Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 29: Eiaha e Imi Hara ia Vetahi Ê


Pene 29

Eiaha e Imi Hara ia Vetahi Ê

E pee tatou i te hi’oraa maitai a te Fatu na roto i te faaoreraa hara e te aroharaa i tei hamani-ino ia tatou.

Aamu o te Oraraa o Joseph F. Smith.

I roto i te mau matahiti e rave rahi o to’na oraraa, ua ite o Joseph F. Smith i te mau faainoraa rahi i te Ekalesia e to’na mau melo. Ua faaino pinepine hia oia e te mau taata o tei pato’i i te ohipa a te Fatu e i ta’na Ekalesia, e ua hamani-ino-hia oia e ratou. Noa’tu te hamani-ino-raa, ua rave oia i ta’na ohipa na roto i te hau, ma te matau-ore e te pahono-ore i ta’na mau enemi—o to’na i parau “e ere ratou i ta’u mau enemi” e “enemi râ ratou i te taata o ta’u e tamata nei i te tavini.”1

Te haamana’o nei o ta’na tamahine o Edith Eleanor i te hoê taime i to’na apîraa “i te mau parau apî ii roto te afata teata i te faainoraa i to’u metua tane. E parau hape e te haavare ta te mau taata i te fare haapiiraa. I te hoê mahana, ua riri vau i to’u ho’iraa’tu i te fare. I to to’u metua ho’iraa mai i te pô i te fare ua ani ia’na ‘Papa, no te aha aita oe e rave i te hoê noa a’e mea? Aita oe e parau a’e i te hoê parau, e no reira, te nenei nei ratou i te mau haavare, e aita oe e rave nei i te hoê noa a’e mea no te paruru ia oe!’ “Ua hi’o mai to’na metua tane ia’na, e ua ataata rii, e ua na ô atura oia i te parau. Aia, eiaha e riri, aita ratou e faaino nei ia’u, te faaino nei ratou ia ratou iho. Aita oe i ite e, ia parau te hoê taata i te parau haavare no te tahi, o ratou iho ta ratou e faaino nei?’ ”2

Ua hinaaro te Peresideni Smith e faahoi i te maitai no te ino e ua hinaaro papu oia i te rave i te maitai, e no reira, mai te meae, e ite oia e, ua faaino oia ia vetahi ê, eita oia e hau, haapa’o ora roa to ratou mauiui. Ua parau mai oia “Ua rave anei au e ua parau anei au i te hoê mea no te faaino ia oe? Mai te peu e ua rave au i te reira, te hinaaro nei au i te faaite e, e ere ïa i te mea opuahia. Aita roa vau e hinaaro i te haamauiui i te hoê a’e taata.… E o outou o tei hamani ino mai ia’u, outou tei haamauiuihia e au, mai te mea e, te vaira, a faaite mai ia’u i hea vau i te haamauiuiraa ia outou, e imi au i te mau rave’a atoa no te faatitiaifaro i te reira. Aita to’u mana’o ino i roto i to’u aau i to’u nei mau taea’e. E aroha ana’e e te hinaaro ia rave i te maitai”3

Haapiiraa na Joseph F. Smith

Eiaha e imi hara ia vetahi ê

Te ti’aoro nei matou i to matou mau taea’e e to matou mau tuahine, i roto i te evanelia a Iesu Mesia, eiaha ratou e faatura noa ia ratou iho na ratou i te ora parau-ti’araa; ia faatura atoa râ e ia here, e ia aroha i to ratou taata tupu tataitahi. Te ti’aoro nei matou ia outou eiaha e haapa’o noa i te faaueraa rahi roa a’e o tei horo’ahia e te Atua i te taata, te hinaaroraa i te Fatu to outou Atua, ma to outou aau atoa, to outou mana’o e to outou puai, te faaitoito atu nei râ matou ia outou ia haapa’o atoa outou i te piti o te ture, te aroharaa i to outou taata tupu mai ia outou iho (a hi’o Mataio 22: 36–40) e fahoi te maitai no te ino, eiaha e faaino ia vetahi ê no te mea ua faainohia ami outou. Aita ta outou e faufaa ia tuparari i te fare o vetahi ê (e faahohoaraa noa teie). E farii tatou ia ratou ia faa’ea i roto i te fare ta ratou i patu no ratou iho, e e tamata tatou i te faaite atu ia ratou i te hoê raveraa maitai a’e, e i te paturaa i te hoê fare maitai a’e no ratou e i reira tatou e titau ai ia ratou ma te maru, na roto i te Varua o te Mesia, o te tereteti’ano mau, ia tomo i roto i te fare maitai a’e.4

