Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 33: Te mau tamarii te mea Tei hau ae i te Mau Oaoaraa o te Ao nei


Pene 33

Te mau tamarii te mea Tei hau ae i te Mau Oaoaraa o te Ao nei

Ia here tatou i ta tatou mau tamarii, ia paari ratou i roto i te Evanelia a Iesu Mesia e ia haapiihia ratou i te viritu, te aroha, e te haavare ore.

Aamu o te Oraraa o Iosepha F. Semita

Te here o te Peresideni Iosepha F. Semita no te Evanelia, ua tuea ïa i to’na here keresetiano no te mau tamarii, no ta’na iho mau tamarii e no te tahi atu mau tamarii. “Te mea tei hau ae i to’u Mau Oaoaraa i te Ao nei, o ta’u ïa mau tamarii here.” Mauruuru e te Atua!1

Ua papai o Charles W. Nibley, te Epesikopo Peresideni o te Ekalesia e: “aita e otia to te here o te Peresideni Semita no te mau tamarii. I roto i te hoê tere i te mau tuhaa apatoa no Utaha e tae roa’tu i St George …, a porote ai te mau tamarii i mua ia’na, e mea putapu ia ite i to’na here rahi ia hi’o oia i teie mau tamarii. E hopoia na’u te faarevaraa te pupu taata oi tapae matou i te hora i te puhapa i muri mai, te vahi tei reira te nunaa i te tiairaa ia matou, area ra e mea fifi roa ia tatara ia’na i rotopu i te mau tamarii. Ua hinaaro oia e aroha rima ia ratou paatoa e ia paraparau ia ratou tataitahi …

“I te hoê mahana a roohia ai te hoê o ta’na mau tamarii i te ma’i, tei ô vau io’na ra. Ua ite au ia’na i te hoiraa i te fare i te pô ma te rohirohi, te rohirohi e faaruruhia i muri ae i te ohipa, e noa’tu to’na rohirohi, te vai ra râ to’na puai no te hiihii maoro, e rave rahi hora, i te reira aiu i roto i to’na rima a porote ai oia na roto i te fare … ma te faaite i to’na here i te reira aiû, e ma te faaitoito ia’na i roto i te mau rave’a atoa na roto i te maru rahi, te aroha e te here.”2

Ua faaite oia i te maru rahi e te here i to’na utuafare aano e te faatura. I roto i ta’na a’oraa hopea i ta’na mau tamarii, i te 10 no Novema 1918, ua faaite oia ia ratou te mau manao here atoa o to’na aau: “Ia hi’o haati au ia’u nei, te ite nei au i ta’u mau tamarii tamaroa e ta’u mau tamarii tamahine o ta te Fatu i ho mai no’u e o tei roaa ia’u, na roto i Ta’na tauturu, i te horoa i te hoê oraraa tura no ratou i roto i te ao nei—Ua iteahia ia’u te auro o to’u oraraa, oia hoi te mea e anaanatae ai au ia ora i teie oraraa nei.”3

Te Mau Haapiiraa a Iotefa F. Semita

A haapii i te Evanelia a Iesu Mesia i te mau tamarii na roto i te parau e te hi’oraa.

Te tane e te vahine tei fariu i ni’a i te Evanelia a Iesu Mesia e o tei patu iho nei i to raua utuafare, na roto i to raua puai, to raua hioraa maitai e ta raua faaururaa, e horoa raua te hinaaro i roto i ta raua mau tamarii ia apee ia raua i roto i te hoê oraraa viivii ore, hanahana e te haavare ore i roto i te basileia o te Atua e o te riro ei maitai e ei faaoraraa ia ratou. Aita’tu e taata maori ra o vau anae ra te nehenehe e a’o onoono i ta’u mau tamarii, ia oaoa e ia ora ratou. Aita’tu e taata maori ra o vau anae ra te tau’a papu nei i te maitai o ta’u mau tamarii. Aita to’u e oaoaraa mai te mea aita ratou. E tuhaa ratou no’u. Na’u ratou; na te Atua i horoa mai ia ratou na’u, e te hinaaro nei au ia haehaa e ia auraro ratou i te mau titauraa o te Evanelia. Te hinaaro nei au ia rave ratou i te maitai, e ia riro ratou ei feia parau-tia i roto i te mau tuhaa atoa, ia riro ratou ei feia tiama i te haamaitairaa ta te Fatu i tuu i ni’a ia ratou a taio ai Oia ia ratou ei melo no te nunaa o te fafauraa, tei hau i te maitai i te tahi atu mau nunaa, no te mea ua faatusia ratou no to ratou iho ora i roto i te parau mau.4

