Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 26: Te haapa’oraa i te mahana Sabati: Ia Î roa to Oe Oaoaraa


Pene 26

Te haapa’oraa i te mahana Sabati: Ia Î roa to Oe Oaoaraa

Te manaha Sabati, e mahana faataahia ïa e te Atua no tatou no te haamori, no te pure, e no te pupu atu ta tatou mau tapuraa i tei Teitei Roa ra.

Aamu o te Oraraa o Joseph F. Smith

Ua faaite papu e ua haapii atu te Peresideni Joseph F. Smith no ni’a i te hopoi’a rahi a te mau Feia Mo’a i te mau mahana hope’a nei i te haapa’oraa i te mahana Sabati. Ua haapii oia i te mau Feia Mo’a ia haamori i te Fatu i te mahana Sabati e ia haapa’o i to ratou taime no te haapii no te haamaita’i i to ratou mau utuafare. Ua parau mai oia: “I te mahana Sabati, i to’u mana’o, ia oti te mau pureraa, e hinaaro vau i te faa’ea i te fare i pihai iho i to’u utuafare no te paraparau rii ia ratou, no te faahoa ia ratou, e no te haafatata’tu ia ratou. E faariro vau i rahiraa o tera taime faufaa no te faahoa i ta’u mau tamarii, o te haafatata’tu ia ratou, e no te haafatata’tu ia ratou i te mau papairaa mo’a, e no te tahi mau ohipa taa ê e maitai a’e i te mau hauti, te ataore, te faaoaoaraa pa’e tino, e te mau mea atoa mai te reira te huru.”1

Ua haapii atoa mai oia no ni’a i te haapa’o-ore-raa i te mahana i haamauhia e te Fatu. I te Sabati 12 no Tiunu 1898, i roto i te Fare Menemene i Roto Miti, ua parau mai oia: “I to’u ha’ereraa mai i teie pureraa, ua farerei au i te hoê o te mau taeae ua faaite mai oia ia’u e, a haere mai ai oia na te vahi tapearaa pereoo utaraa taata, ua ite oia i te ti’a’a taata o te faaineine ra no te tere i te hoê vahi faarearearaa…. Mai te peu e te vai ra te tahi o ratou o te parau nei e, e Feia Mo’a ratou no te Mau Mahana Hopea Nei, te ohipa ta ratou e rave nei i teie mahana, ua hape ïa i mua i te ture a te Atua, ua hape ïa i mua i te mau fafauraa ta ratou i rave i te taime o to ratou bapetizoraa e ua hape ïa i mua i te mau fafauraa ta ratou i rave i roto i te mau vahi mo’a roa i reira e ti’a ai i te Feia Mo’a ia haere. Te haapa’o ore nei ratou i te mahana Sabati, te ofati nei ratou i te hoê faaueraa a te Fatu, te faaite nei ratou i to ratou haapa’o ore i te ture e te rave nei ratou i te mea e au-ore-hia i mua i te aro o te Atua, e oto ratou a muri a’e, e e riro ratou i te taiva”.2

Haapiiraa na Joseph F. Smith

Ua faataa e ua haamo’a te Fatu hoê mahana i ni’a e hitu.

Ua hamani e aore râ, ua faataa te Atua i te mahana Sabati ei mahana faafaearaa, ei mahana haamoriraa, ei mahana raveraa i te mau ohipa maitai, no te faahaehaa e no te tatarahaparaa i te hara, no te haamori i te Atua Mana Hope na roto i te varua e te parau-ti’a.3

Te tupu nei na te fenua atoa te peu haapa’o-ore-raa i te mahana Sabati. Te faaueraa: “E haamana’o i te mahana Sabati ia haamo’ahia ia”, e ture ïa no tatou i teie anotau mai te au i te tau a horoahia’i te reira i te ati Israela i ni’a i te mou’a Sinai (Exodo 20:8).4

