Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 19 Te faufaa, o te Niu ïa o te Tao’a rahi


Pene 19

Te faufaa, o te Niu ïa o te Tao’a rahi

Ia aufau tatou i ta tatou mau tarahu e ia haaputu atoa ia tia ia tatou ia tavini i roto i te basileia a te Atua.

Aamu o te oraraa o Iosepha F. Semita

I te matahiti ra 1918, ua papai o Iosepha F. Semita i te hoe rata i ta’na ra tamaiti ma te faati’a’tu i te tahi mau aamu o te tau noere i to’na ra apiraa a vai ai oia ma te “moniore”. Te na o ra oia no te mau matahiti matamua o to’na ra oraraa faaipoipo: “Aita ta’u e tarahu i te hoê noa ae taata i tera mau mahana, ua tia ia’u ia rave i te ohipa, aita i tia ia tutautohe noa. Ua parau oia e, ua rave oia e to’na utuafare i te ohipa ma to ratou puai atoa ia ora ratou. Tei roto ratou i te mau fifi i te taime a haere ai oia na mua rii noa ae i te tau Noere no te imi i te tahi mea taaê no ta’na mau tamarii. Ua parau oia e: “Ua hinaaro vau i te tahi mea iti no te faaoaoa ia ratou, e no te faariro i te Noere ei mahana taaê i te mau mahana atoa—aita roa râ e pene e vaira! Ua haere avae au na te purumu ma te hi’ohi’o i roto i te mau faretoa … e i muri iho ua haere ê atu vau i te hoê vahi e ore e itehia mai e te mata taata, ua parahi au i reira, e ua ta’i au mai te hoê tamarii ra te huru, tae roa’tu i te taime ua na rii te oto o to’u aau, e i te tahi maa taime i muri mai ua ho’i au i te fare, aore e pene i roto i te pute mai ia’u atoa i faarue i te fare aore e pene i roto i te pute, e ua hauti au e ta’u mau tamarii, ma to’u mauruuru e to’u oaoa i to ratou riroraa ei mau tamarii na’u….

“I muri mai i teie mau tamaraa, ua riro to’u aratia ei mea titiaifaro. Ua haamata vau i te haamaita’i i to’u oraraa, na roto i te raveraa i te ohipa ma te tuutuu ore, te haaputu etaetaraa i te moni, te faaoromai e te here i te Atua, ua ruperupe to’u oraraa.”1

Ua parau te episekopo ra o Charles W. Nibley o tei rave i te ohipa na muri i te Peresideni Smith: “E mea haapao oia i ta’na ra mau haamau’araa…. E mea au ore roa na’na te tarahu, e aita roa e taata o ta’u i matau o tei vitiviti i te aufau pee roaraa i ta’na mau tarahu. Ua patoi roa oia i te tarahu, e aita roa oia e faao i te Ekalesia i roto i te tarahu noa’tu te mau fifi. Aita atoa ta’na iho e tarahu i roto i ta’na ra mau ohipa, ua haapao ra oia i te parau paari e na o ra e: ‘A aufau i to mau tarahu, a haere atu ai’ ”.2

Ua faaite papu te Peresideni Semita i te faaohiparaa mau o te Evanelia a haapii ai oia, “Ua riro noa’na ei haapiiraa no te Feia Mo’a e, te Ekalesia noa’tu aita to’na e mana no te faaora i te mau taata i te pae tino nei e aita atoa e mana no te haaruperupe e no te faaoaoa ia ratou i raro nei, aita atoa ïa to’na e mana no te faaora ia ratou i te pae varua, no te faateitei ia ratou i roto i te oraraa amuri atu.”3

Haapiiraa a Joseph F. Smith

A ape i te tarahu, i reira hoi outou e tiama ai i te pae faufaa e i te pae varua.