Ua haapiihia tatou e: “te tamarii ra, e tufaa ïa no ô mai i te Fatu ra,” ua riro atoa ratou, ia au i te faaiteraa a Salamo: “ei utu’a” [Salamo127:3]. Mai te peu aita e mana to te mau tamarii ia fanauhia, eaha ïa te utu’a a te Fatu? Eita ratou te tumu i paruparu ai e i veve ai te utuafare, inaha na roto i to ratou fanauraahia ua afai atoa mai ratou i te tahi mau haamaitairaa no te ra’i mai, tei faatupu i te ruperupe o te utuafare e o te Hau Fenua. “Mai te ohe i te rima o te feia puai ra, oia atoa te tamarii a te taata itoito ra. E ao to te taata i î to na piha ohe ia ratou!” [Salamo 127:4–5]5

E nunaa keresetiano tatou, te tiaturi nei tatou i te Fatu ia Iesu Mesia, e te manao nei tatou e, e hopoia na tatou te iteraa Ia’na ei Faaora e ei Taraehara no tatou. A haapii atu i te reira i ta outou mau tamarii. A haapii ia ratou e, i te Perofeta Iosepha Semita ra i faahoihia mai ai te Autahuaraa o tei mauhia e Petero, Iakobo, e Ioane, o tei faatoroahia’na i raro ae i te rima o te Faaora iho. A haapii ia ratou e, na te Atua i pii e i maiti ia Iosepha Semita, te Perofeta, i to’na apîraa, no te haamau i te niu o te Ekalesia a Iesu Mesia i roto i te ao nei, no te faahoi mai i te Autahuaraa mo’a, e te mau oro’a o te Evanelia tei riro ei mea faufaa no te faaoraa i te taata i roto i te basileia o te ra’i. A haapii i ta outou mau tamarii ia faatura i to ratou taata tupu. A haapii i ta outou mau tamarii ia faatura i to ratou epesikopo e te mau orometua e tomo ra io outou’na no te haapii ia ratou. A haapii i ta outou mau tamarii ia faatura i te feia paarï. A haapii ia ratou ia here e ia faatura i to ratou mau metua, ia tauturu i te feia veve e te feia riirii. A haapii i ta outou mau tamarii, mai tei haapiihia ia outou iho, ia faatura i te Autahuaraa o ta outou e mau ra, te Autahuaraa o ta tatou e mau nei ei peresibutero i Iseraela.

A haapii i ta outou mau tamarii ia faatura ia ratou iho, a haapii i ta outou mau tamarii ia auraro i te parau tumu o te peresideniraa, e ia ite ratou e mea na roto i te peresideniraa i vai papu ai te mau faanahoraa o te mau pupu, e na roto i te reira i faahereherehia ai te puai e te mana ei maitai, ei oaoa e ei faatiaraa i te nunaa. A haapii i ta outou mau tamarii, ia haere ratou i te haapiiraa, ia faatura i to ratou mau orometua haapii i roto i te mau parau mau e te mau mea parau tia, i roto i te natura mata’u ore o te tane e te natura o te vahine, e i roto i te mau mea faufaa … A haapii i ta outou mau tamarii ia auraro i te ture a te Atua e i te ture o to ratou fenua.6