E te mau taea’e e te mau tuahine, te hinaaro nei matou ia vai hoê noa outou. Te ti’aturi nei e te pure nei matou ia hoi outou i to outou mau faaearaa ma te mana’o i roto i to outou aau e mai te hohonuraa o to outou varua ia faaore outou i te hara ia outou iho, e mai teie mahana e a muri noa’tu, eiaha roa outou e mana’o ino faahou i te taata. Noa’tu e, e melo anei no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei e aore râ, aita, e hoa anei e aore râ, e enemi, e taata maitai anei e aore râ, e taata ino. E mea ino roa tera no te hoê taata o te mau nei i te autahu’araa, o tei farii i te horo’a o te Varua Maitai, i te faatupu-noa-raa i roto ia’na iho te mana’o nounou, te inoino, te taho’o e te farii ore i to’na taata tupu. E mea ti’a ia tatou i te parau i roto i to tatou aau e, na te Atua e haava i rotopu ia taua. No’u râ, e faaore au i ta oe hara. Te hinaaro nei au i te faaite atu ia outou e, te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei o te tape’a noa i te inoino i roto i to ratou mau varua, ua rahi a’e ïa ta ratou hara i ta tei hara mai ia ratou ra. A hoi i to outou fare e a tatara i te nounou e te riri u’ana i rapae i to outou mau aau; faaore i te mana’o faaore ore i te hapa; e faatupu i roto i to outou mau aau te varua o te Mesia o tei pi’i mai ni’a mai i te tatauro “E ta’u metua,e faaore mai i ta ratou hara, aore hoi ratou i ite i ta ratou e rave nei.”[Luka 23:34.] O teie te varua e ti’a i te Feia Mo’a ia farii i te maororaa o te mahana.5

Mai te peu e, e ite au e, ua inoino te tahi ia’u, e haere au ia ratou ra ma te oaoa e aita vau e faaea ia faarerei roa râ vau ia ratou e ia ite au i ta’u hape ia ratou ra. E mai te peu e ua hape ihoa au i to’u nei taea’e, eita vau e ani ia’na ia taahi mai i te afaraa no te faaafaro i te hape—e haere roa vau ia’na ra e, e rave au i te mau mea atoa e roaa ia’u i te rave no te faaore i tera hape. E ere ta’u misioni i te faainoraa, te raveraa i te ino, e rave râ, i te maitai.6

A taui i ta outou hi’oraa to outou na mata eiaha e hi’o faahou i te ino, e hi’o râ i te maitai, te parau-ti’a, a arata’i, a faauru i tei ha’ere na te e’a aita e hape i reira, e o te ore hoi e farii i te hape. A hi’o i te maitai i roto i te mau taata, e mai te mea aita a ratou e maitai; a tauturu ia ratou ia maitai; a hi’o i te maitai, a faarahi i te maitai, a paturu i te maitai, a faaiti i te paraparau i te ino. Aita e maitai i te faarahiraa i te ino, i te haaparareraa i te ino e aore râ, i te papa’iraa e aore râ, i te aparauraa. Aita e maitai i reira. E mea maitai a’e ia huna tatou i te ino e ia faarahi i te maitai e ia faaurû i te taata atoa ia vaiiho i te ino e ia haapii i te maitai ia riro a tatou ei misionare no te faaoraraa i te taata, te haapiiraa e te arata’iraa i ni’a i te e’a no te parau-ti’a, eiaha râ te parahiraa ei haava e te haavaraa i tei hape, ia riro râ ei faaora no te taata.7

Te titau nei tatou i te aroha, e aroha atoa ïa tatou. Te titau nei tatou i te hamani-maitai, e hamani-maitai atoa ïa tatou. Te titau nei tatou i te faaoreraa hara, e faaore atoa ïa tatou i te hara. E te mau mea atoa ta outou e hinaaro ia vetahi ê e na reira atoa outou ia ratou ra. [a hi’o Mataio 7:12].8

Aroha i to outou mau enemi.