Ua riro te mahana Sabati ei mahana faaearaa e te haamoriraa, maitihia e fa’ataahia na roto i te hoê faaueraa taae a te Fatu i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moa i te Mau Mahana Hopea Nei, e e ti’a ia tatou ia faatura e ia haamo’a i te reira. E ti’a atoa ia tatou ia haapii i teie parau tumu i ta tatou mau tamarii.5

Ua fa’ataahia e ua haamaitaihia hoê mahana i ni’a i te hitu ei mahana haamoriraa, ei mahana no te feruri-maite-raa, ei mahana no te pure e te haamauruuru, e no te raveraa i te Oro’a a te Fatu ma te feruri Ia’na e to’na Tusia faito-ore. A haapii tatou i ta tatou mau tamarii e ti’a ia ratou ia haapa’o i te mahana Sabati e ia haamo’a i te reira e ia na reira atoa no te mea, e mea au na ratou i te rave i te reira e no te mea atoa e, e faaueraa te reira no o mai i te Atua ra. Ei reira e roaa ai ia ratou te faaoaoaraa e te faaearaa, te tauiraa e te anaanataeraa tano i te tahi atu mau mahana…. Eiaha tatou e faafaufaaore i te mahana Sabati.6

Eaha ta tatou e rave i te mahana Sabati?

E faatura tatou i te mahana Sabati, e e haamo’a i te reira. E haamori tatou i te Fatu i te mahana Sabati. Eita tatou e rave i te ohipa. Eita tatou e imi i te mau ohipa faaanaanataeraa faufaaore i te mahana Sabati. E faafaea tatou e e haamaitai tatou i to tatou feruriraa na roto i te pure, te imi maite, e te feruriraa no ni’a i te mau parau tumu no te oraraa e te faaoraraa. Teie te mau ohipa tano no te mahana Sabati …

Ia hoi teie mau feia i to ratou mau utuafare, a rave ratou i teie parau e a hopoi atu i te reira i te mau melo o to ratou mau utuafare tei ore i tae mai. A parau atu ia ratou e te pato’i nei te peresideniraa no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei i te haapa’o-ore-raa i te mahana Sabati.7

Te haapa’o maitairaa i te mahana Sabati, e hopoi’a te reira na te Feia Mo’a atoa—oia atoa no te feia apî tamaroa e tamahine, te mau tamaroa apî e te mau tamahine apî. E mea huru-ê-rii paha ia tapiti-noa-hia teie parau. Area râ, te vai ra te tahi feia, e i te tahi mau taime, e oire taatoa, o te haafaufaaore nei i teie hopoi’a, e no reira, o ratou te ti’a ia faaroo i teie faaararaa.

Eaha te mau mea i titauhia ia tatou ia rave i te mahana Sabati? E mea papu te mau heheuraa a te Fatu i te peropheta Iosepha Semita no ni’a i teie tumu parau, e na te reira e arata’i ia tatou, no te mea ua tuea maitai teie mau haapiiraa i ta te Fatu ra mau haapiiraa. Teie te tahi o te mau titauraa ohie:

Te mahana Sabati, e mahana teie i fa’ataahia na oe ia faaea i ta oe mau ohipa.

Te mahana Sabati, e mahana taa ê teie na oe no te haamori, no te pure, no te faaite i to oe hinaaro e to oe itoito i roto i ta oe faaroo e ta oe hopoi’a—no te pupu atu i to oe mau tapuraa i tei Teitei roa.

Te mahana Sabati, e mahana ïa i titauhia ia oe ia pupu atu i to oe taime e to oe mana’o i te haamoriraa i te Fatu, i roto i te mau pureraa, i te fare, e aore râ, i te mau vahi atoa ta oe e haere—e ti’a i teie mana’o ia vai noa i roto i to oe feruriraa.

I te mahana Sabati, e haere outou, to outou mau taeae e to outou mau tuahine i te mau pureraa a te mau Feia Mo’a, ma te ineine i te rave i te oro’a mo’a a te Fatu, ma te fa’iraa i ta outou mau hara i mua i te Fatu, e i mua i to oe mau taea’e e mau tuahine, e ma te faaoreraa i te hapa o to mau taata tupu mai ta oe e hinaaro ia faaore atoa mai te Fatu i ta oe ra.

