto i to’u aau teie ia: A haamana’o i te here o to oe metua vahine. A haamana’o i to’na tutavaraa ia maitai oe. A haamana’o i to’na aau tae no te faatusia i to’na oraraa ia maitai oe. A haamana’o i ta’na i haapii ia oe i to oe tamariiraa. … Ua riro taua mana’o ra no to’u iho metua vahine ei paruru, ei arai no’u i te faahemaraa, ia nehenehe ia’u ia fariu ê atu i te faahemaraa e te hara na roto i te tauturu a te Fatu e te here i faatupuhia i roto i to’u nei aau, i te taata ta’u i ite e ua hau atu to’na here ia’u i te here o te tahi noa’tu taata i te ao nei, tei hau atu hoi i te here o te tahi noa’tu mea ora e vai nei.

… Te metua vahine mau, te metua vahine tei mata’u i te Atua e tei roto i ta’na aau te here i te parau mau, eita roa ïa e faaatea ia’na i te ati e aore râ i te ino a faarue mai ai i ta’na tamarii i mua i taua ati ra. Tera râ, mai te pura auahi e pee i nia, mai te reira atoa te aho ora ia hutihia, ia tupu- noa-hia’tu ta’na tamarii i te ati, e ti’a paruru oia i mua i ta’na tamarii no te tinai i taua ati ra; e na reira oia i te parururaa ia’na e tae noa’tu i te hopea. Eita to’na ora i te mea faufaa ia faaauhia i te ora o ta’na tamarii. O te here mau te reira o te metua vahine i te tamarii. …

Ua ite au nahea ia tuu i te hoê faito teitei i nia i te here o te metua vahine. I parau pinepine na vau, e te na reira faahou nei au, taa ê noa’tu i te mau here e vai ra, te here o te metua vahine mau tei fatatarii ae i to te Atua.12

Te hoho’a tia o te ohipa faaoraraa, penei ae, o te metua vahine oi here e oi aroha haehaa na roto i te faatearaa i te tara o te utu’a, te utu’a tia e te utu’a tia ore. Na to’na here i te faaora i te mau pepe atoa! Na te vitiviti o ta’na rima aroha i faaora e i haamarû i te mauiui! Te hi’oraa o to’na oraraa, o te paari ïa o ta te here e haapii.13

Aore roa e mea ta’u e ta te ra’i no te faahoi ia faaoto e aore râ ia haamauiui au i to’u metua vahine. No te aha? No te mea ua here oia ia’u, e nehenehe oia e pohe e rave rahi taime ahiri e tia ia’na ia na reira no te faaora ia’u. No te aha ïa vau e faaoto ai ia’na, no te aha ïa vau e faatopa ai i to’na mana’o? No te aha ïa vau e farue ai i te e’a e te mau haapiiraa o to’na oraraa inaha, ua haapii oia ia’u i te tura, e te viivii ore, e te parau mau, e te parau-tia o te basileia o te Atua, e ua haapii oia ia’u eiaha noa na roto i te ture, na roto râ i te hi’oraa maitai.14

Aita ta’u e parau no te faaite i te popou ia feruri au i te farereiraa i to’u metua tane, e i to’u metua vahine here, oia tei fanau mai ia’u i roto i te mau hamani-ino-raa, i roto hoi i te veve, o tei hii ia’u i roto i to’na na rima e o tei faaoroma’i, o tei tamarû i te mau taime hepohepo o to’u vai tamariiraa i te ao nei. Aita vau e nehenehe ia faaite i te popou i te mana’o noa e, e farerei faahou au ia’na?15

Ia haamaitai mai te Atua i te mau metua vahine i Ziona.

Ia haamaitai mai te Atua i te mau metua vahine i Ziona, e i te mau tamarii tamaroa e te mau tamarii tamahine o Iseraela e ia faatea i ta tatou mau tamarii i te mau e’a o te ao nei, e i te ofatiraa ture e i te faahemaraa o te arata’i ê atu ia ratou. Ia vai â te tura o te Atua i nia i te mau utuafare faaroo atoa.16

Te hi’o nei au i teie mau metua vahine i Iseraela, o tei ahuhia e te horo’araa o te Varua Maitai, o tei fanau-faahou-hia, … te mau tamahine o Iseraela o te fanauhia i te pape e te Varua, e o tei ahuhia e te horo’araa o te Varua Maitai, na roto i te tuuraa rima o te feia tei mau i te mana no te horo’a i taua mana ra e taua horo’araa ra i te mau tamarii tamahine i Ziona, e tae noa’tu hoi i te mau tamarii tamaroa i Ziona. Te tiaturi nei au e, ua ite te mau metua vahine tataitahi … eaha te ti’a ia rave i roto i to’na iho utuafare e i roto hoi i te vahi o ta’na e faaea ra, i nia i ta’na mau tamarii, no te arata’i ia ratou; e taua metua vahine ra e te mau metua vahine tataitahi tei farii i taua varua ra, tei ia ratou ïa te varua tohu, te varua no te ite, te hoê ïa horo’araa na te Atua ia ratou ra, no te faatere i to ratou utuafare, e no te arata’i i ta ratou mau tamarii i nia i te e’a titiaifaro e te parau mau.17

