2008
Te Taraehara a Iesu Mesia
Mati 2007


Te Taraehara a Iesu Mesia

Hōho’a
Elder Jeffrey R. Holland

I roto i te Aua no Getesemane

Ei misionare apî, ua moemoeahia o Elder Orson F. Whitnedy (1855-1931) tei tavini i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo i te hoê moemoea puai tei haataui i to’na oraraa a muri noa’tu. Ua papa‘i oia i muri iho:

« Ua moemoeahia vau i te hoê pô… e tei roto vau i te Aua no Getesemane, ei hoê ite no te mauiui rahi o te Faaroa… Ua tia vau i muri mai i te hoê tumu raau i mua roa… ua haere maira o Iesu, e Petero, Iakobo e Ioane na roto i te hoê opani raau i to‘u nei pae atau. Ua vaiiho oia i na Aposetolo e toru i reira, i muri i to’na parauraa’tu ia ratou ia tuturi e ia pure, haere atura Oia i te tahi atu pae, i reira ua tuturi atoa Oia e ua pure… : « E tau Metua e, ia tia ra, e hopoi ê atu i teie nei au‘a, ia tupu râ to oe hinaaro.’

« A pure ai Oia ua tahe mai te mau roimata na ni‘a i to’na hoho‘a mata, o tei fariu mai ia‘u nei. No te putapû o to‘u aau i te hi‘oraa’tu i te reira, ua ta‘i atoa ïa vau, no to‘u aroha, i To’na mauiui rahi. E mana‘o aroha ana‘e to‘u No’na. Ua here au Ia’na ma to‘u aau atoa e ua hinaaro vau ia parahi i pihai iho Ia’na eiaha râ i te tahi atu mea.

Aita i maoro roa ua tia mai Oia i ni‘a, e haere atura i te vahi i reira te mau Aposetolo i te tuturiraa – ua vare‘a roa i te taoto ! Ua ueue rii ihora ia ratou, faaara ihora ia ratou e ma te reo faahapa rii, ma te riri ore aore râ tama‘i ore, ani atura ia ratou mai te mea e nehenehe anei ia ratou ia ara ratou e Ona i te hoê a‘e hora…

« I To’na ho‘iraa’tu i To’na ra vahi faaearaa, ua pure faahou â Oia e ua ho‘i faahou atu ia ratou ra e ua ite ia ratou i te taotoraa. Ua faaara faahou Oia ia ratou, ma te a‘o atu ia ratou, e ua ho‘i atu i to’na vahi e ua pure mai na mua’tu. Ua tupu te reira ohipa e toru taime, e tae noa’tu ua matau roa vau i To’na ra hoho‘a mata, to’na huru e to’na mau hahaereraa. E taata tino e te hoho‘a mata hanahana to’na… te Atua iho i riro ai Oia e tae noa’tu i teie nei, te mărû e te haehaa mai te hoê tamarii rii.

« E au ra ua taui te mau mea atoa i te hoê taime… E ere atura na mua, i muri mai ra i te Faasatauroraahia, e te tia amui ra te Faaora e na Aposetolo e toru i roto i te hoê pŭpŭ taata i to‘u nei pae aui. Te faaineine ra ratou i te haere e te ma‘ue atu i te ra‘i. Aita i nehenehe ia‘u ia faaoroma‘i faahou. Ua horo atu vau mai muri atu i te tumu raau, marua ihora i To’na ra avae, haru ihora ia’na i to’na turi, e taparu ihora Ia’na ia rave atu ia‘u na muri Ia’na.

« E ore roa e mo‘ehia ia‘u te huru maitai e te mărû a pi‘o mai ai Oia e a faatia mai ai Oia ia‘u i ni‘a e ua apa mai ihora ia‘u. No te huru mau e te oraora o taua moemoea ra, i ite ai au i te mahanahana no To’na ouma ta‘u i tauahi atu. I reira ua parau maira Oia : « Aita, e ta‘u nei tamaiti; ua hope te ohipa a teie nei mau taata, e e nehenehe ta ratou e haere na muri ia‘u, e tia râ ia oe ia faaea mai e ia rave faaoti i ta oe ohipa. Ua tamau noa râ vau i te haru Ia’na. Ma te hi‘o tamau atu i To’na hoho‘a mata – no te mea e mea rahi a‘e Oia ia‘u nei – ua tiaoro atu vau Ia’na ma te tuutuu ore : ‘E, a fafau mai ia‘u e e haere atu vau ia Oe na i te pae hopea.’ Ma te aroha e te mărû ua ata a‘era Oia e pahono maira : ‘Tei ïa oe ra ïa te faaotiraa.’ Ara a‘era vau ma te heva e ua po‘ipo‘ihia ».1

No te aha te hoê Taraehara ?