E i te mahana Sabati, eiaha outou e rave i te hoê mea ê atu maori râ, ia faaineinehia ta outou ma’a mai te aau hoê ra ia ti’a roa to outou haapaeraa ma’a ra, ia i roa to oe oaoaraa. O teie ta te Fatu i parau e, te haapaeraa ma’a e te pure [a hi’o PH&PF 59:13–14].

Ua haapapu-atoa-hia mai i roto i te mau heheuraa i te tumu o teie haapiiraa no ni’a i te mahana Sabati. Ia paruru te mau feia moa ia ore ratou ia viivii i t mau mea no teie nei ao; no reira e haere te Feia Mo’a i te fare pureraa a pupu atu ai i ta ratou ra mau oro’a i te mahana Sabati. [a hi’o PH&PF 59:9]….

Aita te Fatu e mauruuru i te mau taata o tei ite i teie mau mea e aita hoi ratou i haapa’o i te reira.

Aita te mau taata e faaea nei i ta ratou mau ohipa ia arote ratou i te fenua, ia tanu ratou i te huero, ia tanu e ia huti ratou, e ia ô ratou i te apo’o. Aita ratou e faaea nei ia parahi ratou i te fare a rave ai i te tahi mau ohipa rii no te taime ore to ratou i te tahi atu mau mahana.

Aita te mau taata e faaite nei i to ratou hinaaro e to ratou itoito i roto i ta ratou faaroo e ta ratou hopoi’a ia tere oioi ratou i te poipoi Sabati … i ni’a i te mou’a, i te mau vahi faafaaearaa [pare], e ia haere e farerei i te mau hoa e aore râ, ia haere i te mau vahi faaoaoaraa e ta ratou mau vahine e ta ratou mau tamarii. Ia na reira hoi ratou ra, aita ïa ratou e pupu ra i ta ratou tapuraa i tei Teitei Roa.

E ere na roto i te imiraa i te mau ohipa faaanaanatae e te faaoaoa e pupu atu ai i ratou i to ratou taime e to ratou mana’o i te haamoriraa i te Fatu; eita atoa ratou e faarii i te varua tatarahapa e te haamori o te tae mai na roto i te raveraa i te oro’a.

Aita te tamarii tamaroa e te feia apî tamaroa e haapae nei ma te aau hoê ia î ratou i te oaoa mai te mea e, e orihaere ratou i te mahana Sabati na te fare hooraa ice-cream e aore râ, i te fare tama’araa, a hauti ai ratou i te mau hauti e terehaere na ni’a i te mau pereoo, a tai’a ai ratou, a pupuhi ai, e aore a haere ai ratou i te mau ohipa faaetaetaraa tino, i ni’a i te mou’a. Eita te reira e paruru ia ratou i te mau mea viivii no teie ao, e riro râ te reira ei faaereraa ia ratou i te mau haamaitairaa fafauhia e te Fatu, e farii ratou i te oto eiaha râ te oaoa, e farii ratou i te hitahita e te peapea eiaha râ te hau o te tae mai na roto i te raveraa i te mau ohipa parau-ti’a.8

E roaa ia tatou te taato’araa o te mau haamaitairaa mai te peu e faaohipa tatou i te mau hora atoa o te mahana Sabati no te tutavaraa e te imi maite raa i te haamaitairaa i to tatou feruriraa e i te faarahiraa i to tatou ite no ta tatou hopoi’a i roto i te Ekalesia, no te ture o te Ekalesia, no te mau faaueraa a te Atua, e no te mau parau tumu o te evanelia a Iesu Mesia….

