Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 34 Te mau Hiero Mo’a o te Fatu


Pene 34

Te mau Hiero Mo’a o te Fatu

I roto i te mau hiero mo’a, te rave ra tatou te mau oro’a no te faaora i te taata ora e te feia pohepohe ma te rave i te mau fafauraa o ta tatou e haapao i te roaraa o to tatou oraraa.

Aamu o te Oraraa o Iosepha F. Semita

I te ava’e no Atopa 1907, i te taime haamo’araa i te Fare Menemene o te Titi no Uintah [ia tai’ohia: Vai-in-te] i te oire no Vernal, Utaha, ua parau te Peresideni Iosepha F. Semita i te amuiraa o te Feia Mo’a e, eita oia e hitimahuta ia patuhia te hoê hiero i onei ia tae i te hoê mahana.1 I te ava’e no Novema 1997, ua haamo’ahia te fare menemene faaapihia i Vernal ei hiero no Vernal Utaha, o teie ïa te 51raa o te hiero a te Ekalesia.

E mea rotahi te oraraa o Iosepha F.Semita i te ohipa hiero. Ua haamata to’na iho mau iteraa no nia i te hiero i Nauvoo, i te tau hiona no te matahiti 1845-46 a rave pinepine ai to’na metua vahine e to’na tuahine, Mercy R. Thompson i te ohipa i roto i te hiero.” Ua parau te Peresideni Semita i muri iho: “I reira te mau tamarii a to’u metua tane i taatihia ai i to ratou mau metua.”2 Tei reira oia te tuuraahia te ofa’i tihi o te Hiero i Roto Miti i te matahiti 1853 e i te haamo’araa o te hiero i te matahiti 1893. A faahiti ai oia i te parau no te haamo’araa, te na ô ra oia hou i te reira oro’a: “I te roaraa o na matahiti e maha ahuru, ua tutonuhia te mau tiaturiraa, te mau hiaai e te mau tiairaa a to te Ekalesia taatoa i ni’a i otiraa o te hiero…. I teie nei ua oti teie tiahapa i te hamanihia e ua ineine ia faaohipahia i roto i te mau ohipa no te rai, e mea faufaa anei ia parau e, ua fatata roa tatou i te taime e tupu ai te hoê ohipa faufaa roa i roto i to tatou oraraa ei nunaa.”3 Ua tavini oia ei peresideni no te Hiero i Roto Miti mai te matahiti 1898 tae noa’tu i te matahiti 1911, i roto i na matahiti e iva ua riro atoa oia ei Peresideni no te Ekalesia.

Ua ti’a atoa’tu te Peresideni Smith i roto te haamaitairaa i te mau hiero no St.George, Logan, e Manti. I te matahiti 1913, ua haamo’a oia te fenua i faataahia no te onoraa o te hiero o te Ekalesia, i Cardston, Alberta, Canada; e i te matahiti 1915, ua haamo’a oia te fenua i herehia e ana, oia hoi Hawaii, te fenua e faatiahia ai te hiero matamua i rapaeau i te fenua Amerika Apatoe Rau. Ua ite râ oia e, tei te omuaraa te Ekalesia i te anotau paturaa hiero: “Te ite atea nei au i te faufaa ia patu i te tahi atu â mau hiero …te haamo’ahia i te Fatu no te raveraa i te mau oro’a i roto i te fare o te Atua, oi farii ae te mau melo i te mau haamaitairaa o te fare o te Fatu ma te ore e ratere e rave rahi hanere maile i te atearaa.”4

Te Mau Haapiiraa a Iotefa F. Semita

Ua riro te mau hiero ei vahi raveraa i te mau oro’a mo’a no te faaoraraa.

Ua riro ei tutavaraa na tatou te ohipa hiero. Ua patuhia e maha hiero i roto i teie fenua, e ua patu tatou e piti hiero i te pae hitia o te râ hou tatou a haere mai ai i onei. Ua patu e ua haamo’ahia hoê o taua na hiero ra i te tau a ora noa ai te Perofeta Iosepha Semita, area te tahi ra, ua faatiahia te niu e ua tere maitai te fatiaraa o te mau patu i maratirihia ai oia. Mea na roto i te itoito o te nunaa e te u’anaraa o te mau tamataraa e o te veve rahi teie hiero i oti ai i te patuhia, e ua haamo’ahia i te Fatu ra. Ua ravehia i reira te mau oro’a o te fare o te Atua mai ta te Perofeta Iosepha Semita iho i haapii i te feia faatere o te Ekalesia…. Taua Evanelia ra, te ora râ ia i teie mahana, e te faaterehia ra taua iho mau oro’a ra no te taata ora e no te feia pohe, mai ta te Peropheta iho i faatere na e o ta’na i tuu i roto i te faatereraa o te Ekalesia.5