I teie nei, ua ite roa vau e, te hoê o te mau tumu no te ati rahi i rotopu ia tatou – e ua ite au e, mai te reira atoa no te mau huru taata atoa e ora nei i te fenua nei – oia hoi ua rahi ae te hoo a te taata i te moni e roaa nei ia ratou. Te haere nei ratou e tarahu i te mau tino moni rahi, te piri nei ratou i to ratou mau fare faaearaa e to ratou mau fare aupuru e tae noa’tu i te tahi atu o ta ratou mau faufaa no te tapapa i te huru oraraa o to ratou taata tupu, no te hoê tatauraa i rotopu i te tahi e te tahi no te faaiteite e no te faarahi atu a i to ratou aitarahuraa o tei riro ei peu no te ao nei….

… E rave rahi i rotopu ia tatou tei aitarahu … no te faaaifaito ia tatou i to tatou taata tupu, ahiri aita tatou i na reira, ua ora ïa tatou ia au i te faufaa e mauhia ra e tatou, e ua haaputu atoa ia tatou i te tahi moni rii no te tau fifi, e i teie nei mahana e riro ïa tatou ei feia tiama i nia i teie nei fenua…. Ia’u nei, te hinaaro nei au ia ite e … ia hoo anae tatou i te taoa no te hoê tara marite, e aufau atoa tatou hoê tara marite e aore ra te tahi taoa rii hoê tara marite to’na faito moni, e ia rave tatou i te reira ma te ore e faaiti i ta tatou mau ravea e te ravea atoa hoi o te utuafare, e aore ra na roto i te tuuraa i te hoê piri i ni’a i to tatou tua e i ni’a i te tua o to tatou utuafare. Te taata tataitahi o te ora nei na roto i te tarahu, e tuu oia i te fifi taamu i nia ia’na iho e i to’na utuafare….

Ua ite ae’na anei outou i te hoê taata o tei aitarahu, o tei piri i ta’na mau faufaa atoa, o te ora râ mai te huru ra e, aita to’na e tafifiraa e e tapitapiraa, e ua oaoa anei tera taata mai te taata râ o tei aufau pee roa i te mau mea atoa o ta’na i fatu? E mea tia ia tatou ia ora ia au i te faufaa e mauhia ra e tatou, e ia faatia i te hoê niu ei papa faatiaraa, e ia riro hoi te reira no ta tatou mau tamarii i muri mai ei papa paturaa ia ore hoi ratou ia aufau i te hoê noa ae moni aitarahu i ta tatou. Ua ite au e, aita vau e haapii nei i te Evanelia no te pae moni mai to te ao nei. Te mana’o nei au e, penei ae e piihia vau ei taata peu tahito, ei taata faaea otohe, e te tahi atu a mau i’oa. Teie mau i’oa, e parauhia no te mau taata o te ti’a no te parau atu i te mau taata ia ora ia au i te mau faufaa e mauhia ra e ratou. Te tahi mau taime, e mea titauhia ia tatou ia aitarahu. Mai te peu ua titauhia, atira ia. Area ra, aita vau i faafariuhia i te mana’o e mea titauhia no te maita’i o teie nei u’i e te u’i i mua nei ia o ta’u mau tamarii i raro ae i te faatitiraa no ta’u nei aitarahuraa.4

Aue te maita’i o Ziona ahiri e ite papu te feia mo’a tataitahi i te ma’i rahi o te aitarahuraa … te feia api e te feia paari! Oia mau, e mea maita’i roa mai te mea te ite ra te mau taata atoa e hiaai ra e piri i to’na fare e i to’na mau fenua no te aitarahu i te mau faateimaharaa ia pirihia te fare e te mau oto e tupu mai, ia ite ratou i te huru mau o te faatitiraa e te riaria rahi e tupu mai, ia ite maitai ratou i te reira hou ratou a rave ai i te reira faaotiraa mai ia ratou e ite i te reira i muri mai i to ratou raveraa i te tarahu.5