Te ti’aturi nei au e te hopoi’a a te Feia Mo’a, o te haamo’araa e te haapa’oraa ia i te mahana Sabati. Mai ta te Fatu i faaue mai. E haere tatou i te fare pure. E faaroo tatou i te mau arata’iraa. E faaite tatou i to tatou iteraa papu no te parau mau. E inu tatou i te pape pihaa no te maramarama e te ite o te niiniihia mai i ni’a ia tatou e te mau taata haapii i faauruhia. Ia hoi tatou i te fare, e putuputu tatou. E himene tatou i te tahi mau himene. E taio tatou hoê e aore râ, e piti pene i roto i te Bibilia, e aore râ, i roto i te Buka a Moromona, e aore râ i roto i te Buka Fafau. E paraparau tatou i te mau parau tumu no te evanelia o te titauhia no to tatou haereraa i mua i roto i te ite no ni’a i te Atua, tere ïa te huru o te mau ohipa ta tatou e rave hoê mahana i ni’a i te hitu….

Te mana’o nei au e, e mea maitai roa no tatou ia rave i ta tatou mau tamarii i pihai iho ia tatou, hoê mahana a’e i te hebedoma no te haapii ia ratou i te parau-ti’a e te faatura i te mau mea tano e te mau mea no ô mai i te Atua ra, no te haapii ia ratou i te faatura i te feia paari e te feia ma’i, te aroharaa i te taata ê i rotopu ia tatou…. E haapii tatou ia ratou i te mau peu tano. E haapii tatou i te mau tamaroa ia riro ei mau tane maitai, e te mau tamahine, ia riro ei mau vahine maitai. Ia parau vau no ni’a i te tane e te vahine maitai, te parau nei au no ni’a i te hoê tamaroa e aore râ, te hoê tamahine, e aore râ, te hoê tane, e aore râ, te hoê vahine o te haapa’o nei i te faaieie ore, te haehaa, te maru e faaoromai, te here, e te maitai no te mau tamarii o te taata nei….

E rave rahi te mau mea e ti’a ia tatou ia rave i te mahana Sabati o te faaoaoa, faaanaanatae, haapii i ta tatou mau tamarii i muri mai i te mau pureraa. A vaiiho ia ratou ia arearea i te taime, tano. Area i te mahana Sabati ra, ia haapiihia ïa ratou i te mea maitai a’e.9

E tano ia faatahia te pô ei mahana ma’a ei omuaraa i te Mahana o te Fatu.

Tei ni’a i te mau melo o te Ekalesia te hopoi’a ia faatano maitai i ta ratou mau ohipa ia ore ratou e haru i ta te Fatu ra mahana haamoriraa. No reira e rave te mau tamaroa e te mau tamahine i ta ratou mau hauti i roto i te hebedoma, a vaiiho ai i te mahana Sabati no te mau ohipa pae varua e te haamoriraa. Eiaha tatou e opua i ta tatou mau faaoaoaraa ia haafifi i ta tatou haamoriraa.10

E mea ti’a ia fa’ataa i te pô mahana ma’a ei taime no te tahi aparauraa tano e aore râ, no te tahi taioioraa, ei omuaraa i te mahana Sabati.11

Te hoê faaueraa tano no to tatou anotau, e riro paha mai teie te huru: Eiaha outou e rave i te ohipa ia rohirohi roa outou i te mahanaa ma’a, aita e ti’a faahou ia outou i te pupu atu i ta tatou tapuraa e te haamoriraa tei auhia i te mahana Sabati.

No te mau utuafare, ua riro te mahana ma’a ei mahana fa’ataahia no te tama, no te tunu i te tahi mau mea taa ê, no te tifaifai e te tata’i eiaha râ te mahana Sabati. No te mau taiete, ua riro te mahana ma’a ei mahana faaotiraa i te mau ohipa o te hebedoma.

