Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 30: A Haapa’o i te Faaurûraa a te Varua


Pene 30

A Haapa’o i te Faaurûraa a te Varua

E ti’a i te mau taata atoa o te Ekalesia ia farii i te faaurûraa a te Varua Maitai no to ratou iho arata’iraa.

Aamu no te Oraraa o Joseph F. Smith

Te hoi ra te Peresideni Joseph F. Smith e te Episekopo Charles W. Nibley na ni’a i te pereo’o auahi i muri a’e i te hoê tere i te pae hiti’aa o te râ. Fatata atu i Green River i Wyoming, no taahi noa’tura oia i ni’ai te pa’epa’e i te muriraa o te pereo’o, faaroo a’era oia i te hoê reo i te na ô raa e, “A haere i roto e a parahi.” Ua hoi oia i roto i te pereoo auahi ma te otiatia rii no te hoê taime poto, e na ô a’era oia i roto ia’na iho e, “O to’u mana’o noa paha teie.” E ua faaroo faahou oia i te reo i te parau raa e, “A parahi” I tera ihoa taime, ua parahi te Peresideni Smith. I taua taime iho ra, ua taahuri te pereo’o auahi no te mea, ua fai te hoê auri tereraa, e no reira, e rave rahi mau pereo’o tei taahuri. Ua parau mai te Episekopo Nibley e, ahiri aita te Peresideni Smith i parahi, ua ati ino roa oia no te mea, noa’tu aita to’na pereo’o i taahuri, “ua ino roa te rahiraa o te mau pereo’o.”

Te parau ra te Persideni Smith no ni’ai teie ohipa i tupu e, “Ua faaroo vau i tera reo e raverahi mau taime i roto i to’u oraraa e ua fana’o vau na roto i te haapa’oraa i te reira.”

“E mea fatata te Peresideni Smith i te Varua o te Fatu,” o te parau ïa a te Epesikepo Nibley, “e ua riro to’na oraraa ei hi’oraa e te viivii ore, e na roto i te reira, ua nehenehe noa i te Fatu ia faaite ia’na i to’na tavini. Oia mau e nehenehe ta’na e parau e, ‘E parau mai oe e Iehova e, te faaroo nei hoi to tavini.’ (1 Samuela 3:9).… Ua î te aau o te Peresideni Smith i te mau mea tiretiera—e nehenehe oia e faaroo, i faaroo na oia.”1

Haapiiraa na Joseph F. Smith

E ti’araa to te mau melo atoa o te Ekalesia ia farii i te arata’iraa no’na iho no ô mai i te Varua Maitai ra.

E ere tei te hoê noa taata te varua no te faaururaa, te horo’a o te heheuraa; e ere te reira horo’a tei te Peresideniraa Matamua ana’e o te Ekalesia e i te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo. Aita e i fa’ataa-noa-hia no te ti’a faatere ana’e o te Ekalesia; tei te mau melo atoa râ o te Ekalesia; e ti’araa e, e haamaitairaa hoi te reira no te mau tane e te mau vahine atoa, e te mau tamarii atoa tei ra’e’ahia te va’u o te matahiti, ia fanaô i te varua o te heheuraa, e ia farii i te varua o te faaururaa i roto i ta ratou mau ohipa ei mau melo no te Ekalesia.2

E ti’araa to te melo tataitahi o te Ekalesia ia fanaô i te Varua no te faaûruraa e te maramarama no ô mai i te Atua ra o ta te varua o te heheuraa e horo’a ra ia’na, no to’na iho maitai, mai ta te episekopo e fanaô ra, e ti’a ai ia’na ia faatere i ta’na paroisa. E nehenehe i te taata atoa ia faaohipa i teie mau horo’a e teie mau haamaitairaa i roto i te faatereraa i ta’na iho mau ohipa, i roto i te arata’iraa mai i ta’na mau tamarii i ni’a i te e’ao te titauhia ia’na ia haere, e i roto i te faatereraa i ta’na faaapu, i ta’na nana, i ta’na ohipa, e i roto i ta’na imiraa faufaa.… ; e ti’ara no’na ia fanaô i te varua o te heheuraa e o te faaururaa no te rave i te mea tano, ia riro ei taata paari e te mataara, ia maitai mau i roto i te mau mea atoa o ta’na e rave. Ua ite au e parau tumu mau te reira.3