Te tiaturi nei matou e, te vaira te mahana e ite ai tatou i te mau hiero ia patuhia i te mau tuhaa atoa o te fenua nei, i te vahi e hinaarohia ai no te faaohiparaa a te nunaa; inaha, ua ite matou e, te hoê o te mau hopoia e amohia ra e te nunaa o te Atua i teie mahana, o te “faafariuraa ïa i te aau o te mau tamarii i to ratou ra mau metua” e ia rave ratou i te ohipa e au ia ravehia no ratou, ia taati papuhia hoi ratou i roto i te mau u’i o te mau u’i, i roto i te mau taamuraa o te fafauraa api mure ore.6

Eita te mau uputa o te mau hiero e iritihia i te huiraatira. Ua faataahia te mau hiero ei vahi faaotiraa no te mau oro’a mo’a, ia au i te opuaraa i faataahia no’na: te faaoraraa i te feia ora e te feia pohe. Teie te mau oro’a tumu e ravehia ra i roto: te bapetizoraa, te oroa endowment, te faaipoiporaa e te taatiraa…. Te tuhaa rahi roa ae o teie ohipa, oia hoi te oro’a no te feia pohe, te na reirahia ra na roto i te monoraa. I roto i te tiaturiraa o te Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, te vaira te faaoraraa no te feia o tei faaru’e i teie ao ma te ore e haapao i te Evanelia, mai te peu e haapao ratou i te mau titauraa i roto i tera atu ao, te vahi tei reira te mau varua e parahi ai. E haapiihia ratou te Evanelia e te mau tavini o te Fatu o tei haere i paradaiso, e o ratou o tei faatupu i te faaroo e te tatarahapa i reira, e nenehene ïa ratou e bapetizohia i onei, ma te farii i te tahi atu mau oro’a ia au i te reveraa mau ra, oi faateiteihia e te faahanahanahia ratou.7

Eita roa’tu te hoê taata e tomo i roto i te basileia o te Atua, maoti ra na roto i te uputa e na roto i te mau rave’a ta Iesu Mesia i horoa i te mau tamarii a te taata nei…. Te mau varua taata atoa tei ora na e o tei pohe i nia i te fenua nei, e faaroo ratou i te Evanelia a Iesu Mesia. Mai te peu e farii e e haapao ratou i te Evanelia, e rave to ratou mau utuafare i te mau oro’a o te Evanelia no ratou, e aore ra na to ratou mau huaai i roto i te hoê o taua mau u’i ra i muri mai e rave i to ratou mau oroa, ia oti hoi te mau ture e te mau titauraa o te Evanelia a Iesu Mesia i te faatupuhia ei faaoraraa i te feia ora e te feia pohe atoa.8

O te ore, i rotopu i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, e ite ra i te faufaa o te mau oro’a i roto i te Fare o te Atua, o te ore e haapao ra i te mau titauraa atoa o te Evanelia e te mau oro’a, aita ïa oia i maramarama papu i te ohipa rahi i faataahia ei ohipa na te Feia Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i teie anotau, e eita roa’tu oia e farii i te mau haamaitairaa o te horoahia na roto i te haapao’raa i te hoê ture teitei ae i to te taata nei.9

Eiha roa e vaiho i te hoê noa ae taata ia haafaufaa ore i te mau oro’a o te Fare o te Atua.10

Te ora nei tatou i te tahi tau matahiti noa i nia i te fenua nei, eita ra te reira te otia, e oraraa hopea ore to tatou; e te hinaaro nei tatou e fanao i te mau haamaitairaa atoa i te roaraa o te reira mau anotau e rave rahi o te ao amuri ae. Tera ra, eita tatou e fanao i te reira, maori ra, na roto ïa i te mana taatiraa o ta te Tamaiti a te Atua i horoa i te Aposetolo Petero ra. Mai te peu eita tatou e haapao i teie parau tumu, ia tae tatou i roto i te oraraa amuri ae, aita ïa to tatou e metua tane, aita e metua vahine, aita e taeae, aita e tuahine, aita e vahine, aita e tamarii e aitaa e hoa, aita e faufaa, aita e hanahana, inaha no te mea e mou te mau “fafauraa atoa, te mau faaauraa, te mau ruuruuraa, te mau tarahu, te mau tapuraa, te mau euhe, te mau raveraa ohipa, te mau tuatiraa, te mau amuiraa,” (PH&PF 132:7) i roto i te menema, maori ra te feia i taatihia e i haamanahia na roto i te mana o te Atua.11

Ia tomo i roto i te hiero na roto i te manao onoono ia ravehua i te hinaaro o te Atua.