Ua riro teie nei hi‘oraa tata‘itahi e te oto no te tusia aroha a te Faaora e hoê omuaraa tano roa no ni‘a i te faufaa rahi o te Taraehara o Iesu Mesia. Oia mau ua riro te Taraehara a te Tamaiti Fanau Tahi a te Atua i te tino nei ei niu hau atu i te faufaa i ni‘a i te reira i haamauhia’i te taatoaraa o te haapiiraa Keresetiano e te faaiteraa rahi roa‘e no te here o te Atua tei horo‘ahia i to te ao nei. Aita to’na faufaa rahi i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e nehenehe ia faarahi-roa-hia. No roto mai i teie nei oro‘a faufaa rahi mau te auraa mau no te tahi atu mau parau tumu, mau faaueraa e te puai o te evanelia tei faaho‘ihia mai.2

Te Taraehara o te ohipa ïa tei faataa-atea-hia e tei ravehia na roto i To’na iho hinaaro e te Tamaiti Fanau Tahi a te Atua i roto i te reira To’na pûpûraa i To’na iho ora e te pe‘ape‘a i te pae varua ei aufauraa faaora i te mau hopea ino no te Hi‘araa o Adamu o tei tae mai i ni‘a i te taata nei e no te mau hara tata‘itahi a te taata atoa o te tatarahapa.

E taa-maitai-hia te auraa no te ta‘o Peretane Taraehara. Taraehara, te amuiraa-mai i te mau mea atoa tei faataaêhia aore râ tei vahihia. E mea faufaa rahi roa te Taraehara a Iesu Mesia no te hara tei faataa ê, aore râ te Hi‘araa, o Adamu, tei afa‘i mai i na huru pohe e piti i roto i te ao nei a amu ai o Adamu e Eva i te hotu o te tumu raau no te ite i te maitai e te ino.3 Ua afa‘i mai te pohe tino i te taa te Hi‘araa, o Adamu, tei afa‘i mai i na huru pohe e piti i roto i te ao nei a amu ai o Adamu e Eva i te hotu o te tumu raau no te ite i te maitai e te ino.4 Ua afa‘i mai te pohe i te pae tino i te taaêraa o te varua e te tino, e ua afa‘i mai te pohe i te pae varua i te taaêraa o te varua e te tino i te Atua. Ei hopea no te hi‘araa, e farii ïa te mau taata atoa o te fanauhia mai i roto i te oraraa tahuti nei i teie na pohe e piti. E tia râ ia tatou ia haamana‘o e ua riro te Hi‘araa ei tuhaa faufaa rahi no te opuaraa hanahana a te Metua i te Ao ra. Maori te reira aita roa ïa e tamarii tahuti e fanauhia mai ia Adamu e Eva, e aore roa ïa e utuafare taata o te ite i te pato‘i e te tupuraa, te tiamâraa morare, te oaoa no te ti‘a-faahou-raa, te faaoraraa e te ora mure ore.5

Ua haamaramaramahia te hinaaro no teie nei Hi‘araa e no te hoê taraehara no te mono atu i te reira i roto i te hoê Apooraa na mua i teie nei oraraa i te ra‘i ra i reira te mau varua taata atoa i tae atu ai e o ta te Atua te Metua i peresideni. I roto i teie nei faanahoraa hou te oraraa tahuti nei to te Mesia pûpûraa Ia’na iho no te faatura i te tiamâraa morare o te taata atoa e tae noa’tu i To’na aufauraa i ta ratou ra mau hara. Na roto i teie nei raveraa, e ho‘i ïa Oia i te Metua ra ma te taatoaraa o te hanahana no taua huru aroha faaora ra.6