E ti’araa to te mau taata tataitahi ia faauruhia e ia farii i te mau faaiteraa a te Varua Maitai no te arata’iraa ia ratou iho ia haapuai i to ratou faaroo, e ia faaitoito ia ratou i roto i te mau ohipa parau-ti’a, e ia vai faaroo noa e ia haapa’o e ia tape’a i te mau faaueraa ta te Atua i horo’a ia ratou; e ti’araa to te tane e te vahine atoa ia farii i te heheuraa. I te taime te hoê taata e rave ai i te mana’o no te hi’opoa, e no te faatere e aore râ, no te haava atu i to’na mau taea’e, ia ratou ihoa râ o te peresideni nei, e mea titauhia ia tape’a oioihia taua taata ra ia ore ana’e, e tupu mai te amahamaha e te pato’i. E mea ti’a i te tane e i te vahine i rotoi teie Ekalesia ia maramarama maitai eiaha hoi ia titau i taua huru varua ra.4

E mea ti’a tatou ia faaea i pihai iho i te Fatu, ia ha’ehaa noa to tatou mau varua, ia faaroo noa e ia ineine i te rave, i raro a’e i te faaururaa a te Varua Maitai, ia nehenehe hoi tatou ia ite i te hinaaro e te titauraa a te Metua no tatou ei mau taata e ei feia faatere i roto i te Ekalesia a te Mesia i roto i te mau faanahoraa atoa.5

E mea ti’a tatou … ia ora noa ia nehenehe i te Varua Maitai ia parahi mai i roto ia tatou nei mai te hoê puna ora, o te arata’i ia tatou i te maitai roa i roto i te parau-ti’a, te viivii ore e te haapa’o maitai i mua i te Atua, e ta’e noa’tu e ua hope ta tatou misioni i ni’a i te fenua nei ma te rave i te mau ohipa atoa o te titauhia ia tatou ia rave.6

I te rahiraa o te taime, e ta’e pinepine te heheuraa ia tatou nei na roto i tera reo haihai o te Varua.

E ere na roto i te mau faaiteraa maere ia tatou nei e haamauhia ai tatou i roto te parau mau, mea na roto râ i te haehaa e te haapa’o maiteraa i te mau faaueraa e te mau ture a te Atua. I to’u haamata- matamuaraa i ta’u misioni a vai apî ai au, e mea pinepine au i te ani i te Fatu ia faaite mai Oia i te tahi mau mea ma’ere, ia nehenehe ia’u ia farii i te hoê iteraa papu. Aita râ te Fatu i na reira mai, ua faaite mai râ Oia i te parau mau, mai te reni i ni’a i te reni, te haapiiraa i ni’a i te haapiiraa, ma’a vahi iti i ô nei e ma’a vahi iti i ô atu (a hi’o 2 Nephi 28:30), e ta’e noa’tu e ua faaite mai Oia i te parau mau mai ni’a mai i to’u upo’o e tae roa’tu i te taahiraa o to’u nei ava’e, e tae noa’tu ua matara roa te tapitapi e te taia i rapae ia’u. Aita Oia i to’no mai i te hoê melahi mai ni’a mai i te mau ra’i no te rave i te reira, aita atoa oia i parau mai na roto i te te ta’i o te pû a te hoê melahi. Na roto râ i te muhumuhu o tera reo ha’iha’i o te Varua o te Atua Ora, ua horo’a mai Oia i te iteraa papu o ta’u e mau nei. E na roto i taua faanahoraa ra, e te mana, e horo’a oia i te mau tamarii a te taata i te hoê iteraa no te parau mau o te vai i roto ia ratou, e o te faafaaite ia ratou i te parau mau, inaha ua ite te Atua i te reira, e ia rave i te hinaaro o te Metua mai ta te Mesia e rave. E aita e mea ma’ere atu o te nehenehe e fatupu mai i te reira.7