Te tai’o nei tatou i roto i te PH&PF e, e mea titauhia ia haapii te mau metua i ta ratou mau tamarii “ia ite papu roa i te parau no te tatarahapa, te faaroo i te Mesia te Tamaiti no te Atua Ora, e no te bapetizoraa e te horoa no te Varua Maitai na roto i te tuuraa rima, ia tae i te vau o te matahiti ra.” “E e haapii atoa ratou i to ratou ra mau tamarii ia pure, e ia afaro noa to ratou haereraa i mua i te Fatu.” E ia ore te mau metua ia na reira, a mo’e ai te mau tamarii e a huri ê atu ai ratou i te parau mau ra, i reira râ, ua parau te Fatu e, tei nia te hara i te upoo o te mau metua (PH&PF 68:25, 28). E mea hirinai ia feruri e, te metua tane tei here i ta’na mau tamarii ma to’na aau atoa, te faahapahia e te Atua no to’na haapao ore i tei poiherehia e ana e ua tae roa i te fariu ê atu i te parau mau e a riro ai ei mau tamarii overe. Te toparaa teie mau tamarii, ua riro ia ei utu’a na te mau metua e o ratou te faahapahia no te taiva e te pouri o ta ratou mau tamarii …

Mai te peu e mea tiama vau ia tomo i roto i te basileia o te Atua, te hinaaro nei au ia tomo atoa ta’u mau tamarii i reira; e te onoono nei to’u manao ia tomo i roto i te basileia o to’u Atua. Te etaeta nei to’u manao ia haere i reira, na roto i te tauturu a te Fatu, na roto i te haehaa e te haapao, e ua tae roa to’u manao ia amo i ta’u misioni i nia i te fenua nei e ia haapao i ta te Atua i faaue mai i te roaraa o to’u pue mahana i ni’a i te fenua nei. Te reira ta’u i faaoti e te faaitoito nei au na roto i te tauturu a te Atua, ia ore au ia iri. No reira, te hinaaro nei au i pihai atoa ta’u mau tamarii ia’u nei. Te hinaaro nei au ia apee te mau melo o to’u utuafare ia’u, te vahi e haerehia e au, i reira atoa ratou, e ia fana’o atoa hoi ratou i te faateiteiraa ta’u e farii.7

E faaururaa to te mau metua i n’ia i ta ratou mau tamarii … e noa’tu aita tatou e ite ra i te faaururaa i roto i to tatou hioraa maitai, te haapapu atu nei au ia outou e, i tupu pinepine’na te ino na roto i te mau raveraa o ta tatou i manao e, eita te reira e faauru i to tatou taata tupu e aore ra i ta tatou mau tamarii … Area ra, te ite nei matou i te mau metua tane e te mau metua vahine e faaite ra i te hioraa hape i ta ratou mau tamarii, e o ta ratou iho i opani’na ia rave i te reira. E riro teie huru tapetepete o te mau metua i te faaore i te varua apo o te mau tamarii e i te aratai ê atu ia ratou i rapae i te e’a o te ora e o te faaoraraa, inaha, mai te peu e haapii te mau metua i ta ratou mau tamarii i te mau parau tumu e haapao orehia ra e ratou, eita ia teie haapiiraa e maahia i roto ia ratou e aore ra e faufaahia, e faaino ra te reira ia ratou.

Aita tatou e feruri nei i teie mau mea ia au i to’na ti’araa mau. Eaha te manao o te tamarii i to’na metua tane e aore ra i to’na metua vahine ia parau raua i to raua tiaturi no ni’a i te Parau Paari tei riro ei tuhaa no te Evanelia a Iesu Mesia, o tei hohia mai na roto i te heheuraa, e a ofati ai raua i teie ture i te mau mahana atoa o to raua oraraa? E paari ïa oia ma te tiaturi e, e mea haavarevare to’na metua tane e aore ra to’na metua vahine, e aita to raua e faaroo i roto i te Evanelia. Te feia e na reira ra, e amo ïa ratou i te mau hopoia teimaha. Eita ïa tatou e riro ei feia papu i roto i ta tatou mau parau, eita atoa tatou e riro ei feia haapao i te mau fafauraa.8

Ia paari ta tatou mau tamarii i roto i te here e te maitai.