Ua tia i teie nei Taraehara hopea ore a te Mesia no te mea (1) o Oia ana‘e te taata hara ore tei ora i ni‘a i teie nei fenua e no reira aita Oia i vai i raro a‘e i te pohe varua tei tupu na roto mai i te hara, (2) o Oia te Fanau Tahi a te Metua e no reira ua mau Oia i te mau tapa‘o no te atuaraa tei horo‘a Ia’na te mana i ni‘a i te pohe tino,6 e (3) e au ra o Oia ana‘e te taata tei nava‘i i te haehaa e tei hinaaro mau, i roto i te apooraa, hou teie nei oraraa tahuti, ia faatoro‘ahia no taua taviniraa ra.7

Te mau Horo‘araa a te Taraehara a te Mesia

Ua riro te mau horo‘araa e tae mai na roto i te Taraehara ei mau horo‘araa no te mau taata atoa, ei mea hopea ore e ma te titauraa ore. Tei roto i teie nei mau horo‘araa Ta’na aufauraa i te hara matamua a Adamu e ia ore te hoê melo no te utuafare taata e faautu‘ahia no taua hara ra.8 Te tahi atu horo‘araa na te taata atoa o te Ti‘a-faahou-raa ïa o te mau tane, te mau vahine e te mau tamarii atoa e ora nei, i ora na e o te ora mai i ni‘a i te fenua nei.

Te vai nei te tahi mau titauraa i te tahi atu mau tuhaa no te horo‘araa a te taraehara a te Mesia. Tei te huru ïa i te itoito o te taata i te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua. Ei hi‘oraa, noa’tu e e ua faaora-noa-hia te mau melo atoa no te utuafare taata i te hara a Adamu e aita roa e ohipa i titauhia ia ratou, eita râ ratou e farii i te faaoreraa hara no ta ratou iho mau hara maori râ ia fafau ratou i te faaroo i te Mesia, ia tatarahapa i taua mau hara ra, e ia bapetizohia i To’na ra i‘oa, ia farii i te horo‘araa a te Varua Maitai e ia haamauhia ei melo i roto i te Ekalesia a te Mesia, e ia tamau noa i te haere ma te tapea maitai e tae noa’tu i te hopea o te oraraa nei. Teie ta te Mesia i parau no teie nei titauraa a te taata tata‘itahi:

« No te mea inaha, ua faaoroma‘i au, o te Atua, i teie nei mau mea no te taata’toa, ia ore ratou ia roohia i te mamae mai te mea e e tatarahapa ratou;

« Tera râ mai te mea e aita ratou e tatarahapa ia roohia ratou i te mamae rahi e tia’i ia au i ta‘u i faaoroma‘i ra ».9

Oia faahou â, e noa’tu e ua riro te Ti‘a-faahou-raa o te tino ei horo‘araa aufau-ore-hia no te taatoaraa no ô mai i te Mesia ra, te hoê hopea no To’na upootiaraa i ni‘a i te pohe, te huru o te tino o te ti‘a faahou mai (aore râ « te faito o te hanahana » o te horo‘ahia’tu), e te taime atoa no te Ti‘a-faahou-raa o te hoê taata, tei te huru ïa o to’na haapa‘o-maitai-raa i roto i teie nei oraraa. Ua haamaramarama mai te Aposetolo Paulo, ei hi‘oraa, e te feia atoa o tei haapa‘o i te Mesia o te « tia mai na ïa i ni‘a » 10 i te Ti‘a-faahou-raa. Te haamaramarama mai nei te heheuraa apî i te mau huru faanahoraa no te mau tino tei faati‘a-faahou-hia, 11 ma te fafau i te faito teitei roa‘e o te hanahana i te mau taata ana‘e tei haapa‘o i te mau parau tumu e te mau oro‘a no te evanelia a Iesu Mesia.12