Ua haere mai … te hoê taata ma te parau faatia no te hiero no ô mai i to’na Epesikopo ra… e ua hinaaro oia ia bapetizohia no to’na mau tupuna e rave rahi; e no te mea ua farii oia i te parau faatia ia au i te aratairaa, ua haapaohia ïa to’na hinaroo. Ua bapetizohia oia no to’na mau tupuna. E i muri iho, ua faatiahia oia ia na reira â e ia rave i te tahi atu mau oro’a monoraa no ratou. I te oti hoperaa taua mau oroa ra, ua faaite etaeta oia i to’na hinaaro ia faaru’e i te Ekalesia. Te faahiahia maoti nei au i teie taata iti, no te mea ua hiaai onoono oia ia rave i te mau oro’a no to’na mau hoa o tei pohe, e i muri iho ua faaerehua ia’na i te mau haamaitairaa o te oro’a hiero. Te uiui ra te manao: “E farii anei te Fatu i te mau oroa i ravehia e ana?” E fariihia paha to te feia pohe; ua papaihia te mau oroa i ravehia e ua faaterehia te mau ohipa ia au i te mau ture ta te Atua i faatia. Ua ravehia te mau mea atoa ma te tia, e i raro ae i te mana tia, no reira, no te aha teie mau oro’a eita e fariihia? Teie nei ra, eaha te fanao i roaa mai i teie nei taata? Aore rea. “Eaha ta te taata nei faufaa , ia roaa ia’na te tao’a atoa o teie nei ao, ia ere oia i te ora?” (Mareko 8:36)

Te faahohoaraa o teie taata o tei imi ia roaa ia’na te mau maitai i roto i te fare o te Fatu, na roto i te ravea haavarevare, e nehenehe ia parau e: Te mau taata o te tamata nei i te haavare i te Atua ma te faaite i te hoê natura eita i to ratou iho, ei ravea no ratou no te eia i te mau fana’oraa e te mau haamaitairaa i taamuhia i te fare o te Atua, eita ïa ratou e fanao i te reira i te pae hopea. Mai te peu e hinaaro tatou e farii i te mau haamaitairaa e te mau oro’a o te fare o te Atua, ia farii ïa tatou i te reira ma ta aau parau ti’a, e ia tomo tatou i roto te reira fare ma te manao papu e te parau ti’a no te faatupu i te hinaaro o te Atua i roto i teie mau mea atoa, eiaha no te taime poto noa, ia na reira râ tatou mai Ia’na i faaue ia tatou ia na reira i te mau mahana atoa o to tatou oraraa. Mai te mea e tapea tamau tatou i te varua maitai, e riro noa ïa te reira mau haamaitairaa no tatou, e e ite atoa te Atua ia tatou ei mau tamarii Na’na, e e mea na roto hoi i to tatou faaatearaa ia tatou i te e’a ti’a e na roto atoa hoi i to tatou oreraa e amo i ta tatou mau hopoia, e tatara ai te Atua i To’na varua e e vaiiho ai ia tatou ia haapao’na ia au i to tatou iho hinaaro.

Mai te peu te vai noa nei i roto i to tatou aau te feii i te hoê o to tatou taeae, aore ra mai te peu ua haapao ore tatou te tahi o te mau ture a te Atua, aore ra ua faaino vau i te tahi melo no te Ekalesia, aore ra i te tahi noa taata e peresideni nei i te Ekalesia a te Atua, mea tia ïa ia’u i te manao e, e hopoia na’u ia faaaforo i te reira hou vau e tomo ai i roto i te reira fare…. Mai te peu ua faaino vau ia outou, mai te peu ua eia vau ia outou, mai te peu aita vau i haapao i ta’u mau fafauraa ia outou na, aore ra mai te peu ua rave au i te tahi ohipa tano ore i mua i te aro o te Atua, e aore ra i mua i to’u mau taeae, mea tia ia’u ia faaafaro i te reira hou a tomo ai i roto i te fare o te Atua. Tera ra, eita vau e na reira ei ravea noa no te tomo i roto i te reira fare. E hinaaro vau ia na reira, no te mea e hopoia te reira na’u, e ia vai parau tia vau no te tomo i reira, e ia parahi i te mau taime atoa i te mau vahi mo’a i mua i te aro o te Fatu, mea tia ia’u ia faaafaro i te mau mea atoa i te mau taeae atoa o ta’u i faaino.