Te hinaaro nei au i te haamaitai i te mau metua vahine e te mau tuahine ma to’u aau e ma te tura e na roto i te tiaraa te mauhia e au nei i roto i te autahu’araa o tei au i te Haapa’oraa a te Tamaiti a te Atua. … E tiaraa to’u, e mana hoi to’u i roto i te autahu’araa no te haamaitai ia Iseraela e no te haamaitai i te feia atoa o tei haapa’o; e te hinaaro nei to’u aau ia parau e, te haamaitai nei au ia outou.18

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • Eaha te mea ta outou i faahiahia i roto i te faahoho’araa a te Peresideni Smith no to’na metua vahine? Eaha te mau peu maitai tei faaitehia e te mau metua vahine ta outou i matau?

  • No te aha te tiaraa metua vahine i riro ai ei “niu no te oaoa i roto i te utuafare e ei niu atoa no te manuïaraa o te nunaa? Eaha te mau “hopoi’a mo’a” a te tane e a te vahine i te “faaturaraa i te tiaraa metua vahine”?

  • Nahea to tatou ite no te utuafare mure ore e faaitoito ai i ta tatou mau ohipa e to tatou mau mana’o no ni’a i te mau metua vahine e i te tiaraa metua vahine?

  • Nahea te hoê metua vahine ia faaitoito i te mana’o e te aau o ta’na mau tamarii no te parau-tia? E mea nahea outou i te haamaitai-raa-hia e te mana o te hoê metua vahine i Ziona?

  • Eaha te mau titauraa e anihia nei i te mau metua i teie mahana a arata’i ai ratou i te mau tamarii ia “here i te parau mau, ia haapa’o i [ta te Atua] mau faaueraa? Nahea te metua ia faaau i taua mau titauraa ra?

  • Eaha te mau haamaitairaa pae varua o ta te Peresideni Smith i parau tei riro ei tura no te mau metua vahine o tei farii i te horo’araa o te Varua Maitai? Nahea te mau metua vahine ia faaohipa i taua mau horo’araa ra no te tauturu i ta ratou tamarii i te haere na te e’a o te parau mau?

  • Nahea te here e te mau haapiiraa a te metua vahine e riro ai ei “paruru, ei arairaa i ropu ia [tatou] e te faahemaraa”?

Faahororaa

  1. Deseret News: Ve’a Afa Hepetoma, 5 no Tenuare 1892, api 3; paratarafa ê atu

  2. Aamu o Joseph F. Smith, haaputuhia e Joseph Fielding Smith (1938), api 452.

  3. Deseret News: Ve’a Afa Hepetoma, 5 no Tenuare. 1892, api 3.

  4. Gospel Doctrine, 5raa o te neneiraa (1939), api 494.

  5. Gospel Doctrine, api 288.

  6. “Amuiraa Rahi a te Sotaiete Tauturu,” Relief Society Magazine [Ve’a a te Sotaiete Tauturu], Tiunu 1917, api 316.

  7. Deseret News: Ve’a Afa Hepetoma, 5 no Tenuare 1892, api 3.

  8. I roto Conference Report, Eperera 1912, api 7.

  9. Gospel Doctrine, api 300–301.

  10. Gospel Doctrine, api 290.

  11. “Amuiraa Rahi a te Sotaiete Tauturu,” api 316–17.

  12. Gospel Doctrine, api 314–15.

  13. Gospel Doctrine, api 264.

  14. Gospel Doctrine, api 463.

  15. Gospel Doctrine, api 429.

  16. I roto Conference Report, Eperera 1907, api 118.

  17. Aoraa i horo’ahia io A. W. McCune ra, i te 14 no Novema 1913, Aupupu Haapueraa Parau Aamu, Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei.

  18. “Amuiraa Rahi a te Sotaiete Tauturu,” api 320.

Hōho’a
Mary Fielding Smith

Teie te parau a te Peresideni Joseph F. Smith no to’na metua vahine, o Mary Fielding Smith, E vahine Mo’a to’u metua vahine, … e vahine no te Atua, viivii ore e te haapao maitai (Deseret News: Ve’a Afa Hepetoma, 5 no Tenuare 1892, api 3).