Oia mau eita te mau haamaitairaa o te horo‘a-noa-hia mai aore râ te mau haamaitairaa na roto i te titauraa a te Taraehara e noaa noa mai maori râ na roto i te maitai o te Mesia. Oia mau e mea horo‘a-noa-hia mai te mau haamaitairaa a te Taraehara aore e titauraa, eita atoa te mau haamaitairaa na roto i te titauraa e noaa-noa-mai. Na roto i te ora-maite-raa e te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua, e nehenehe ai i te hoê taata ia farii i te tahi atu â mau haamaitairaa; e horo‘a-noa-hia mai râ te reira, e ere ra na roto i te titauraa. Te faaite papû mai nei te Buka a Moromona e « e ore roa e tia i te hoê taata ia parahi i mua i te aro o te Atua, maori râ na roto i te mana, e te aroha, e te maitai hoi no te Mesia Mo‘a ».13

Na roto i teie â maitai, ua horo‘a mai te Atua i te faaoraraa o te mau tamarii rii, te huma, te mau taata tei ora ma te ore i faaroo i te evanelia a Iesu Mesia, e te tahi atu â : ua faaorahia ratou e te mana no te taatoaraa a te Taraehara a te Mesia e e farii ïa ratou i te taime maitai no te farii i te îraa o te evanelia i muri a‘e i te poheraa, i roto i te ao varua, i reira te mau varua e parahi ai a tia’i noa’tu ai i te Ti‘a-faahou-raa.14

Te Mamaeraa e te Upootiaraa

No te haamata i te pahono i te mau titauraa no te Taraehara, ua haere te Mesia hara ore i te Aua no Getesemane, mai ta te Taeae Whitney i ite i roto i ta’na moemoea, no te amo i te mauiui pohe o Oia ana‘e o te nehenehe i te faaoroma‘i. Ua « roohia Oia e te riaria e te mauiui rahi » a parau atu ai ia Petero, Iakobo e Ioane, « Ua ati roa tau varua i te mauiui rahi pohe ».15 No te aha ? No te mea ua « faaoroma‘i Oia i te mauiui o te taata atoa, oia ïa, te mauiui o te mau taata atoa, e te mau vahine atoa, e te mau tamarii atoa hoi, i roto i te fetii o Adamu ra ».16 Ua roohia Oia « i te mau faahemaraa, e te mauiui o te tino, e te poia, e te poihâ, e te rohirohi, e ore e tia i te taata ia faaoroma‘i i te reira, maori râ e tae oia i te pohe; inaha hoi, e hou oia i te toto no to’na mauiui rahi ».17

Na roto i teie nei mauiui rahi, ua faaora Iesu i te mau varua o te mau taata atoa, te mau vahine, e te mau tamarii « ia faaîhia to’na ra aau i te aroha i au i te tino, ia ite oia na roto i te tino i te ravea e faaora‘i i to’na mau taata i to ratou paruparuraa ra ».18 No te raveraa i te reira, ua « pou mai te Mesia i raro a‘e i te mau mea atoa ra » – e tae noa’tu i te mau huru ma‘i, paruparu atoa e te hepohepo rahi e faaruruhia e te mau taata atoa – ia tia Ia’na ia « vai i roto i te mau mea atoa e na roto hoi i te mau mea atoa, te maramarama no te parau mau ».19

Ua haamata te faaea-hoê-raa e te mauiui rahi o te Taraehara i Getesemane e ua u‘ana roa a pii hua atu ai te Mesia mai ni‘a mai i te satauro, i muri a‘e i to’na hamani-ino-raa-hia e te rima o te mau faehau Roma e te tahi atu mau taata, « Eli, Eli, lama sabakatani ! teie hoi te auraa, E tau Atua, e tau Atua, eaha oe i faarue mai ai ia‘u ? »20 I roto i te hohonuraa o taua mauiui ra, ua aueue te natura iho. « O te pouri ihora i ni‘a i taua fenua atoa ra… Haapourihia ihora te mahana ».21 « E inaha, ua mahae ihora te paruru o te hiero ra, mai ni‘a mai â e raro roa, ua aueue ihora te fenua, e amahamaha ihora te mato »,22 e parau a‘era te mau taata e rave rahi, « Te pohe noa nei te Atua o te ao atoa nei ».23 I te pae hopea, a faaoroma‘ihia’i te mea e ore e noaa i te faaoroma‘ihia, ua parau Iesu, « Ua oti ».24 « E tau Metua, te tuu atu nei au i tau varua i to rima na ». 25 I te hoê mahana, i te tahi vahi, e titauhia i te mau reo taata atoa ia faaite mai ta te hoê raatira hanere Roma tei ite mata i teie nei mau mea atoa i parau, « O te Tamaiti mau â teie na te Atua ».26