Eiaha outou e feaa, e to’u mau taea’e e to’u mau tuahine, mai te mea e aita outou i farii i te mau mea rarahi e aore râ, i te mau mea maere e aore râ, mai te mea e aita outou i farii i te mau heheuraa umerehia mai te ra’i mai, ia ora noa râ outou ia nehenehe i te Atua i te heheu mai Ia’na ia outou mai te mea e na reira mai Oia. Ua maitai roa ïa outou, aita ïa te hoê mea e mata’u ai outou, eita outou e ere i te hoê mea, a haapa’o ai outou, mai te mea e vai noa outou i roto i te ti’araa no te farii i te hinaaro o te Atua ia hinaaro ana’e Oia i te faaite atu ia outou. Ua rava’i noa te reira. I reira noa te Atua e heheu mai ai ia outou i te mea o te titauhia no to outou tupuraa, no to outou ha’ereraa i mua i roto i te iteraa i te parau mau.8

A rave ana’e tatou i te mea o ta te Varua e faaite mai.

Aita vau e mana’o nei e nehenehe ta’u i te rave i te mau ohipa o te titauhia ia’u ia rave mai te mea e aita te tautururaa a te Varua o te Fatu. Aita vau i ite e nehenehe anei ta te hoê taata e amo i te ohipa a te Fatu o te titauhia ia’na ia rave, mai te mea e aita te muhumuhuraa te faaururaa a te Varua o te ha’ere mai, mai ô mai i te Fatu o te Maramarama.9

Ia ora ana’e tatou ia nehenehe tatou ia faaroo e ia maramarama i te mau muhumuhuraa o tera reo iti haihai o te Varua o te Atua, a rave ana’e tatou i te mea o ta te Varua e faaite mai e mai te taia ore i te mea o te tupu mai. Noa’tu e mea taa’e anei te reira i ta te feia pato’i e aore râ, i ta te mau enemi no te basileia o te Atua. Ua au anei te reira i te hinaaro o te Fatu? Ua tano anei te reira i te varua o te ohipa rahi no te mahana hope’a nei o ta tatou e rave nei? Ua riro anei te hope’araa ei faaha’ereraa i te Ekalesia i mua e te haapuaira ia’na i ni’a i te fenua? Mai te mea o te reira te huru, a rave ana’e i te reira, noa’tu eaha te parau e te mana’o o te taata.10

Aita i rava’i noa ia tatou i te parau e ua mauruuru tatou no te ite noaraa i te mea ti’a. Te iteraa i te mea ti’a, e mea titauhia tatou ia ha’ere e ia rave i te mea ti’a, noa’tu eaha te reira, noa’tu eaha ta (Iesu Mesia) e titau mai ia tatou. Mai te mea ua ite tatou i te mea ti’a, mai te mea ua ite tatou i te parau mau, e mea ti’a ïa ia tatou ia rave i te ti’a e i te parau mau, e mea ti’a ïa ia rave tatou i te mea ti’a, i te mau taime atoa, i roto i te mau faanahoraa atoa, e ma te ore e faaroo i te faahemaraa e aore râ, ia ruri ê atu i te haerea parau-ti’a, te e’a afaro e te piriha’o o te faahoi ia tatou i mua i te aro o te Atua.11

Ia riro to tatou haapa’o ei haapa’o faahepo ore, eiaha ia faahepohia. Eiaha te taata ia faahepohia i to ratou hinaaro ia haapa’o i te hinaaro o te Atua; e mea ti’a ratou ia haapa’o i te reira no te mea ua ite ratou e mea tano te reira, no te mea te hinaaro nei ratou i te rave i te reira, e no te mea o te reira to ratou hinaaro. Te oaoa nei te Atua i te aau tae.12

Na roto i te faarooraa i te Varua, e farii mai tatou i te iteraa rahi atu e a tupu ai i roto i te mana o te hi’oraa.