I te tau maitai, … e mea tia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei ia aufau pee i ta ratou tarahu.… Te parau atu nei au e, a paraparau ai au no teie tumu parau, te hoe ravea maitai ae o ta’u i ite no te aufau i ta’u mau tarahu i to’u nei taeae, to’u taata tupu, e aore ra te taata rave ohipa i pihaiiho ia’u, o te aufauraa i ta’u tarahu i te Atua ra na mua. E nehenehe ia’u e aufau te tahi moni hau no ta’u mau tarahu i to’u taata tupu, mai te peu e ua aitarahu vau ia ratou, i muri iho i to’u aufauraa i ta’u tarahu i te Atua ra, eita vau e haafaufaa ore i ta’u tarahu i te Atua. E ia na reira atoa outou. Mai te peu e te hinaaro nei outou ia manuia i te pae moni, ia riro mai outou e mau tane e ei mau vahine tiama e ei nunaa tiama, e haapao outou i ta outou mau tarahu i te Atua na mua, e i muri iho, e aufau atu outou i ta outou mau tarahu i to outou taata tupu.6

O teie te taime no te mau taata atoa no te haapii i te parau no te faufaa, e ia haamata i te tuu i te moni i te hiti e ia aufau i ta ratou iho mau tarahu, e ia riro ei nunaa tiama e ei nunaa mito. Mai te peu e rave noa tatou i ta tatou hopoi’a ei Feia Moa no te Mau Mahana Hopea Nei e e faaohipa tatou i ta tatou mau ravea na roto i te paari, e haamanuiahia tatou i mua i te enemi, e haamaitaihia ta tatou mau ohipa, e hotu mai te fenua, e rahi mai te auhune e e oaoa tatou i reira; no te mea e haamaitai mai te Atua i ta’na mau tamarii haapao maitai…. O teie te taime no te faaiti i te mau haamau’araa, no te faaiti i te puhura i te mau tao’a e no te patoi i te oaoaraa o teie nei ao. Tera râ, ia vai noa a te aroha i roto i to tatou aau. Eiaha tatou e faito i te tahi e te tahi…. Eita tatou e titau atu i to tatou hoa o tei aitarahu te tahi noa toata ia tatou ia aufau pee mai i te reira mai te peu e ani mai oia ia tiai rii, e a tuu roa’tu ai ia’na i roto i te fare tapearaa. E hoho’a parau noa teie. A haamana’o i te parabole a te Fatu no nia i te parau tumu, e ia aroha noa tatou i te tahi e te tahi. [A hi’o Mataio 18:23–35].7

Eiaha outou e piri atu i ta outou mau tao’a. A aufau vitiviti ia pee ta outou tarahu, a vai tarahu ore noa, e mea na reira ta te Atua fafauraa e tupu ai i nia i te feia o ta’na Ekalesia, e e riro mai ratou ei feia tao’a rahi i te ao nei. Area ra, eita te reira e tupu ia piri outou i to outou mau fare, ta outou mau faapu animara, e aore ra ia o atu outou i roto i te tarahu no te aufau i ta outou tarahu ia vetahiê, e na roto i tena ohipa, penei ae e ino to outou roo e eita outou e tiaturi faahouhia no te mea ua tahiti outou ia outou iho.8

Ua faaara pinepinehia’na te feia mo’a i te mau mahana hopea nei e i teie mahana, te a’ohia nei ratou eiaha e tuu atu i to ratou mau fare, to ratou hoa here e ta ratou mau tamarii, i nia iho i te fata no te pereraa moni…. Mai te peu e, e haapao te feia mo’a i te mau mahana hopea nei i teie mau a’o e teie mau haapiiraa no te tau tahito ra, e e tapîtapi ratou i mua i te mau faahemaraa o te haati nei ia ratou, mai te piriraa i to ratou mau utuafare, ta ratou taiete imiraa moni, te mau taheraa pape, te mau faaamuraa animara, no te pere ia monihia ratou….