Te huru o ta tatou mau tamarii na tatou ïa te reira e faatupu. Ua fanauhia ratou ma te ite ore e te haroaroa ore– o ratou te poieteraa e ino ohie noa i roto i te poieteraa animala e pû mai i te ao nei. E haamata te aiû i te haapii i muri mai i to’na fanauraahia, e te mau mea ta’na e haapii tei te huru ïa o te mau taata e haati ra ia’na, te mau faaururaa te reira oia i te paariraa, te maitai e faaitehia ra i ni’a ia’na, te mau hi’oraa maitai hanahana e faaitehia ra ia’na, te faaururaa mo’a o te metua tane e o te metua vahine e o te tahi atu mau taata i ni’a i to’na varua aiû. E e riro mai oia ia au i te huru o te feia e haati ra ia’na, to’na na metua e to’na mau orometua.

… Te mea faufaa roa ae, o te huru oraraa ïa ta [te tamarii] e ora ra. E ite outou ua riro te here ei mea faufaa roa no te tura’i i te tamarii ia haapii, ia haere i mua, e aore ra ia rave i te mau mea atoa. I roto i te haapiiraa i te hoê tamarii, e rahi atu â te mau ohipa e oti i te ravehia na roto i te here havare ore. Te tamarii te ore e vî na roto i te tairi e aore ra na roto i te taparahi, e nehenehe oia ia vî oioi na roto i te here haavare ore e te au papu. E parau mau te reira, e e faufaahia teie parau tumu i roto i mau tuhaa atoa o te oraraa.… A faatere i te mau tamarii, eiaha na roto i te riri e aore ra te mau parau iria e aore ra te parau faahapa, na roto râ i te here e na roto i te faahoturaa i te tiaturi i roto ia ratou.9

Mai te peu e tiaturi ta outou mau tamarii e, ua here outou ia ratou e te hinaaro nei outou i to ratou maitai, ua riro ïa outou ei hoa papu no ratou, e i reira ratou e tiaturi ai ia outou, e here ai ia outou e e imi ai ia haapao i ta outou mau aniraa e ia faatupu i to outou mau hinaaro no te mea ua here outou ia ratou. Tera ra, mai te peu mea pipiri outou, e mea ino, e mai te peu aita ratou e tiaturi te here mau ra outou ia ratou, e riro atoa ïa ratou i te pipiri, e eita ratou e taua ia faatupu i to outou mau hinaaro, e eha te hopearaa e tupu mai: e riro ratou ei mau tamarii turituri, paari ore e te tau’a ore.10

E te mau taeae e te mau tuahine e, … te ani haehaa nei au ia outou ia haapii e ia faatere outou na roto i te varua here e te faaoromai tae roa’tu i te taime e upootia ai outou. Mai te peu e iria mai te mau tamarii e e mea fifi ia faatere ia ratou, a faaoromai tae roa’tu i te taime e manuia ai outou na roto i te here, ua pae ïa to’na varua ia outou, e i reira outou e tarai ai i to ratou natura ia au i to outou hinaaro.11

Tauturu i te mau tamarii ia ore ia mo’e.

Ia ti’a i te Atua, te vaira i rotopu ia tatou tei ere i te paari, no reira ua riro ratou i roto i te faatereraa i ta ratou mau tamarii ei feia faatiatia noa, te manao potopoto e te tau’a tapetepete, i taiâ ai ratou ia faatupu i te riri o ta ratou mau tamarii, no reira aita ratou i tapea i te haerea ino e te ohipa ino o ta ratou mau tamarii, no to ratou here maamaa i te mau mea o teie nei ao ei tahaperaa i te ohipa titiaifaro. Te hinaaro nei au e parau: te vai nei te tahi mau taata o tei rahi roa to ratou tiaturiraa i roto i ta ratou mau tamarii e aita ratou e manao ra te rave nei ta ratou mau tamarii i te hape. Aita ratou e manao ra e nehenehe ratou e hape, no te mea e tiaturi rahi to ratou i ta ratou mau tamarii. Te mea o te tupu mai, e vaiho ratou i ta ratou mau tamarii ia arearea i te poipoi, i te avatea, e i te pö e i te rahiraa o te taime tei muri te mau tamarii i te mau taata ta ratou [te mau metua] i ore i matau, e aore ta ratou e ore e haaroaroa ra. Te vai nei te tahi o ta tatou mau tamarii, no te mea aita ratou i matau i te mau peu o te ao, aita ratou e ite ra i te ino, e no reira, no to ratou manao potopoto topa atu ra i roto i te ino.12

