2020
Pomu Atomika, Maligi a Amerika, ma se Konaseti Kerisimasi Faa-Iapani
Tesema 2020


SAVALI FAALEAUTAITAI I LE ERIA

Pomu Atomika, Maligi a Amerika, ma se Konaseti Kerisimasi Faa-Iapani

“Matou te iloa se mea e uiga i le tou Kerisimasi Faa-Amerika,” o lana tala lea. “Matou te manana’o e fai se mea ia outou maua ai se Kerisimasi sili ona fiafia i Iapani.”

I Kerisimasi ta’itasi, e i ai la matou masani faale-aiga o le faitauina lea o a matou tala faa-Kerisimasi e sili ona matou fiafia i ai. Na avea ma’ua ma Sister Nattress ma ni tagata sa fiafia i se tala na faasoaina e Peresitene James E. Faust ia Tesema 2004. Sa ia toe faamatalaina se a’afiaga na faamatalaina e Kenneth J. Brown, o lē na auauna atu i le Maligi a Amerika i totonu o Iapani ina ua mae’a ona fa’apa’u’uina pomu atomika e lua i totonu o Iapani. Na faasoa e Brother Brown se faamatalaga pu’upu’u o se ali’i lotomaualalo, ae o se tagata toa. O lē sa ia faamatalaina e faapea:

“O lana ifo faaaloalo mai ia te a’u, e lē o se ifo ua si’ilima. Ae o ona tau’au sikuea lelei ma lona ao fa’asasa’o aga’i i luga na o’o mai ai ni o’u lagona e pei o lo’o o’u tilotilo aga’i i luga ia te ia, e ui lava . . . ou te maualuga atu ia te ia e tusa ma se futu po o le sili atu fo’i” . . . Sa ou fesili atu ma lou faaaloalo pe i ai se mea e mafai ona ou auauna atu ai. [I lana Igilisi manino] sa ia faailoa mai o ia o Polofesa Iida.

“‘O a’u o se Kerisiano,’ o lana tala lea. ‘Sa ta’uina mai ia te a’u o le ofisa lenei o le Minisita faauluulu. O oe o se Kerisiano? E ese le manaia o le talanoa ma sē e mulimuli ia Keriso; e lē to’atele ni Kerisiano Iapani.’

“Sa aveina o ia i le ofisa ogatotonu o le vaega e faia lotu ma faatalitali ai a’o fai talanoaga a ni ali’i se to’alua. Na faailoa pu’upu’u atu e Polofesa Iida lana talosaga. O ia o se faiaoga musika i se Kolisi a teine Kerisiano se’i o’o ina tapunia i lalo e se tulafono maualuga. . . . Sa faa-falepuipuiina o ia ona o lona tautino atu o ia o se tagata Kerisiano. Ina ua faasa’olotoina o ia, sa ia toe fo’i i Nagasaki ma toe faaauau ana a’oa’oga faa-musika i lona aiga e ui lava ina faasāina. Sa mafai ona ia faaauauina se tama’i aufaipese laitiiti ma o le a fiafia tele pe a mafai ona . . . latou faia se konaseti pese mo Maligi a Amerika.

“‘Matou te iloa se mea e uiga i le tou Kerisimasi Faa-Amerika,” o lana tala lea. “Matou te manana’o e fai se mea ia outou maua ai se Kerisimasi sili ona fiafia i Iapani.’

“Sa ia te a’u se lagona mautinoa, o le a tali mai nei le faifeau e leai. O le matou iunite o se tasi lea o vaega o tagata tau ua faama’a’aina, fa tausaga o o ese mai o latou aiga, o ē na tau ma le fili mai Saipani aga’i atu i Iwo Jima. . . . Ae peita’i, e i ai se mea e uiga i le ali’i lea na talanoa i lona naunauta’iga faamama’i i le fia faia o se galuega lelei, o le mea lea . . . na tu’uina atu ai le faatagana, o le a faia le konaseti i le afiafi e soso’o ma le Kerisimasi.

“Na to’atele e na i ai i le konaseti; sa leai se isi mea e faia. O le fale fa’afiafia . . . na saogalemu mai le to’ulu o lona taualuga ma sa nonofo tagata i luga o puipui sima talatala. Ma sa lagona le filemu i taimi uma e vaaia ai le aufa’afiafia i luga o le tulaga e fai ai fiafia.