Te mau a’oraa e horo’ahia ra i o nei, no te feia ihoa ïa e hema nei ia piri i to ratou mau fare no te pereraa moni (faarahi i ta ratou moni ma te papu ore e manuia anei), eere teie parau no te feia e imi ra i te fare no te mea aita to ratou, na roto i te tahi mau taiete paturaa fare e a aufau ta-ava’e atu ai i te hoo o to ratou fare. E riro teie aufauraa ta-ava’e i te faatupu ei peu matauhia te tarani, area ra te pereraa, na te reira e faatupu mai oia i te varua puhura tao’a.9

E mea oto ia parau e, e rave rahi te feia o tei o i roto i te pereraa e ua puohu roahia to ratou mau varua i roto i te here i te mau tao’a o te ao nei…. E haaputu teie feia i te mau tao’a e e haapa’o noa ratou i ta ratou mau tao’a, e e aramoinahia ia ratou … te Atua o ta ratou e titau nei i te mau taime e tao’ahia ai ratou e te mau taime e vevehia ai ratou.10

Mai te peu e te vai nei hoê i o nei o te mana’o nei ia o atu i roto i te tarahu no te pereraa…. E a’o atu vau ia’na ia haere maru, ia pure no nia i te reira, e ia feruri maitai hou oia e faahepo ai ia’na iho ia tarahu i te moni e ia o atu i roto i te tarahu. Oia hoi, mai te peu e tia ia outou, eiaha outou e tarahu. A aufau pee oioi i ta outou mau tarahu mai te mea e ti’a te reira.11

E mea tia i te taata ia haapao maitai i te moni e ia faaohipa i te reira na roto i te paari mai te peu te vai ra ta’na. Mai te peu aita oia i ite nahea ia haapao i te reira, e puta to’na pute e e pau oioi ta’na moni.12

Te ani faahou nei au i te feia moa i te mau mahana hopea nei ia tutava maite i te faatiama ia ratou iho i te mau tarahu ra. A aufau pee ta outou mau tarahu e eiaha outou ia o faahou i roto i te tarahu, e ia tiama outou i te pae moni e tiama atoa ïa outou i te pae varua.13

Ia rahi ae to tatou here i te Atua i te here i te moni e te imiraa i te oaoa.

Te vai nei te hoê paruparu i roto i te taata … e paruparu mana rahi, o te raveraa ïa e te haamaharaa ïa i to’na mau hinaaro, i ta’na mau titauraa, noa’tu e haafifi te reira ia vetahiê. Noa’tu te mau hopearaa ino e tupu mai i nia ia vetahiê, e tutava oia ia faatupu i to’na mau hinaaro, te mau hinaaro no te faarahi, e te faatupuraa i ta’na mau opuaraa pipiri. O teie te hoê o te mau hape o teie tau. O teie te hoê o te mau paruparu e taaê ai te taata i to’na ra Fatu, e taaê ai oia i te Atua e i te parau mau, e a riro ai teie taata ei ture no’na iho. Mea hape te reira.14

Te taata paari … e ape oia i te pohe mau e tupu mai na roto i te imiraa i te mau faaoaoaraa pae tino. Eita oia e faatiti ia’na iho e aore râ e hoo mai i te mau pereoo e te tahi mau pereoo tavere no te tapapa ia vetahi ê i te imiraa i te mau oaoaraa pae tino nei….

Te hopea o teie nei tapaparaa i te au e te anaanatae e te faturaa i te mau tao’a e roaa nei i te feia moni anae, oia hoi e rave rahi o te rave hua nei i te mau ohipa tano ore ia roaa ia ratou te moni no te haamaha i teie nei hinaaro. No reira i rahi roa ai te mau raveraa ti’a ore i te pae no te faufaa. E rave rahi te mau raveraa haavarevare e fariihia nei ia roaa te faufaa e ua tae roa’toa te fariiraahia te mau raveraa huna, te haavare, te haavare pinepineraahia te mau hoa e te utuafare ia roaa te moni no te haamaha i teie mau hinaaro faito ore o te hiaai.15

Te aroha nei au i te taata tao’a rahi o tei here i ta’na moni hau atu i te Atua…. E tae mai te mahana e faitohia ai tatou e e itehia ai mai te peu e ua rahi ae to tatou here i te tao’a o te ao nei i te Atua ra.… Ua parau te Fatu e mea fifi no te hoê taata tao’a rahi ia o i roto i te basileia no te rai ra. Eere no te mea ua rahi te mau tao’a a te reira taata—no te mea te opua nei te Fatu ia riro tatou ei feia tao’a rahi ae i te mau nunaa ato’a. No reira, aita e ino e vaira i roto i te riroraa ei feia tao’a rahi. Eere te ino tei roto i te faturaa i te moni. Te faaroo pinepine nei tatou i te parau “o te moni te tumu o te mau ino atoa” Aita te reira parau i tano. Aita te mau papairaa mo’a e parau nei i te reira. Te parau nei ra te mau papairaa mo’a, o te here o te moni te tumu o te mau ino atoa [A hi’o 1 Timoteo 6:10]16