Eaha ta tatou e rave nei i roto i to tatou mau fare no te haapiipii i ta tatou mau tamarii; nahea tatou ia haamaramarama ia ratou? Nahea ia faaitoito ia ratou ia faariro i to ratou fare ei vahi hautiraa, e ei vahi e farii ai ratou i to ratou mau hoa no te haapii e aore ra no te arearea? … Te anaanatae ra a nei tatou i to ratou mau hinaaro e ta ratou mau ohipa? Te horoa ra anei tatou no ratou te ite o te pae tino, te maa no te feruriraa, te mau ohipa tuaro no te maitai o to ratou tino, e te tamaraa o te varua, o te tauturu i to ratou tino ia vai viivii ore noa e te puai, ia riro ratou ei mau taata maramarama e te tura, ia riro ratou ei Feia Mo’a haapao e te parau tia?

… Ia horoa tatou i ta tatou mau tamarii tamaroa e i ta tatou mau tamarii tamahine te hoê taime no te faafaearaa, te hoê taime no te hautiraa, e te tahi taime i roto i te fare no te faatupuraa i to ratou hinaaro ia arearea ia au i to ratou hinaaro i te pae tino e te pae feruriraa, oi haere hoi ratou na te porumu e aore ra na te mau vahi tano ore, mai te peu eita te reira e roaa ia ratou i te fare.13

Te natura e te rauraa o ta tatou mau faaoaoaraa ua hoê te reira i te maitai e i te natura o to tatou feia api i ti’a roa ai ia tatou ia faaherehere maite ia ratou no te paruru i te viivii ore e i te puai o te ui apï i Ziona.

haamau’a i to ratou taime i roto i te mau faaoaoaraa faufaa ore … Mea tano ia haapiihia ratou ia au e ia rave i te mau faaoaoaraa no te haamaitai i to ratou natura pae taata e to ratou maramarama. Mea maitai ae ia ravehia, te mau faaoaoaraa o te faatupuhia i te fare, te mau himeneraa o te faatupu i te mau taleni o te ui apï, e te mau faaoaoaraa e tahoê nei i te ui apï i te feia paarï …

A piti, mea tia ia tuea ta tatou mau faaoaoaraa i to tatou faaroo e i to tatou varua autaeaeraa. Te parau no te faaoaoaraa, ua riro ia ei hoê titauraa faufaa roa ei maitai no te feia Mo’a, i ti’a roa ai i te feia faatere o te paroita tataitahi ia feruri e ia hiopoa maite ratou i te huru o te mau faaoaoaraa.

A toru, eiaha ta tatou mau faaoaoaraa ia tapu i te ohipa haapiiraa a te mau tamarii. Mea maitai hoi ia ore te haapiiraa a to tatou mau tamarii e faaorehia.

Te hope’a, mea tia ia haapao maite tatou, te mau metua i te huru faaoaoaraa a to tatou mau tamarii, e ia ore ratou ia haere ê atu e imi i te faaoaoaraa i te vahi e i te mau taime atoa ta ratou e hinaaro. Mea tia ia hiopoa maite te mau metua i te mau faaoaoaraa a to ratou mau tamarii i roto i to ratou apiraa, e ia haapao maite ratou i te mau faahoaraa o to ratou feia apï i te mau vahi arearearaa.14

Haapii i te mau tamarii te faufaa no te faaoromai e no te ohipa.