Mea tia ia’u ia faatura i te feia o te titauhia ia faatura. Mea tia ia’u ia faatura i te Atua to’u Metua Here i te Ao ra, i teie nei, mai teie nei atu, e a muri noa’tu. Te reira te parau tumu e tia ai ia’u ia rave i te maitai, ia tata’i i te ino, e ia faaforo i te mau fifi. I faaroo na vau te parau o te tahi mau taeae e melo no te utuafare hoê, o tei taatihia i roto i te fafauraa api mure ore, o te ore e afaro nei, tei roto i to ratou aau te riri rahi i te tahi e te tahi, e o te ore i faahaehaa ia ratou iho no te haere atu e farerei i te tahi ia faaafaro i te hape ta’na i rave, ma te faau’ana i te hape o to’na taata tupu, e ma te haamo’e i to’na iho mau hape e to’na iho mau paruparu. Area ra, … ahiri ratou e opanihia na ia tomo i roto i te fare o te Atua, e tupu ïa te inoino i roto ia ratou.

E ani atu vau ia outou, e mea tiama anei te feia e haere ra i reira? E tano anei i te hoê taata o tei inoino i to’na taata tupu e o tei ore e faaore i ta’na hara, e aore ra o tei ore i imi ia faaore i te peapea, ia tomo i roto i te fare o te Atua? Tera ra, eita outou e nehenehe e pato’i ia’na. Te vai nei e rave rahi hanere feia e haere nei i reira mai te reira te huru, noa’tu te mau ohipa i ravehia e i parauhia ia ratou. E parahi anei te Atua i rotopu ia ratou, e e anaana anei to’na hanahana i nia ia ratou? Eiaha atoa outou ia hape noa’tu? I te taime e tiama ai tatou, i reira te Atua e faaite mai ai Ia’na ia tatou nei. Ia ineine anae tatou, e ite tatou Ia’na ia au i To’na iho huru e i reira tatou e ite ai Ia’na. E ite tatou Ia’na, mai te mea e mea tiama tatou, eita te reira e tupu na mua.12

A haapao i te mau fafauraa ta outou i rave i roto i te fare o te Fatu.

No ni’a i ta tatou haapaoraa e aore ra i ta tatou mau fafauraa mure ore eiaha tatou e tahape i te reira, e e tuu i te mau parau tumu i te hiti, no ô roa mai i te Atua ra teie mau fafauraa e ua niuhia ratou i nia i te päpä o te mau tau mure ore; e vai â teie mau fafauraa noa’tu e topa e e mou te mau basileia o te ao nei, te mau hau fenua e te mau nunaa; e na roto i te tauturu a te Atua Mana-Hope e tapea tatou ei mea mo’a ta tatou mau fafauraa e e na reira noa tatou ia faatura i te reira e ia haapao i ta to tatou Atua i te roaraa o te tau e a muri noa’tu.13

I teie nei, ia haamaitai te Fatu ia outou, e i te i’oa o te Fatu, te haamaitai nei au ia outou—teie amuiraa, o outou te nunaa o te fafauraa a te Fatu mai ia Iseraela atoa i riro na ei nunaa no te fafauraa a te Atua, no te mea ua tomo outou i roto i te fafauraa o te Evanelia a Iesu Mesia, e no te mea e haapao outou i te mau faaueraa a te Atua, e no te mea e faarue outou i te ino e i te mau huru ino atoa. Ua ite outou te mea ta outou i rave, ua ite outou i te auraa o te mau fafauraa ta outou i rave i mua i te aro o te Atua e i mua i te mau ite e te mau melahi o te rai; e no reira, ua tomo outou i roto i te fafauraa apï e te mure ore e ua riro ihoa outou ei nunaa no te fafauraa a te Atua i roto i te mau mahana hope’a nei.14

Mai ta te Fatu i tauturu ia’u i mutaa ra i roto i te haapaoraa i te mau fafauraa o ta’u i rave i mua Ia’na ra e i mua ia outou na …na roto â i Ta’na tauturu e Ta’na haamaitairaa, te fafau nei au, e vai parau tia vau i roto i te mau mahana i muri nei o to’u oraraa, mai te peu e ti’a Ia’na ia ora maoro vau e aore ra aita, eere ra te reira i te mea faufaa no’u. I te roaraa o to’u nei oraraa, te tiaturi nei au e riro vau ei taata haapao, ei taata haavare ore, ei taata e tû papu i mua i te taata ma te haama ore, e i te pae hopea ia tû i mua i te aro o te Atua, te Haava o te feia ora e o te feia pohe, ma te rurutaina ore i te mau mea ta’u i rave i roto i te ao nei.