Ua tarahu te taata i te tumu o te mau maramarama atoa e te parau mau, no te ite o ta’na e mau nei; e te feia atoa o te faaroo i te mau muhumuhuraa o te Varua, o te arata’i i te taata i te viivii ore, i te hanahana, i te here i te Atua e i te taata, e i te here i te parau mau e i te mea o te faateitei e o te faaano i te varua, e farii ïa ratou oia i te hoê iteraa mâ, te a’ano, e te afaro i te parau mau a te Atua hau atu i ta te hoê taata e nehenehe e farii.13

E mea ti’a i te tane e i te vahine ia parahi i roto i te parau mau, e ia vai i roto i te iteraa i te evanelia, mai te tau’a ore i to te tahi mana’o, ia ti’aturi râ i ni’a i te Varua Maita, eita hoi oia e taui, e anaana noa oia e amuri noa’tu e, e faaite tamau hoi oia i te taata atoa e i to te autahu’araa, o te ora i te hoê oraraa tei au i te mau ture o te evanelia, i te hanahana e i te hinaaro o te Metua. E farii ïa ratou i reira i te maramarama e amuri noa’tu o te ore roa e haapoirihia.14

Te rave’a ora noa o ta tatou e rave, o te ora ha’ehaaraa ïa, ia parauti’a e ia vai faaroo noa i mua i te Atua ia nehenehe tatou ia farii i To’na Varua ia nehenehe tatou ia haava ma te parau-ti’a, e ia ite i te parau mau e te hape, e te parauti’a e te ti’a ore.15

Nahea tatou e ite ai e, te a’o ta tatou e farii no ô mai i te feia faatere o te Ekalesia, e mea ti’a anei te reira? Na roto mai ïa i te Varua o te Atua i to tatou aau, e matara to tatou mau feruriraa e maramarama hoi, e ite tatou i te mau haapiiraa no tatou iho, e ia nehenehe hoi ia tatou ia faataa ê i te parau mau i te hape, te maramarama i te poiri, e te maitai i te ino.16

Ua horo’ahia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei te ti’araa ia ite i te parau mau, mai ta te Atua e ite ra, e aita e mana i raro a’e mai i te basileia tiretiera e nehenehe e arata’i ê ia’na e haapoiri i to’na iteraa, e haamohimohi to’na feruriraa e aore râ, e faaiti i to’na faaroo e aore râ, i to’na iteraa i te mau parau tumu o te evanelia a Iesu Mesia. Eita roa te reira e nehenehe e tupu inaha te turama ra te maramarama o te Atua hau atu i to te haavare e te hape, no reira, o ratou o te mau i te maramarama o te Mesia, te varua o te heheuraa e te ite o te Atua, tei ni’a a’e ïa ratou i te mau mea haavare atoa i te ao nei, ua ite ratou i teie haapiiraa, e no ô mai ïa i te Atua e ere na te taata.17

Ia ora ana’e tatou ia au i te mea i heheuhia mai, e horo’a mai â te Fatu i te maramarama i to tatou nei ite.