Te fifi rahi ae ta’u e ite nei i nia i te e’a o te feia mo’a i te mau mahana hopea nei, o te mau mea ïa e tupu mai na roto i te faturaa i te mau tao’a rahi– te teoteo e te faarahi, te mana’oraa te taata ia’na iho e te haamoeraa i te Atua, e te haapa’o oreraa i ta tatou mau hopoia mo’a.no te mea ua î tatou i te mau haamaitairaa no teie nei ao o Ta’na i ho mai no tatou na roto i To’na aroha rahi. Te na’ohia râ e, i roto i te ati e imi tatou i te Fatu, area râ i te tau auhune râ aita tatou e haamana’o faahou Ia’na. Te ite nei au e, teie te fifi rahi roa ae e moemoe nei ia tatou i teie mahana.17

E mea maitai ae ia horo’a i te tamahanahana e te oaoa i to tatou taata tupu i te fariiraa i te reira. Area râ i roto i te varua e te huru o to te ao nei i teie mahana, eere te reira te mana’o. Te tapapa nei te mau taata o te ao nei i te mau mea o ta ratou e mana’o nei e, e faatupu te reira i te oaoa. Aita ratou e tau’a nahea râ e roaa ai ia ratou te oaoa, inaha te tae noa mai ra te reira. I te pae rahi, na te auro e te moni e horo’a ia ratou to ratou au mau e to ratou atoa oaoa mau. Tera râ, tau matahiti i muri ae, e faarue ratou i teie ao, e vaiho mai ratou i ta ratou mau tao’a e te mau mea atoa o ta ratou i poihere. Aita e tia ia ratou ia hopoi atu i ta ratou auro na muri ia ratou, no te mea no teie ao te reira. Ia tae atu ratou i muri mai i te paruru ra, te mau mea o tei faaoaoa’na ia ratou, eita ïa e roaa faahouhia e to ratou rima. Ua morohi te puna o to ratou oaoaraa….

Te vai râ anei te hoê mea i roto i teie ao o te horo’a i te oaoa e te au hau ae i te iteraa e, ua faaorehia ta tatou mau hara, e e mea tiama tatou i mua i te aro o te Atua to tatou Metua i te Rai ra, e aita tatou i haamauiui ae i te hoê noa ae o to tatou taata tupu, e aita ta tatou e tarahu e e haaviraa, aita atoa hoi tatou i topa i raro ae i te faatitiraa a te ao nei e aore ra a to tatou taata tupu? E hau atu te oaoa ta’na e faatupu mai i te tahi noa’tu tao’a i raro nei. Eita te reira e roaa na roto i te moni. Eita te mau tao’a o te ao nei e faatupu i te reira oaoa.18

E faaohipa tatou i te paari i roto i te mau ohipa pae tino ia tia ia tatou ia patu i te basileia o te Atua.

Hoe mea i papu ia’u, oia hoi, e mea ti’a ia tatou ia haapii i te mau parau tumu no te faatereraa i te faufaa. E mea ti’a ia tatou ia faaohipa i to tatou paari, te feruriraa, e te ite maitai ae e roaa ia tatou i roto i te mau ohipa pae tino e i te mau ohipa pae varua…. E mea pipiri roa tatou. Aita e tano ia parau tatou e: “na te taata iho oia e haapao” area ra e rave rahi o tatou o te nounou nei Te hinaaro nei tatou i roto i to tatou aau te mau mea atoa e fatuhia ra e to tatou taata tupu noa’tu aita tatou e hinaaro ra i taua mau mea ra. No te riro mai to tatou taata tupu ra,, no te faahoa ia’na, e no te faahoa ta tatou mau tamahine i ta’na mau tamahine ra, e ta tatou mau tamaroa i ta’na ra mau tamaroa, e mea ti’a ia tatou ia fatu i te hoê fare nehenehe, te mau tauihaa fare nehenehe e te mau mea faaunauna moni rahi noa’tu eita te reira e pee ia tatou ia aufau mai te pee ra i to tatou taata tupu ia aufau. E ohipa maamaa roa te reira. E mea ino te reira …