Na te Fatu te Atua e aroha’tu i te mau taata o te imi nei ia Ziona. E te Atua e, e aroha mai i tei arata’i-hapa-hia, tei hape, tei ma’ama’a, tei ere i te paari. E tu’u mai i to oe Vaura i roto ia ratou ra, e faataui oe i to ratou ha’erea hape, to ratou ma’ama’a, e faahoi mai ia ratou i te parauti’a e i to oe ra hau. Te ani nei au ia aroha oe i to’u mau enemi—o tei haavare no’u nei e o te parau ino nei no’u nei. Te taparu nei au i te Atua to’u Metua i te Ao ra, ia aroha mai ia ratou; Inaha, o ratou te na reira nei, ma te ore e ite i ta ratou e rave nei, ua arata’i-hape-hia ïa ratou, e te mau taata o tei ite i ta ratou e rave nei, o ratou o te titau nei i te aroha o te Atua. Ia aroha mai te Atua ia ratou. Ia aroha mai oia ia ratou. Eita vau e hamani-ino ia ratou no te hoê noa a’e maitai no’u i teie ao. Eita vau e tapu i to ratou haerea i mua. Eita Eita, te ani nei au i to’u nei mau taea’e ia vaiiho noa i te enemi o to tatou nuna’a e ia ratou o te faaineine nei i to ratou iho e’a e tae atu ai i te haamouraa e o te ore e tatarahapa e o te rave nei i te hara ma te ite i te mea ta ratou e rave ra, o tei ite e, te ofati nei ratou i te ture a te Atua, o te parau ino nei e te haavare nei i te mau tavini o te Fatu. E aroha mai ia ratou. Eiaha e a’a ia ratou, no te mea o te reira ta ratou e hinaaro nei. A vaiiho ia ratou. A vaii ho ia haere.9

E faaite papu vau ia outou e mea fifi roa no’u i te here i to’u mau enemi—te enemi o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Moa i te Mau Mahana Hopea Nei—mai ta’u e here nei i to’u mau hoa. Te faaite nei au e, aita vau e rave hope roa nei i te reira, e mea fifi roa no’u te reira. Area râ, i te tahi taime, e tamaru mai te Varua o te Atua i to’u aau, eita hoi e ti’a ia’u ia parau e: E vaiho vau i te faautuaraa i roto i te rima o te Fatu.10

I roto i te evanelia a Iesu Mesia, te titauhia nei outou ia aroha i te mau taata atoa e ia here i te Atua. Ua titauhia ia outou ia here i to outou taata tupu, ia faaore i te hara, ia aroha i to outou taata tupu, mai tei faaitehia mai i roto i te pure a te Faaora i ni’a i te satauro—“E ta’u metua, e aroha mai ia ratou, aita ratou i ite i ta ratou e rave ra.” [Luka 23:34]. No reira, e haamana’o tatou i to tatou mau enemi, e pure tatou no ratou, ia ore ratou ia pauroa i te mo’e ê, ia horoahia râ ia ratou te aroha faaora e te mana faaora o te evanelia a Iesu Mesia, ia putapu to ratou aau, ia tatarahapa ratou i ta ratou mau hara, e ia faahoi ratou no te mau ino ta ratou i rave ia nehenehe ia ratou e faahoi, ia haapa’o hoi ratou e, ia tamahia ratou i ta ratou ra mau hara na roto i te tatarahapa, te bapetizoraa no te haamatararaa o te hara na te hoê o te mau nei i te mana no te rave i te reira oro’a mo’a.

Ua here tatou i te mau taata atoa. Aita to tatou e inoino i te taata ê, eita tatou e aro ia ratou mai te mea e, aita ratou e haapeapea mai ia tatou. Eita tatou e aro i te mau ture a vetahi ê, eita tatou e aro i ta ratou mau Ekalesia e to ratou mau ti’aturiraa. Aita e faufaa i te reira, e ere atoa te reira i ta tatou misioni, e vaiiho tatou ia ratou ia haamori mai ta ratou e hinaaro mai ta ratou e au e i te vahi ta ratou e hinaaro nei.… Ta tatou hopoi’a te haere - ti’a-raa ïa i mua, te rave- faaoti-raa i ta tatou ohiapa, te porohaere-raa i te evanelia na roto i te hi’oraa maitai e te mau haapiiraa tano, e faaite tatou i to tatou maramarama ia ite ratou e ia ite ratou, i te maramarama mai ta te Atua e ite nei, ia farii ratou i te reira, ia pe’e ratou i te reira, ia ti’a ia ratou.11

E enemi to te ohipa a te Fatu, aita râ te Atua e vaiiho ia manuïa ore ta tatou mau tutavaraa.