No te vahine e te tane e feruri ra, ua riro ïa te reira ei « tumu parau maere rahi roa »27 e nehenehe ai i te tusia aroha e te hinaaro mau a te hoê taata e haamaha ai i te mau titauraa hope ore e te mea mure ore o te parau-tia, e aufau i te mau hara e te ohipa ino atoa a te taata, e na roto i te reira raveraa ia tura‘i i te taata atoa i roto i te rima aroha no Ta’na tauahiraa aroha. E te reira ihoa ïa.

No te faahiti i te Peresideni John Taylor (1808-87) : « Na roto i te hoê raveraa taa-ore-hia e te ore e noaa i te tatara, ua amo Oia i te teiaharaa o te mau hara a te ao atoa nei; eiaha noa no te hara a Adamu no te hara atoa râ a to’na mau huaai; e na roto i te raveraa i te reira, ua iriti i te basileia o te ao, eiaha noa i te feia faaroa atoa e tei haapa‘o i te ture a te Atua, ia ratou atoa ra o tei hau atu i te afaraa o te utuafare taata tei pohe hou ratou i naea‘e ai i te faito matahiti no te haapa‘oraa, mai te feia atoa o… [tei pohe] ma te ite ore i [te] ture ».28

Mai ta te Taeae Whitney i ite no ni‘a i teie nei horo‘araa hanahana e te taata horo‘a, ia ite atoa tatou : « No te putapû o to‘u aau i te hi‘oraa’tu i te reira ua ta‘i atoa ïa vau… no to‘u aroha i To’na mauiui rahi. E mana‘o aroha ana‘e to‘u No’na. Ua here au Ia’na ma to‘u aau atoa e ua hinaaro vau ia parahi i piha’i iho Ia’na eiaha râ i te tahi atu mea ». Ua pûpû a‘ena te Mesia i te Taraehara no tatou, ua rave Oia i Ta’na ra tuhaa ia riro taua hiaai ra ei ohipa mau. Te toea tei ni‘a ïa ia tatou iho.

TE MAU NOTA

  1. « The Divinity of Jesus Christ », Improvement Era, Tenuare 1926, 224-25; a hi‘o atoa i te Liahona, Titema 2003, 16; tapa‘o no te faaearaa reo, te papa‘iraa rahi e te piaparaa faatu‘atihia.

  2. A hi‘o Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 49.

  3. A hi‘o Genese 2:9; 3.

  4. A hi‘o 2 Nephi 2:22-27; Mose 5:11.

  5. A hi‘o Apokalupo 13:8; Mose 4:1-2; Aberahama 3:22-27.

  6. A hi‘o Ioane 5:26-29; 2 Nephi 9:5-12; Alama 34:9-14.

  7. A hi‘o James E. Talmage, Jesus the Christ, 3raa o te nene‘iraa (1916), 21-22.

  8. A hi‘o Te mau Hiro‘a Faaroo 1:2.

  9. PH&PF 19:16-17.

  10. 1 Tesalonia 4:16.

  11. A hi‘o PH&PF 76:50-113; a faaau i te 1 Korinetia 15:40-42.

  12. A hi‘o PH&PF 76:50-70; 88:4, 27-29; 132:21-24.

  13. 2 Nephi 2:8.

  14. A hi‘o Alama 40:11; PH&PF 138; a faaau ia Luka 23:43; Ioane 5:25.

  15. Mareko 14:33-34.

  16. 2 Nephi 9:21.

  17. Mosia 3:7.

  18. Alama 7:12.

  19. PH&PF 88:6.

  20. Mataio 27:46.

  21. Luka 23:44-45.

  22. Mataio 27:51.

  23. 1 Nephi 19:12.

  24. Ioane 19:30.

  25. Luka 23:46.

  26. Mataio 27:54.

  27. James E. Talmage, Te mau Hiro‘a Faaroo, 12raa o te nene‘iraa (1924), 77.

  28. The Mediation and Atonement (1882), 148-49; faatu‘atihia te mau papa‘iraa.