Te faahopearaa no ta tatou huru faaohiparaa i te mahana hopea o te hepetoma, e ite- pinepinehia te reira i ni’a i to tatou huru paruparu e te tau’a ore; e faaitereraa te reira i te huru o te mau mana’o e to tatou rohirohi ; e ere ïa i te mea tano roa no te farii i te varua haamoriraa. Te tane e te vahine, ua rohirohi roa no to ratou rave-puai-raa i te ohipa i te mahana ma’a mai te poipoi e tae roa’tu i te pô, eita ïa ratou e haamori tano i te Atua i roto i te varua e te parau mau.12

Te feia tei matau i te haapa’o ore i te mahana o te Fatu ra, e ere ïa i te Varua o te Fatu.

E haamana’o i te mahana Sabati ia haamo’a . Te na reira ra anei tatou? E mea ti’a anei ia tatou ia na reira? E mea ti’a ia tatou ia na reira no te haapa’o i ta te Atua ture e te mau faaueraa; e ia ore tatou e haapa’o i tera ture e aore ra tera faaueraa, ua ofati ia tatou i te ture a te Atua. Eaha te hopearaa, mai te mea e na reira noa tatou? E pe’e ta tatou mau tamarii i to tatou e’a; e ofati ratou i te ture a te Atua oia hoi te haamo’araa hoê mahana i ni’a i te hitu; e mou to ratou varua faaroo i te mau ture a te Atua e ta’na mau titauraa mai to te metua atoa e mou mai te mea e, e tamau noa oia i te ofati i te mau faaueraa.13

Te mau taata o te tamau noa i te haapa’o ore i te mahana o te Fatu, aita e ti’a ia ratou ia faaea i roto i te Ekalesia, e te mau melo o te Ekalesia o tei ore e haapa’o i te pureraa e te raveraa i te oro’a, o te ore e haamana’o i te haamo’a i te mahana Sabati, e tapetepet to ratou faaroo; e paruparu ratou i te pae varua, aita ratou e fana’o i te Varua e te mau haamaitairaa a te Atua, e e faarue ratou i to ratou ti’araa i roto i te Ekalesia, to ratou faateiteiraa i pihai iho i te mau taata haapa’o e te faaroo.14

Ua parau mai te Fatu, “Haamana’o i te mahana Sabati ia haamo’ahia” E ture tera a te Atua, eiaha no teie feia ana’e, no te mau taata atoa râ. Te melo o te Ekalesia o te ore e haapa’o i te mahana Sabati ia haamo’a i te reira, ua hara oia; e mai te peu e aita oia e haere i mua na roto i te parau mau, e ere oia i te pìpì no te Fatu, eita oia e ite i te parau mau, e eita te parau mau e faati’ama ia’na maori râ, ia faarii oia i te parau mau e ia haapa’o i te reira.15

E rave rahi mau vahi faaarearearaa e te fare teata te matara nei i te mahana Sabati, aita te reira i au i te heheuraa a te Fatu e ua riro te reira mau faaarearearaa ei mauihaa anatema no te faaroo o te mau taata o te haere nei i reira. E ti’a i te mau metua o te ui apî no Ziona ia paruru i ta ratou mau tamarii i teie mau ohipa viivii e tae noa-tu i te tahi atu mau ohipa viivii no te mea, tei ni’a ia ratou te hopoi’a mai te mea e, e mo’e ê ta ratou mau tamarii na roto i to ratou (te mau metua) haapa’o ore.16

E hopoi’a na te Feia Mo’a te faaturaraa i te mahana Sabati e te raveraa i te mau hopoi’a i titauhia ia ratou i te mahana Sabati. E mea ti’a atoa ia ratou ia vai parau-ti’a i mua i to ratou mau taata tupu e ia ora na roto i te parau-ti’a. E hopoi’a atoa na te mau metua ia faaite i te hi’oraa maitaii mua i ta ratou mau tamarii no te haapa’oraa i te mahana Sabati no te pureraa utuafare, e te haapaoraa i te mau hopoi’a atoa a te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei. Te metua tane e te metua vahine o te ore e haapii i ta raua mau tamarii e o te ore e faaitoito ia ratou i te amoraa i ta ratou mau hopoi’a, e oto ratou i to ratou ma’ama’a.17

O te faatura i te mahana Sabati, e faarii ïa i te mau haamaitairaa pae tino e te pae varua.