E rave rahi â te mau mea o tei ore â i heheuhia mai. Te vai nei te mau mea e heheuhia mai o ta te Atua e faaite mai i te taime titauhia o ta tatou e ore e ite i teie nei. No’u nei râ, e mea rahi tei heheuhia mai e ta’u e nehenehe e ite. Ahiri pa’i e nehenehe ta’u e haru mai i te mau mea atoa ta te Atua i heheu mai, e ia ite i te reira e ia faaohipa ma te parau-ti’a i roto i to’u oraraa, ia mana’o vau i reira vau e ineine ai ia farii i te tahi â heheuraa, mai te mea ê e vai ti’amâ noa vau. Te maere nei au ia hi’o e, e rave rahi mau taata i rotopu ia tatou o te mana’ona’o nei i te mau mea o tei ore â i heheuhia mai i te mau tamarii a te taata nei.… Ahiri pa’i te taata e aufau nei i ta ratou tuhaa ahuru, ahiri pa’i ratou e haapa’o i te ture no te parau paari, ahiri ratou e pure i to ratou mau pure, ahiri ratou e tu’u i to ratou oraraa no te mau ohipa parau-ti’a i ni’a i te fenua nei e ia haapii mai i te evanelia no ratou e ia haapa’o i te reira, aita ïa ta ratou mau uiraa e rahi, eita ïa e mo’e ia ratou e, e rahi atu to ratou ite.18

Aita to tatou e iteraa e, eita hoi tatou e haapii i te taata maori râ, o ta te Fatu te Atua i heheu mai, e te a’o atu nei matou ia ratou o tei mau i te mana, e ia ratou e haapii nei e e pori nei i te mau parau tumu o te evanelia i to te ao nei e i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, ia faatano ratou i ta ratou mau haapiiraa e ta ratou mau arata’iraa i te parau a te Atua o tei heheuhia mai. E rave rahi mau mea tei heheuhia mai e o tei ore â i haapa’ohia, te haapapu nei au ia outou. E mea rahi roa te mau ohipa o te titauhia ia haapii. E mea rahi â te mau mea o te ti’a ia haapiihia na roto i te varua no te haamaramaramaraa, e mea rahi roa te ohipa i heheuhia mai na roto i te Peropheta Iosepha e to’na mau taata o ta te taata i ore â i farii i roto i to ratou aau, e o te ore â i farii.

Ia haapa’o ana’e tatou e ua nehenehe ia tatou ia haapa’o i te mau haapiiraa o te evanelia e te mau ture a te Atua e te mau titauraa no te ra’i, o tei heheu a’enahia mai, e maitai roa’tu ïa tatou e fatata atu tatou i te maitai roaraa i roto i te paari, te ite e te mana, hau atu i ta tatou i ite i teie mahana. Ia ta’e ana’e mai taua taime ra, te vai atu â te tahi atu mau mea faufaa roa o tei ore â i heheuhia mai i te mau taata o te Atua. tera râ, ia ore tatou e rave i te mea o tei horo’ahia ia tatou ia ore tatou ia faaroo i te mau mea i faauehia ia tatou i teie nei, ia ore tatou ia ora i ta tatou haapa’oraa i teie nei, mai ta te Fatu i horo’a mai ia tatou, mai te tu’u mai i te mau faaueraa, mai te tu’u mai i te maramarama e te ite ia tatou i ni’a i te mau mea o ta tatou i farii a’ena, o ta tatou hoi i ore i hope i te haapa’o, e riro ïa ei faahaparaa i ni’a ia tatou. E ora râ tatou ia au i te faaûruraa, te heheuraa o teie taime, e ia haapa’o te melo tataitahi o te Ekalesia i te mau faaueraa a te Fatu e ia rave i te ohipa i roto i te Ekalesia mai te au i ta te varua e horo’a ia’na i te arata’iraa e te raveraa i te ohipa. E ti’a i te taata atoa ia farii i te faaururaa mai ô mai i te Atua ra no te iteraa e aha ta tatou ohipa e nahea i te rave i te reira.19