“O le mea muamua na matou maitauina o le pepese lea faa-peretania ma na matou iloaina e le o malamalama i upu ae na latou a’o taulotoina ona o i matou. Na a’oa’oina lelei e Polofesa Iida ana tamaiti aoga; ma sa pepese matagofie. Sa matou nonofo ma maofa e peisea’i o se aufaipese mai le lagi lea ua pepese mo i matou. . . . E peisea’i ua toe soifua mai Keriso i lena po.

“O le pese faai’u o le pese to’atasi, o se vaega mai le pese o le ‘The Messiah.’ Na usuina e le tamaita’i le pese ma le talitonuga atoa o se tagata na ia iloa o Iesu o Ia lava o le Faaola o tagata ola uma ma maligi ai loimata. Ina ua maea, sa i ai se minute atoa o le filemu leai se pisa ae mulimuli mai ai se patipati faaumiumi a’o ifo atu ma toe ifo atu le aupepese.

“Mulimuli ane i lena po, na ou fesoasoani ia Polofesa Iida e tu’u i lalo teuga o le fale. Sa le mafai ona taofi lo’u fia fesili i ni fesili sa ou le mana’o e fai ae u’una’i lava a’u ona o lo’u fia iloa. Sa tatau lava ona ou iloaina.

“‘E faapefea ona faasaoina mai lenei aufaipese mai le pomu?’ o la’u fesili lea.

“‘Ua na o le afa lea o la’u vaega, o lana fai mai lemu lea, ae e foliga e le’i ita ona ua ou toe fafaguina ona faanoanoaga, o le a sa ou lagona ai, e mafai ona toe fai i ai se fesili.

“‘Ae a aiga o i latou nei?’

“‘Toeitiiti lava o i latou uma nei ua feoti pe ta’ito’atasi pe ta’ito’alua tagata. O nisi ua matua oti.’

“‘Ae a le teine lea na pese to’atasi? E foliga mai e i ai sona agaga e pei o se agelu i le auala na pese ai.’

“‘O lona tina, toalua ona tuagane na feoti. Ioe, na matua lelei lana pese; E ese lo’u mimita ia te ia. O ia o lo’u afafine.’

“O le aso na soso’o ai o le Kerisimasi, o se Kesrisimasi e matua’i o’u manatuaina lelei. Mo le aso lena na ou iloa e lē mafai ona faaletonu tagata kerisiano e tusa lava po’o le a le lē mana’o o tagata e ola i ana a’oa’oga. Ua ou va’ai i le loto matau’a ua faia se auaunaga, tiga i le fiafia, faanoanoa i le faamagalo. Sa mafai lea mea ona o le fanau mai o le pepe i le fale o manu ma mulimuli ane a’oa’o atu le alofa o le Atua ma uso a tagata. Ua avea i tatou ma mafua’aga o lo latou loto faanoanoa tele, ae o i latou o ō tatou uso ia Keriso ma o lea sa latou manana’o e faagalo o latou faanoanoaga ma tiga ae faatasi ma i matou e ala i pesepesega. ‘Peace on earth, goodwill to all men.’

“O le aso fo’i lena na ou iloa ai e i ai le mana e sili atu o lo’o i le lalolagi nai lo le pomu atomika.”

Talanoa e uiga i le Faaola, na saunoa Peresitene Nelson, “Sa ia totogia se aitalafu na te le’i faia, ona ua tatou faia le aitalafu e lē mafai ona tatou totogia.”

Ua tatou faafetai mo le Faaola o tagata ola uma; o Lona fanau mai, o Lona soifuaga, o lana Togiola le faatua’oia ma Lona toetu mai. O Ia o le foma’i sili. O Ia o le malamalama o le lalolagi. Na Ia folafolaina i Lana fanau uma le filemu, fiafia ma ola e faavavau pe a tatou o mai ia te Ia. Ia tatou faasoa atu Lona alofa ma lo tatou agaga faafetai i lenei kerisimasi ma i taimi uma a’o tatou alolofa, faamagalo ma auauna atu i isi.