E mahana faafaearaa te mahana Sabati, e tauiraa mai te mau ohipa matarohia i te hebedoma, e ere râ o te reora ama’e. E mahana ïa no te haamoriraa, e mahana no te haamaitairaa i te oraraa pae varua o te taata. E ere te mahana faafaearaa ta te Atua i fa’ataa, i te mahana no te haamarirauraa e aore râ, no te haamaharaa i te rohirohi. Eita te haamarirau e te rohirohi e au i te varua haamoriraa. Te haapa’oraa i te mau hopoi’a e te pupuraa i te mau oro’a o te mahana Sabati, te tauiraa o te ora pae varua, na te reira e horo’a i te taata te faafaearaa e au i te mahana Sabati.18

Te hinaaro nei au e … ia puai to tatou faaroo; ia riro tatou e mau Feia Mo’a maitai a’e no te Mau Mahana Hopea Nei, ia faaauhia i te mau taime i mairi a’e nei. Te reira te tumu tatou e haaputuputu ai i te mahana Sabati…. Ua ite papu vau e te haere mai nei tatou i te mau pureraa ma te aau mehara ore. E riro paha teie e parau teimaha rii e aita paha te reira parau e tano no tatou paatoa area râ, ua papu roa a’u e, e rave rahi o te tae mai nei i te pureraa ma te anaanatae ore, ma te opuaraa ore. Haere mai tatou i te mau pureraa no te faaite i mua i te aro o te Fatu e, te haamana’o nei tatou i te mahana Sabati e te hinaaro nei tatou ia haapii i to’na ra mau haerea….

E ti’a ia tatou paatoa ia feruri e, tei ia tatou te tahi tufaa o teie ohipa. E mea ti’a i te taata tataitahi ia ite e, e ooti te taata i te mea i ueuehia. No reira, e rave itoito tatou tataitahi e ia amui tatou e na reira tatou na roto i te varua pure e i to tatou aau eiaha noa no tatou iho, no te Ekalesia taatoa ra. Ahiri teie mau mea i ravehia, aita hoê ae taata o te hoi mai na te fare pure maori râ, ua faarii oia i te varua o te Atua.19

I teie nei, eaha te fafauraa no te Feia Mo’a o te haapa’o i te mahana Sabati? Te na o ra te Fatu e mai te mea e rave outou i teie mau mea na roto i te aau anaanatae e te mata oaoa , no outou ïa te îraa o te fenua nei: “te mau puaa o te aua e te mau manu hoi no te reva, e te reira o te pauma i ni’a i te mau tumu raau e o te hahaere i ni’a i te fenua nei. Oia ïa, e te mau raau rii, e te mau mea maitai o tei tupu mai i te fenua nei, ei ma’a e aore râ, ei aahu e aore râ, no te mau fare vairaa ma’a no te mau puaa e aore râ, no te ô faaapuraa ma’a rii e aore râ, no te mau ô e aore râ, no te mau ô vine” [PH&PF 59:16–17].

Ua hamanihia teie mau mea atoa no te maitai e te raveraa a te taata nei, no te haamauruuru i te mata e no te faatupu i te oaoa i roto i te aau. E fafauraa teie no te feia o te haapa’o i te mau faaueraa, e i roto i teie mau faaueraa, te vaira ïa teie faaueraa faufaa roa oia hoi, te haapa’o- tano-raa i te mahana Sabati….

E hauti tatou e faaoaoa tatou ia maha roa i to tatou aau i te tahi atu mahana, area te mahana Sabati ra, e faafaea ia tatou, e haamori tatou, e haere tatou i te fare pure, e rave tatou i te oro’a, e tama’a tatou ma te aau hoê, e pùpù tatou i ta tatou mau tusia i te Atua, ia roaa ia tatou te iraa o te fenua nei, ia farii tatou i te hau i roto i teie nei ao e te oraraa mure ore i te ao a muri atu.20

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • No te aha te Fatu i “fa’ataa ai e haamaitai ai” i te mahana Sabati? Eaha te mau haamaitairaa o te hoê mahana faafaearaa e te haamoriraa?