E enemi to te ohipa a te Fatu, e enemi atoa to te Tamaiti a te Atua. Te vai nei te taata o te faaino nei i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei. Te vai atoa ra o te tapiri nei i to ratou mata i te mau mea tiamâ e te maitai i roto i teie ohipa i te mau mahana hopea nei e o te haaparare nei i te haavare e te hi’oraa ino no ni’a i te nuna’a o te Atua.12

“Ahiri outou no teie nei ao, e au mai teie nei ao i to’na iho: no te mea râ e ere outou i to teie nei ao, o vau i maiti ia outou no roto mai i teie nei ao, e riri mai ai teie nei ao ia outou” (Ioane 15:19) Te feia i pe’e ia Iesu, o to’na ïa nuna’a maitihia, e no te mea ua maitihia ratou e a’na, ua riri te ao ia ratou.… Ua riro te faaino ei faufaa ai’a no te nuna’a maitihia. E titau anei ïa tatou i te faaino a to te ao nei? Aita. Area râ, eiaha tatou e haaparuru i te mea e, ua tae mai te reira i ni’aia tatou.13

Aita vau e ti’aturi nei e, i vai nâ te hoê nuna’a taata o tei arata’ihia e te heheuraa e o ta te Fatu i farii ei nuna’a no’na, o tei ore i ririhia e i hamani-ino-hia e te feia ino e te aau ino.14

Mai te mahana o to te Peropheta Iosepha Semita faaiteraa i to’na orama e ta’e mai i teie nei, ua u’ana roa te aroraa a te enemi o te parau-ti’a atoa i ni’a i teie nei ohipa; mai te reira atoa te enemi o te parau mau, o te maitai, o te faatura, o te haapa’o maitai, o te ora viivii ore, o te enemi o te Atua mau, o te enemi o te heheuraa no ô mai i te Atua ra e o te faaurûraa mai te ra’i ra.15

Ia’u nei, aita to’u e enemi. E ere to’u mau enemi no’u iho, e enemi ratou i te Fatu o ta’u e tavini nei! Aita te Diabolo e hinaaro ia’u. E taata iti haihai au area râ, e riri rahi to’na i te Autahu’araa mai te au i te Haapa’oraa a te Tamaiti a te Atua!16

Te ti’araa mau, te arata’i nei te evanelia ia tatou i roto i te hoê tere taa ê atu i te tere o te ao nei. Ua riro ta tatou mau ohipa ei patoiraa i te mau tahuti, e te haafifi nei te reira i te huru o te tereraa o te oraraa. E te mau taata oraraa maitai e ua rava’i ratou, aita ratou e au ia haapeapeahia ratou. E riri ratou.… E ere i te mea maitai no te mau melo ia farii ratou i te mau pato’iraa e te mau a’oraa a te mau taata o te hinaaro ia pe’e tatou i te ao. E misioni taa ê ta tatou; e e ti’a ia tatou ia rave i te reira ia au i te hinaaro o te Atua, e e haerea taa ê to tatou i to te taata nei. Aita to tatou e ro’o maitai. E faainohia tatou.17

Eiaha e mata’u, eiaha e haaparuru i ta outou mau ohipa tutavaraa i te parau mau, a ora outou ia au i te huru o te Feia Mo’a. O teie te e’a mau, eita te Fatu e vaiiho i ta outou mau tutavaraa ia fifi. Aita teie Ekalesia e fifi i te pato’iraa e te hamani inoraa no rapae mai. E rahi a’e te ati i te haapa’o-ore-raa, te hara e te tau’aore-raa, no roto atu i te Ekalesia; e mea rahi atoa’tu te fifi, ia ore te taata tataitahi e rave i te maitai e ia ore oia e faaohipa i te mau haapiiraa heheuhia e to tatou Fatu e te Faaora o Iesu Mesia. Ia rave tatou i te parau-ti’a, e maitai te mau mea atoa, e tauturu mai te Atua o to tatou mau metua ia tatou, e ei reira te patoi’araa e riro ai ei haaparareraa i te ite o te parau mau.18

E vaiho tatou i to tatou mau enemi i roto i te rima o te Atua.

Ua papa’ihia, e te ti’aturi nei au e, e parau mau te reira, noa’tu e, e mea ti’a ia tupu te faainoraa, o tei faatupu râ i te mea e hapa’i ra, e ati to’na [Mataio 18:7]; tei raro a’e ratou i te rima o te Fatu, oia atoa tatou. Eita tatou e faahapa ia ratou. E vaiiho râ tatou ia ratou i roto i te rima o te Mana Hope, na’na e faautua ia ratou ia ti’a i to’na hinaaro. Ta tatou ohipa, o te faatupuraa ïa i te parauti’a i te ao nei, te tutavaraa i te faarahi i to tatou ite i te hinaaro o te Atua e to’na mau haerea, e ta’na ra mau parau mau hanahana o ta’na i heheu mai na roto ia Iosepha te peropheta, eiaha noa no te faaoraraa o te feia ora no te faaoraraa atoa o te feia i pohe ra.19