E hopoia na te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii te mau parau tumu no te Evanelia e ia maitai to ratou feruriraa e ia ite ratou nahea ia rave i te ohipa i roto i to ratou apîraa. Mea tia i te mau tamarii, mai to ratou aiûraa e tae roa’tu i te taime e faaru’e ai ratou i te fare o to ratou metua, ia ite i te hamani i te fare e ia amo i te mau hopoia o te oraraa na roto ia ratou iho, ia ite ratou te vaira te tau no te tanu, te vai atoa ra te tau no te auhune, ia ite ratou e, o ta te taata e ueue o ta’na atoa ïa e ooti. E ino ïa te tupu mai mai te peu e ueuehia te mau peu tano ore i roto i te apïraa, e tupu mai ïa te veve e te papu ore i roto i te mau matahiti hope’a o te oraraa ia ueue-anae-hia te mau huero no te hupehupe. E faatupu te ino i te ino, e faatupu te maitai i te maitai …

Ia horoa te mau metua i Ziona i ta ratou ra mau tamarii te tahi ohipa e ti’a ia ravehia ei haapiiraa ia ratou ia rave i te ohipa, e ia ite ratou i te amo i te mau hopoia e tuuhia i roto i to ratou rima. A faaineine ia ratou i roto i te tahi ohipa o te nehenehe e haapapu i te hoê oraraa maitai ia haamata anae ratou i to ratou iho oraraa. A haamanao, ua parau te Fatu “e ore roa ïa te feia ohipa ore noa e amu i te faraoa o te feia rave ohipa ra,” ia riro ra te mau taata i Ziona ei taata rave ohipa (PH&PF 42:42). Eiaha atoa ratou e ata paoho noa, e e parau i te parau maamaa e te mau parau maau, e te faatupu i te teoteo e te hiaai i te mau mea pae tino, no te mea ua riro teie mau mea ei hara i mua i te aro o te Fatu.15

Te ohipa, o te taviri ia no te oaoa mau i te pae tino nei e i te pae varua. Mai te peu e milioni ta te hoê taata, mea tia ia haapiihia ta’na mau tamarii ia rave i te ohipa, mea tia ia farii te mau tamarii tamaroa e te mau tamarii tamahine i te hoê faaineineraa e tauturu ia ratou i roto i te mau ohipa o te hoê oraraa utuafare.16

E mea oaoa roa no te mau metua ia faatupu i te hiaai o to ratou mau tamarii, tera ra e ohipa ino mau i nia i te tamarii ia horoa anae te mau metua i te mau mea atoa ta te tamarii e ani. Mea tano i te ore e faatupu i te mau mea ta ratou e hinaaro e o ta ratou e manao nei i roto ia ratou iho eere i te mea ino. Mea pinepine ae te mau taime e farii ai tatou i te mau oaoa ia au i te mau mea ta tatou e hiaai nei eiaha râ na roto mai i to tatou haaraa. E nehenehe paha ta te hoê tamarii o tei horoahia e rave rahi tao’a i te ore e farii i te oaoa, no te mea aita oia i hiaai i tera mau tao’a. Mea tia ia haapii maite tatou i te faufaa e te auraa o te mau hiaai no te faatupu i te oaoa i roto i to tatou oraraa.

Te mau rave’a e faaohipahia e te Atua no te haavi i to tatou mau hiaai, e mau ravea titiaifaro ia, e mai te peu e faaohipa te mau taata o te mau nei i te mana no te haapii e no te aratai i te mau hiaai o te mau tamarii ia au i te hioraa o te Atua, e rahi ae ïa te puai e te maitai o te mau tamarii ia aro i te mau fifi e tupu mai i roto i to ratou oraraa. E eaha te rave’a a te Atua? I te mau vahi atoa, ua haapiihia tatou i te mau haapiiraa o te faaoromai e o te tiai. Te hinaaro nei tatou i te mau mea hou roa tatou e nehenehe ai e farii i teie mau mea, e no te mea ua tiai maoro tatou no te farii i teie mau mea, e rahi roa’tu ïa to ratou faufaa ia farii anae tatou i teie mau mea. Oia hoi, ua faataahia te taime no te ueue e te taime no te auhune; e mai te peu ua haapiihia te mau tamarii, e ooti ratou i te mau hinaaro ta ratou i ueue ma te faaoromai e te haaraa, e haapii ïa ratou i te oaoa ia tupu anae te opuaraa ta ratou i opua.17

ia haroaroa ratou i te parau mau e ia taahi ratou i roto i te maramarama o te horoahia i te mau taata atoa o te farii i te reira. Ua parau mai te Fatu, “O te titau vave mai ia’u nei e ite mai oia ia’u, e e ore roa oia e faaruehia.” (PH&PF88:83). No reira, tei ia tatou nei te hopoia ia haamata i te omuaraa o to tatou oraraa na roto i te haereraa na te e’a afaro e te pirihao e tapae ai i te faaoraraa mure ore ra.18