  • Eaha te auraa o te parau, faafaea i ta tatou mau ohipa i te mahana Sabati? Eaha te tahi mau ohipa tano no te mahana Sabati? Nahea tatou ia haapii i to tatou mau utuafare ia haamo’a i te mahana Sabati?

  • Eaha te auraa o te parau “ia ore oe ia viivii i te mau mea no teie nei ao”? Nahea te haapa’oraa i te mahana Sabati i te paruru ia tatou i te viivii o teie nei ao?

  • Nahea te oaoa i riro ai ei tufaa no te haapa’oraa i te mahana Sabati? (A hi’o atoa PH&PF 59:13–14) Nahea te haapa’o-oreraa i te mahana Sabati i te arata’i i te oto, te mo’e-ê- raa o te Varua Maitai, e te taivaraa?

  • Eaha ta tatou mau hopoi’a no te utuafare i te mahana Sabati? I te mahana Sabati, nahea tatou i te haapii i ta tatou mau tamarii i te “faaturaraa i te mau mea ti’a e te mau mea no ô mai i te Atua ra”?

  • Nahea ta tatou mau ohipa i te mahana ma’a i te haamaitai e aore râ, e haafifi i ta tatou haamoriraa i te mahana Sabati?

  • Eaha ta tatou hopoi’a ia haere tatou i te mau pureraa i te Sabati? Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e farii mai te mea e, te vaira te varua-haamoriraa-tano i roto i ta tatou mau pureraa?

  • Eaha te mau haamaitairaa pae varua ta tatou e faarii ia faatura tatou i te mahana Sabati? Eaha te mau haamaitairaa pae tino o tei fafauhia ia tatou? (A hi’o PH&PF 59:9–23)

Faahororaa

  1. I roto i te mau parau haaputu a James R. Clark, Te Mau Parau Poroi a te Peresideniraa Matamua a te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, e 6 buka (1965–75, api 5:17–18).

  2. Deseret News: Ve’a afa hepedoma, 28 Tiunu 1898, api 1.

  3. I roto Conference Report, Eperera 1915, api 10.

  4. I roto Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 4, api 210.

  5. Gospel Doctrine, te 5raa o te neineiraa (1939), api 242.

  6. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 28 no Tiunu 1898, api 1.

  7. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 5 Tiurai 1898, api 1.

  8. Gospel Doctrine, api 244-46.

  9. I roto Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 5, api 17–18, 20–21.

  10. Gospel Doctrine, api 247.

  11. Gospel Doctrine, api 242.

  12. Gospel Doctrine, api 242.

  13. Gospel Doctrine, api 402.

  14. I roto Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 3, api 123.

  15. Te Ve’a Deseret: Afa Hebedoma, 21 Tenuare 1896, api 1.

  16. I roto Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 4, api 210.

  17. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 28 no Tiunu 1898, api 1.

  18. Gospel Doctrine, api 242.

  19. I roto Te mau A’oraa Haaputuhia horo’ahia e te Peresideni Wilford Woodruff, To’na na Tauturu, te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e Te Tahi Atu â, haaputuhia e Brian H. Stuy, e 5 buka (1987–92) buka 2, api 364–65; paratarafa ê atu.

  20. Gospel Doctrine, api 245–46.

Hōho’a
Salt Lake 20th Ward choir

Te pùpù himene no te paroisa 20 o Roto Miti i te omuaraa o te mau matahiti 1900. Ua parau mai o Peresideni Joseph F. Smith, ua riro te himene a te mau pùpù himene a te Feia Mo’a ei “haamoriraa nehenehe i te Atua”: e mea faufaa roa te reira i roto i ta tatou haamoriraa i te mahana Sabati (Gospel Doctrine, api 259).