… E mea tia i te feia mo’a tataitahi i te mau mahana hopea nei ia haapii – te u’i api ihoa ra i Iseraela – nahea ratou tataitahi ia faariro i te ao nei ei mea maitai ae na roto i to ratou huru. E mea tia ia tatou paatoa ia rave i te tahi ohipa maitai. Ia na reira tatou, e faufaahia ïa to tatou mau oraraa. E haamaitai mai te Atua ia tatou i roto i ta tatou mau ohipa e ta tatou mau tutavaraa; e mai te peu e tauturu tatou i te tahi e te tahi i roto i te mau ohipa pae tino nei e e rave tatou i ta tatou mau imiraa moni ia au i te mau parau tumu tano, e maitai rii ae teie ao no tatou, e e haamaitaihia tatou i te ao nei. E rahi mai ta tatou mau ravea no te patu i te basileia o te Atua, e rahi atu a ta tatou no te haaputuputu i te feia veve, no te patu ia Ziona, no te maitai o te Feia Mo’a e no to tatou iho maita’i.19

Te tiaturi nei au e haapao tatou i te mau faaueraa a te Atua, e haaputu tatou i ta tatou moni, e aufau pee tatou i ta tatou mau tarahu, e riro tatou ei mau tane e ei mau vahine tiama, eiaha tatou ia riro ei titi, mai te rahiraa o tatou i teie nei mahana. Tei raro ae e rave rahi o tatou i te faatitiraa o te tarahu e e mea fifi roa ia matara i rapae i taua mau tarahu ra, area ra mai te mea e manuia tatou i te matararaa i rapae i taua mau tarahu ra na roto i te poupou, a na reira anae ïa e tae roa’tu i te hopea; e ia tae i te taime e piihia ai tatou ia tavinini i roto i te misioni, e nehenehe ia tatou e parau e: “E, ua ineine au e te hinaaro nei au e haere” e e nehenehe ihoa ra tatou e parau e: “Aita ta’u e tarahu ia vetahi ê, e te vai nei ta’u ravea no te haere e no te faaamu i to’u utuafare”.20

Te tiaturi nei au e, e hopoia na tatou te faaineineraa ia tatou no te mau tau fifi no te o’e, te ma’i, te vero, e te aueueraa fenua, e te taime e ta’uma ai te miti i ni’a ae i to’na mau otia. E nahea tatou ia rave i te reira? Na roto i te haapiiraa e te faaohiparaa i te mau parau tumu o te faaohiparaa tano i te moni i roto i to tatou oraraa, e na roto i te hoê faanahonahoraa o te autaeaeraa e te here e tia i te hoê taata ia tauturu i to’na ra taeae, e tahoê ratou, eita te hoê o ratou e ere i te hoê noa ae mea no te mea e mana to vera no te tauturu atu. Te hoê o te mau fafauraa rahi ta te Fatu i fafau i to’na Nunaa, mai tei papaihia i roto i te Buka Fafau, oia hoi e riro mai ratou ei nunaa tao’a rahi ae i te mau nunaa atoa (BF 38:33) I teie nei, nahea te reira e tupu ai mai te peu e haamau’a tatou i te mau mahana atoa te moni ta tatou i roaa, e mai te peu e e tarahu rahi atu tatou i ta to tatou taata tupu?…

… Ia riro tatou ei feia rave ohipa e te tarani, e ia haaputu tatou i ta tatou mau api. Aita tatou e tuu ra i to tatou tiaturiraa i roto i ta tatou mau tao’a, aita atoa tatou e faariro ra i te reira ei Atua no tatou; no teaha ia? Ia tia ia tatou ia mito ia tatou ia tae mai te mau tau fifi ra e ia ti’a atoa hoi ia tatou ia amo i te mau hopoia i titauhia i te nunaa o te Atua no te faatupu i te mau opuaraa a te Atua Mana Hope i te fenua nei.21

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • Mai te peu e ua hinaaro tatou i te manuia i te pae varua e i te pae tino nei, eaha ta tatou e rave? Nahea te nounou e haamou ai i te manuiaraa?

