Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 25: Te Faatupuraa i te Aau Mehara, te Aau Haehaa, e te Parau Tia


Pene 25

Te Faatupuraa i te Aau Mehara, te Aau Haehaa, e te Parau Tia

Ua tiaturi te Peresideni Young i te mau parau tumu papu e te parau mau e ua ora oia ia au i te reira. No roto mai i to‘na toro‘a ei tamuta e ei taata hamani fare, ua roaa ia‘na te mauruuru no te feia rave ohipa parau tia o tei hamani i te mau papa‘i fare o te vai ‘eta‘eta, o te hamani i te mau opani o te ore roa e ino, e o tei ore i faarue i te vahi raveraa ohipa ma te pute î i te mau mauhaa e te mau naelo a to ratou fatu. Ua a‘o oia i te taata i roto i te mau huru toro‘a ohipa atoa “ia iritihia to ratou mata e ite e maramarama hoi teihea te haavare ore e te parau tia i te vairaa.” (DNW, 2 Dec. 1857, 4). Ua faaitoito atoa te Peresideni Young i te Feia Mo‘a matamua o tei faaoroma‘i i te mau ati mai te hamani ino, te veve e te poheraa i te po‘iâ ia farii noa i to ratou ati ma te aau mehara e te aau haehaa, inaha ua faa‘eta‘eta mau â te Fatu ia ratou na roto i to ratou ati. Na roto i ta’na parau e na roto hoi i to’na hi‘oraa ua faaite oia e, e hopoi‘a na tatou ia faaite atu i te parau tia e te aau mehara na roto i te haamaitairaa atu i te mau mea atoa ta te Fatu i horo‘a mai ia tatou.

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

Na roto i te iteraa i te rima o te Fatu i roto i to tatou oraraa e faatupu ai tatou i te aau mehara.

Aita vau i ite i te hara rahi atu i te hara no te mauruuru ore, maori râ o te hara matara ore (DBY, 228).

E parau paha vau i te tahi parau no te mau ati. Ua ite outou e, ua parau a‘ena vau ia outou e te ri‘ari‘a ra te hoê o outou i te pohe i te po‘iâ, a vaiiho ia’na ia haere ê, i te vahi ua rava‘i te maa. Aita vau i feruri a‘e i te pohe po‘iâ, inaha, e tae noa’tu i te taime ua pau te asini hopea i te amuhia, mai te tari‘a e tae atu i te aero, eita ïa vau e ri‘ari‘a i te pohe i te po‘iâ. E rave rahi te taata aita i noaa ta ratou ohipa, eita râ e maoro, e tae i te tau tanuraa maa, eita hoi tatou e roohia i te ati, maori râ mai tei titauhia no to tatou maitai. Ua mauruuru vau no te rima o te Fatu, o te tia ia hi‘ohia; hoê â to’u mauruuru no taua mau ati ra i to’u mauruuru no te mau haamaitairaa ê atu ta’u i farii. Ua parau vau ia outou, e rave rahi a‘enei matahiti, i to’u mana‘o no to ratou [te Feia Mo‘a] aroha, to ratou faaroo, to ratou aau mehara e to ratou mauruuru, e to ratou iteraa i te rima o te Fatu e i to’na horo‘araa mai i te mau haamaitairaa. Ua oto roa ino to’u aau ia hi‘o i teie feia i te haamau‘a haere i ta ratou mau haamaitairaa rahi. E rave rahi tei haafaufaa ore i te reira, e ua ineine no te faaino i te Atua o tei horo‘a mai i te reira. Ua hinaaro ratou i te auro e te ario, eiaha ra te sitona, e te tô popaa, e te faraota maitai e te maa tupu maitai atu o tei tupu i te fenua nei. Ua taataahi ratou i te reira i to ratou ra avae, e ua haafaufaa ore i te mau haamaitairaa faahiahia a te Fatu to ratou Atua (DNW, 6 Feb. 1856, 4).