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • Nahea te mau tamarii i tuuhia i roto i to tatou rima e riro ei “faufaa na te Fatu” e ei “utu’a maitai na’na”? (Salamo 127:3). Eaha te mau haamaitairaa no te ra’i mai ta te mau tamarii e afai mai “ o te faatupu i te ruperupe o te utuafae e o te nunaa”?

  • No te aha mea tia i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii ia tiaturi i te Fatu ra ia Iesu Mesia? Eaha atu te tahi mau haapiiraa e te tahi atu mau parau tumu e tia ia haapiihia i te mau tamarii? (A hi’o Mosia 4:14–15; PH&PF 68:25–28). Nahea teie haapiiraa ia faatupuhia?

  • Eaha te mau mea e tupu mai, mai te peu aita te mau tamarii e haapiihia i te mau parau tumu o te Evanelia?

  • No te aha mea faufaa ia tahoê e ia taui ore te mau metua i roto i te haapiiraa a to ratou mau tamarii? No te aha mea faufaa ia horoa ratou i te hoê hioraa o te tuea i te mau mea ta ratou e haapii?

  • Eaha te mea faufaa ae i roto i te feruriraa o te hoê tamarii? Nahea te mau metua ia tiaturihia e ta ratou mau tamarii? Eaha te ohipa e tupu mai na roto i te pipiri e te ino i nia i te mau tamarii?

  • Eaha te auraa o te parau: haapiiraa i te tamarii “na roto i te iria”? Eaha te mau ohipa e nehenehe e tupu mai na roto i tera huru haapiiraa?

  • Eaha te rave’a a te Atua no te haapii e no te aratai i Ta’na mau tamarii? Nahea tatou ia apee i To’na hioraa i roto i to tatou iho utuafare?

  • Nahea outou e apee ai i te a’o a te Peresideni Semita no te faatiaraa i te mau aratairaa no te faaoaoaraa o te utuafare? Nahea te mau tamarii e haapiihia ai ia imi i te mau opuaraa maitatai na roto i te faaoromai e na roto i te ohipa?

Faahororaa

  1. Te Oraraa o Joseph F. Smith, haaputuhia e Joseph Filding Smith (1938, api 449.

  2. I roto Gospel Doctrine “Reminiscences” papaihia e Charles W Nibley, ‘1939), api 523.

  3. I roto Gospel Doctrine “Last of the Old School of Veteran Leaders” papaihia e Edward H. Anderson, api 539–40.

  4. Gospel Doctrine, api 278.

  5. Gospel Doctrine, api 289.

  6. Gospel Doctrine, api 293; paratarapha ê atu.

  7. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 28 no Tiunu 1898, api 1; paratarapha ê atu.

  8. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 3 no Tenuare 1871, api; paratarapha ê atu.

  9. Gospel Doctrine, api 294–95, paratarapha tauihia.

  10. Gospel Doctrine, api 389.

  11. Gospel Doctrine, api 295.

  12. Gospel Doctrine, api 286.

  13. Gospel Doctrine, api 318–19.

  14. Gospel Doctrine, api 321.

  15. Gospel Doctrine, api 295–96.

  16. Gospel Doctrine, api 527.

  17. Gospel Doctrine, api 297–98.

  18. Gospel Doctrine, api 296.

Hōho’a
home of Mary Fielding Smith

I te matahiti 1850, i ora na o Mary Fielding Smith e ta’na mau tamarii i roto i teie fare. I onei, ua haapii Iosepha F. Semita i te mau parau tumu o te Evanelia o tei haamaitai ia’na i roto i to’na oraraa taatoa. I teie mahana, te ti’a ra teie fare i roto i te oire tahito no Desereta, roto i te aua mataitairaa “Teie te Vahi” Heritage Park.