  • Eaha te mau haamaitairaa o te tae mai na roto i te aperaa i te tarahu? Eaha te mau fifi tei roohia e te feia o te faarahi i ta ratou mau tarahu? Eaha te tumu e o ai te mau taata i roto i te tarahu?

  • Eaha ta tatou e rave i te “tau manuiaraa” no te faaora ia tatou i te tarahu ra? Eaha ta tatou mau hopoia pae moni i te Fatu ra? No teaha tatou e aufau ai i te reira na mua?

  • Noa’tu e hoohia te mau fare na roto i te “aufauraa ta-ava’e”, eaha te tahi mau mea e tia ia hiopoahia no nia i te aitarahuraa fare? Nahea te “varua puhura tao’a” e aratai ai i te mau taata ia haafifi i to ratou mau fare e to ratou maitai pae moni? Nahea tatou ia ape i teie mau mea?

  • Nahea te pipiri e te imiraa i te mau faaoaoaraa e faataa ê ia tatou i te Atua ra? Eaha te mau fifi e tupu mai ia here tatou i te moni, hau i ta tatou e here nei i te Atua ra?

  • Nahea tatou ia faaineine i te pae tino e te pae varua no te “tau o’e”?

  • Nahea tatou ia faaohipa i ta tatou mau faufaa no te “faatupu i te mau opuaraa a te Atua Mana Hope”? Nahea te ineine pae moni ia tauturu ia tatou no te tavini?

  • Nahea tatou ia haapii i ta tatou mau tamarii i te mau parau tumu no te faaohiparaa paari o te moni?

Faahororaa

  1. “Editor’s Table: In Memoriam—Joseph Fielding Smith,” te ve’a ra Improvement Era, Tenuare 1919, api 266–67.

  2. Charles W. Nibley, “Reminiscences,” i roto i te Gospel Doctrine, 5raa o te neneiraa (1939), api 519.

  3. “The Truth about Mormonism,” Out West: A Magazine of the Old Pacific and the New, Tetepa 1905, api 242.

  4. Deseret Weekly, 19 no atata 1893, api 282.

  5. Gospel Doctrine, api307.

  6. Gospel Doctrine, api 259–60.

  7. Deseret Weekly, 19 no atete 1893, api 283.

  8. Gospel Doctrine, api 299–300.

  9. Gospel Doctrine, api 306–7; paratarafa i tauihia.

  10. Deseret News: Semi-Weekly, 1 no me 1883, api 1.

  11. I roto Conference Report, atopa 1911, api 128–29.

  12. Deseret News: Semi-Weekly, 8 no atete 1884, api 1.

  13. I roto Conference Report, atopa 1903, api 5.

  14. Deseret News: ve’a afa hepetoma 21 no tenuare 1896, api 1.

  15. Gospel Doctrine, api 323–24.

  16. Deseret Weekly, 19 no atete 1893, api 283.

  17. Deseret News: Semi-Weekly, 1 no me 1883, api 1.

  18. Deseret News: Semi-Weekly, 11 no mati 1884; paratarafa ê atu

  19. Deseret News: Semi-Weekly, 8 no atete 1884, api 1.

  20. Deseret News: Semi-Weekly, 20 no novema 1894, api 1.

  21. Deseret Weekly, 19 no atete 1893, api 283.

Hōho’a
Zion’s Cooperative Mercantile Institution

No te haamaitai i te faufaa moni, ua haamau te mau pionie feia mo’a i te tahi mau taiete mai te Zion’s Cooperative Mercantile Institution.