… Te taparu nei au ia outou ia riro ei feia haapao i ta outou mau fafauraa; ei feia haapao i te mau fafauraa o ta outou i fafau i roto i te pape o te bapetizoraa, i te mau fafauraa o ta outou i rave i roto i te fare o te Fatu, e ia riro outou ei feia haapao i te mau titauraa tano atoa i tuuhia i nia ia outou. Te riroraa ei Feia Mo’a i te mau mahana hopea nei, e titauhia i te mau tane e i te mau vahine ia riro ei feia feruri, ei feia rave ohipa; ia riro ratou ei mau tane e ei mau vahine e tuatapapa nei i te faufaa o te mau mea’toa, ia riro ratou ei mau tane e ei mau vahine e tuatapapa maite nei i to ratou oraraa e i te mau parau tumu o ta ratou i farii. Eita te mau taata e riro ei Feia Mo’a haapao maitai mai te peu eita ratou e haapii, ia au i te faito ti’a, i te mau parau tumu o te Evanelia ta ratou i farii. Ia haroaroa anae te mau taata i te Evanelia a Iesu Mesia, e ite outou ia ratou ia afaro i roto i to ratou haere’a ia au i te parau a te Fatu, e te ture a te Atua, ia au i te etaetaraa o te mea afaro, o te ti’a, o te titiaifaro, e ia au i te mau tatararaa atoa, o te riro ei mea maitai i te hi’oraa a te Fatu, Oia o te farii i te mau mea titiaifaro e te mea oaoa anae i To’na ra mata; inaha, o te mea titiaifaro anae te riro ei faaoaoaraa i To’na hioraa.15

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • No te aha tatou e patu ai i te mau hiero? Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e farii ia haere tatou i te hiero e ia haapao tatou i te mau fafauraa ta tatou i rave? (A hi’o atoa i roto i te PH&PF 109:10–23). Eaha to outou huru ia haere outou i te hiero?

  • I te tahi mau taime, nahea te mau nunaa i te haafaufaa oreraa i te mau oro’a o te fare o te Atua?

  • No outou na, eaha te auraa teie parau: “e fanao i te mau haamaitairaa atoa i te roaraa o te reira mau anotau e rave rahi o te ao amuri ae? Nahea te mau oro’a o te hiero e tauturu ai ia tatou ia na reira? Nahea te haereraa hiero e haaferuri ai ia tatou i “te hanahanaraa o te mure ore”? (PH&PF 43:34).

  • Eaha te auraa ia riro ei mea tiama no te tomo i roto i te fare o te Atua? Eaha te ti’a ia rave no te faaineine ia tatou iho ia haere i te hiero? No te aha eita tatou e nehenehe e “eia i te mau fana’o e i te mau haamaitairaa no roto mai i te fare o te Atua?

  • I to outou manao, eaha te titauhia ia outou na roto i to outou haapaoraa i te mau fafauraa ta outou i rave i roto i te hiero?

  • Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te faatupu i te faatioraa a te Peresideni Semita ia riro ei “feia feruri e ei feia rave ohipa”?

  • Nahea tatou ia auraro i te fare o te Atua? Nahea te mau metua ia tauturu i ta ratou mau tamarii ia haapii i te faatura i te mau hiero?

Faahororaa

  1. Buka Aamu a te Titi no Uintah: 1905–1909. Quarterly Conference, 25 no Atete 1907 Historical Department Archives, The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints, api 246.

  2. Gospel Doctrine, 5raa o te neneiraa (1939), api 197.

  3. I roto Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, haaputuhia e James R. Clark, e 6 buka (1965–75) buka 3, api 241–42

  4. Conference Report, Eperera 1901, api 69

  5. Gospel Doctrine, api 470

  6. Gospel Doctrine, 471.

  7. I roto Te mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 4, api 249–50

  8. “Latter-day Saints Follow Teachings of the Savior,” buka 2, api 561–62

  9. Gospel Doctrine, api 213.

  10. Gospel Doctrine, api 5

  11. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 11 no Novema 1873, api 1

  12. Deseret News: Ve’a afa Hepetoma, 21 no Mati 1893, api 2; paratarapha ê atu paragraphing added.

  13. I roto Te mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 2, api 346–47.

  14. I roto Te mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua, buka 4, api 186

  15. Conference Report, Atopa 1910, api 3–4

Hōho’a
Vernal Utah Temple

Te Hiero no Vernal i Utaha. I te matahiti 1997, ua faaapi faahouhia te Fare Menemene o te Titi no Uintah e ua riro mai i muri iho ei hiero no Vernal i Utaha.