Na te Atua e faautua i to tatou mau enemi i te taime e au ia’na e i te huru raveraa e au ia’na, e haapa’o noa tatou i ta tatou hopoi’a, e tape’a i to faaroo, e rave tatou i te ohipa ti’a i teie ao, e e vaiiho tatou i te hopearaa o te mau mea atoa i roto i te rima o tei faatere i te mau mea atoa no te maitai o tei here ia’na e o tei haapa’o i ta’na faaueraa.20

Aita to tatou e mana’o ino i roto i to tatou nei aau i te mau mea ora atoa. Te faaore nei tatou i tei hamani ino ia tatou. O tei parau ino no tatou, o tei haavare no tatou i mua i te ao atoa nei, aita to tatou e mana’o ino no ratou. Te parau nei tatou, na te Atua e haava i rotopu ia ratou e tatou; na’na e faautua ia ratou i ta ratou mau ohipa (a hi’o PH&PF 64:11). Eita tatou e amo i te rima no te tama’i ia ratou, e faahoa râ tatou ia ratou, mai te peu e tatarahapa ratou i ta ratou mau hara e ia ha’ere mai ratou i te Fatu e ia ora. Noa’tu te ino ta ratou i rave, noa’tu te ma’ama’a o ta ratou mau ohipa, ia tatarahapa ratou, e farii tatou ia ratou ma to tatou aau atoa e, e rave tatou i te mau mea atoa te ti’a ia tatou ia rave no te tauturu ia ratou ia faaora ia ratou iho.21

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • Eaha te mau mana’o i ta’e mai i roto i to outou aau i te taime outou a faaore ai i te hara a te mau taata tei i hamani ino mai ia outou? I to outou mana’oraa, no te aha tei roto te hara rahi a’e i te Feia Moa o te ore e faaore i te hara ia vetahi ê? (a hi’o atoa PH&PF 64:9–11).

  • Mai te mea e, ua ite tatou e, ua riri te hoê ia tatou, eaha ta tatou e rave?

  • Nahea te “hi’oraa [noa] i te maitai” i roto i te mau peu a vetahi ê i te tauturu mai ia tatou ia faatupu i “ta tatou misioni … no te faaora i te taata nei?

  • No te aha e titauhia ia tatou ia here e ia aroha i to tatou mau enemi? Eaha ta tatou e parau no to tatou mau enemi i roto i ta tatou mau pure?

  • No te aha te mau Feia Mo’a e farii ai i te “faainoraa o te ao nei”? E nahea tatou i mua i teie faainoraa? No te aha eita te Ekalesia e “fifi i te pato’iraa e te faainoraa no rapa’e mai i te Ekalesia”

  • Ia haamani ino mai vetahi ê ia tatou, no te aha e mea ti’a ia tatou ia vaiiho i to ratou faautuaraa “i roto i te rima o te Mana Hope”?

  • Nahea te Faaora i to’na mau enemi? Nahea tatou ia pe’e i to’na hi’oraa maitai na roto i faahoaraa i to tatou mau enemi?

Faahororaa

  1. Gospel Doctrine, 5raa o te neneiraa (1939), api 271.

  2. Faaitehia i roto i te Buka a Norman S. Bosworth, “Remembering Joseph F. Smith”, Ensign, Tiunu 1983, api 22.

  3. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 31 Mati 1896, Api 9.

  4. Gospel Doctrine, api 256.

  5. Gospel Doctrine, api 255–56.

  6. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 31 Mati 1896, api 9.

  7. Gospel Doctrine, api 254.

  8. Gospel Doctrine, api 339.

  9. Gospel Doctrine, api 339.

  10. I roto Te Mau Parau Poro’i a te Peresideniraa Matamua o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, haaputuhia e James R. Clark, e 6 buka (1965–75), buka 5, api 97.

  11. “Testimony [Iteraa Papu],” Improvement Era, Atopa 1906, api 808–9.

  12. Gospel Doctrine, api 337.

  13. Gospel Doctrine, api 340.

  14. Gospel Doctrine, api 46.

  15. Gospel Doctrine, api 371.

  16. Gospel Doctrine, api 271.

  17. Gospel Doctrine, api 118–19.

  18. Gospel Doctrine, api 413–14.

  19. Gospel Doctrine, api 338.

  20. Gospel Doctrine, api 338–39.

  21. Gospel Doctrine, api 2.

Hōho’a
Jesus Christ on the cross

E tae noa’tu ua mauiui Oia i ni’a i te Satauro, aita Iesu Mesia i faahapa i te feia i haamani ino Ia’na area râ, ua pure “E ta’u Metua, e faaore mai i ta ratou hara, aore hoi ratou i ite i ta ratou e rave nei” (Luka 23:34).