Te oaoa nei tatou no te mea e o tatou te nunaa o te Fatu, no te mea e ua ueuehia tatou ma te paruparu no te tumu taa ê maitai ia roaa mai i te faito hau atu o te mana e te maitai-roa-raa. E tia i te Feia Mo‘a ia oaoa i te mau mea atoa—i te hamani-ino-raa-hia, inaha ua titauhia ïa ei tamâ ia ratou, e ei faaineine i te feia ino no to ratou pohe; i te ma‘i e te mauiui, noa’tu â e mea fifi ia faaoroma‘i no te mea e na reira tatou e mâtau ai i te mauiui, i te oto, e i te mau ati atoa e roohia ai te taata tahuti nei, inaha, na roto i te fariiraa e roaa ai to tatou ite. E tia ia tatou ia oaoa rahi no te mea e tei roto te faaroo i te ao nei, te faatere arii nei te Fatu, te haapa‘o nei oia i to’na hinaaro i to te ao nei. Te ani mai nei outou e te oaoa ra anei au no te mea e e mana rahi to te Diabolo i nia i to te ao nei, e ua haape‘ape‘a i te taata nei? E pahono papu vau, E; hoê â oaoa to’u i reira. Te oaoa nei au no to’u roohiaraa e te ati. Te oaoa nei au no to’u veve. Te oaoa nei au no to’u aau taiâ. No te aha? No te mea e, e faateitei-faahou-hia vau. Te oaoa nei au i to’u nei veve no te mea e e faarirohia vau ei taata tao‘a rahi; no to’u roohiaraahia e te ati no te mea e e tamahanahanahia vau e e faaineinehia no te farii i te popou e te oaoa faito ore, inaha, eita e roaa te iteraa i te oaoa maori ra, na roto i te faaoroma‘iraa i te tahi atu pae (DBY, 228).

Te aparau nei tatou no to tatou mau tamataraa e to tatou mau ati i roto i teie nei oraraa; ahiri râ e tia ia outou ia hi‘o i to outou huru e tauasini e tauasini matahiti i muri a‘e i to outou haapa‘o-maite-raa i te faaroo no tau matahiti poto roa i roto i teie nei tau, e ua roaa ia outou te ora mure ore e te korona o te hanahana i mua i te aro o te Atua? Ei reira, a hi‘o i muri i to outou oraraa i ŏ nei, a hi‘o mai ai i te mau mea tei ere, i te mau satauro tei amohia e te aau taiâ, te aau oto …; e tia roa ïa ia outou ia parau e, “aita i pe‘ape‘a te reira mau mea.” E mau mea taupoto ana‘e te reira, e tei ŏ nei tatou i teie nei. Ua haapa‘o tatou na roto i te hoê tau poto noa i roto i te oraraa tahuti nei, e te oaoa nei tatou i te ora mure ore e te hanahana, e te mana no te haere â i mua i roto i te mau ite hope ore e na roto i te mau tau haereraa i mua aore e hope ia tai‘o, ma te fariiraa i te oaoa e te mauruuru o to tatou Metua e to tatou Atua, e no Iesu Mesia o to tatou ïa taeae matahiapo” (DNW, 9 Nov. 1859, 1).