Te mea o te ti’a ia tatou ia rave o te oraraa ïa ia au i te maramarama e te ite o ta te Atua i heheu mai ia tatou i roto i teie tu’uraa tau, ia nehenehe tatou ia tû i te mau mana no te ra’i e i te mau taata no te ra’i mai, e i to tatou ihoa râ Fatu o Iesu Mesia o Oia hoi to tatou upo’o faatere, to tatou paruru, to tatou hi’oraa, e te rave’a no te ora e no te faaora i to te ao taato’a; na roto hoi Ia’na e nehenehe ai tatou i te tomo atu i roto i te basileia tiretiera o te Atua, ia ore ana’e oia eita roa ïa tatou e tomo atu i roto i taua huru hanahana hope ore. O Oia te e’a, te maramarama e te ora o te ao nei, e o te haapa’o i te mau faaueraa o Ta’na i horo’a mai, e e rave i te mau ohipa o Ta’na i rave, e Ta’na i faaue ia tatou ia rave, eita ïa oia e ha’ere na roto i te pouri, e farii ra ratou i te maramarama o te ora.20

Mana’o Tauturu i te Haapiiraa

  • Ia vai “te varua heheuraa”e horo’ahia ai?

  • I roto i teihea mau tuhaa o to tatou oraraa e fana’o ai tatou i te arata’iraa a te Varua?

  • No te aha te Atua e arata’i pinepine ai ia tatou na roto i te reo haihai eiaha ra na roto i te “mau tapa’o ma’ere”? (A hi’o atoa 1 Te Mau Arii 19:11–12.) Eaha ta te Atua mau rave’a no te arata’i ia tatou na roto i te reo haihai?

  • Nahea tatou e ite ai e ua fauruhia tatou i te Varua o te Fatu? (A hi’o atoa PH&PF 6:15, 22–23; 9:8–9; 11:12–14.)

  • No te aha tatou e ore ai e ape’e oioi i te mau muhumuhuraa o te Varua? No te aha te Atua e “Oaoa ai i te mau aau ta’e”?

  • Nahea tatou ia ora ia nehenehe tatou ia farii i te arata’iraa a te Varua? Eaha te mea e opani ia tatou ia farii i te muhumuhuraa o te Varua?

  • I afea ra to te Varua tautururaa ia outou no te faananea i to outou ite i te parau mau a te Atua?

  • Eaha te mau haamaitairaa o te ta’e i te feia o te ti’aturi i te mau muhumuhuraa o te Varua Mo’a eiaha râ i te ti’aturi noa i ta te tahi parau?

  • Nahea tatou ia faaineine ia tatou no te farii i te maramarama e te ite hau atu? (A hi’o atoa Alama 12:10).

Faahororaa

  1. Gospel Doctrine, te 5raa o te neneiraa (1939), api 523–24.

  2. Gospel Doctrine, api 34.

  3. Gospel Doctrine, api 34–35.

  4. Gospel Doctrine, api 41–42.

  5. Gospel Doctrine, api 58–59.

  6. Gospel Doctrine, api 60.

  7. Gospel Doctrine, api 7.

  8. “Presideni Joseph F. Smith i nia i te Heheuraa,” Millennial Star, 6 Eperera 1905, api 222.

  9. I roto Conference Report, Atopa 1912, api 2.

  10. Gospel Doctrine, api 59.

  11. “Testimony [Iteraa Papu],” Improvement Era, Atete 1906, api 808.

  12. Gospel Doctrine, api 65.

  13. Gospel Doctrine, api 6.

  14. Gospel Doctrine, api 87.

  15. Gospel Doctrine, api 45.

  16. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 3 Tenuare 1893, api 2.

  17. Gospel Doctrine, api 6.

  18. I roto Conference Report, Atopa 1916, api 6–7.

  19. Gospel Doctrine, api 35–36; paratarafa ê atu.

  20. Deseret News: Ve’a afa hepetoma, 31 Tenuare 1882, api 2.

Hōho’a
Joseph F. Smith and Charles W. Nibley

Te Peresideni Joseph F. Smith i te pa’e aui e te Episekoporaa Faatere Charles W. Nibley i te tapa’eraa pereo’o auahi. I roto i teie nei tere e te Episekopo Nibley, ua paruruhia te Peresideni Smith i te ati no te mea ua faaroo oia i te muhumuhuraa a te Varua.