Te vai atura te tahi mea ta’u e parau atu i teie nei, e ia ore tatou ia maramarama i te reira mau mea, e ore roa ïa tatou e ô i te Basileia Tiretiela. Ua putuputu tatou i ŏ nei no te haapii nahea ia rave i teie oraraa nei e teie mau haamaitairaa nei o tei horo‘ahia mai ia tatou. Ia ore tatou ia haapii mai i taua mau haapiiraa ra, nahea ïa tatou e mana‘o ai i te farii i te mau tao‘a no te tau mure ore; no te mea e o tei haapa‘o maitai i te tao‘a iti ha‘iha‘i, e faatiaauhia ïa i nia iho i te mea rahi [a hi‘o Mataio 25:21]. … Ia haamaitaihia mai tatou e ua rahi mai te puaatoro, e aita tatou e tau‘a i taua haamaitairaa ra ta te Fatu i tuu mai ia tatou, e tupu ïa To’na mauruuru ore i reira e e tia atoa ia faautu‘ahia. O vai te metua tahuti nei o te horo‘a i te mau haamaitairaa i te tamaiti ma te mauruuru e te oaoa e te tamaiti râ, te puhura noa ra ïa i te reira i te haapa‘o ore? Aita e maoro, tape‘a taua metua ra i ta’na mau haamaitairaa ma te horo‘a i te reira i te tahi tamarii au a‘e. E aroha rahi to te Fatu i to tatou; e riro e e ore ta’na mau horo‘araa mai te mea e aita tatou e farii i te reira ma te aau mehara e aita tatou e haapa‘o maitai a mau noa ai te reira i roto i to tatou nei rima. Ia haapa‘o maitai te mau taata i ta ratou mau puaatoro e ta ratou mau puaahorofenua, e te taata o te ore e na reira, e tia ïa ia faautu‘ahia oia ia au i te parau tia (DNSW, 29 Oct. 1865, 2).

Eaha ta tatou hopoi‘a? Ta tatou hopoi‘a o te haamaitairaa ïa i te mau mea atoa ta te Fatu i horo‘a ia tatou. Ia horo‘a mai oia i te fenua, a haamaitai atu ïa; ia horo‘a mai i te rave‘a no te patu i te fare, a haamaitai atu ïa; ia horo‘a mai oia i te vahine e te tamarii, a tamata i te haapii ia ratou i te e‘a o te Fatu, e a faateitei ia ratou i nia a‘e i te huru pouri, e te reporepo, e te viivii o te taata nei. … i roto i to’na aroha, ua pii mai oia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei mai roto mai i te ao nei, e ua haaputuputu mai ia ratou no roto mai i te mau fenua, e ua horo‘a ia ratou i te hoê vahi i nia i teie fenua. E haamaitairaa anei tera? Oia, te hoê ïa haamaitairaa rahi roa ta te taata e farii, ia tiamâ i te ino o te feia ino, e te mau ati e te mau aehuehuraa o te ao nei. Na roto i te reira haamaitairaa e tia ai ia tatou ia faaite atu i to tatou Metua i te Ra‘i e tiaau haapa‘o maitai tatou; e oia atoa, e haamaitairaa ïa ia tia ia faaho‘i atu ia’na te mau mea ta’na i tuu mai i roto i to tatou nei rima. … E mea papu ïa, te mau mea i roto i to’u nei rima, e ere ïa na’u, e e faaho‘i atu vau i te reira i te Fatu ia ani mai oia; na’na ïa, na’na noa. E ere au i te fatu no te reira, aita roa (DN, 20 June 1855, 4).

Aita e huru o te oraraa, aore e ohipa i orahia mai, maori râ o te riro ei haamaitai i te taata atoa o te haapii maite i te reira, e o te tamata i te haamaitai atu i te mau ite tei roaa ia ratou (DNW, 9 July 1862, 1).

E ite tei haehaa te aau i to ratou turu‘iraa i nia i te Fatu.

E mea tia ia faahaehaa tatou i to tatou aau e ia riro mai te tamarii rii i roto i to tatou aau—ia riro ei mea haehaa, to tatou varua mai to te tamarii, ia tia ia tatou ia farii i te maramarama matamua o te varua o te Evanelia, ei reira e tia ai ia tatou ia tupu, ia faarahi i te ite, i te paari e i te maramarama (DBY, 228).

Aita to tatou e faufaa, maori râ i ta te Fatu e hamani ia tatou (DNW, 28 Oct. 1857, 5).

Ia ite te taata i te mau mea i te huru mau no te reira, . … mai te mea e ua ite oia e te mauruuru ra te Atua e te mauruuru ra hoi to’na mau taeae ia’na, e oaoa rahi ïa to’na, e e rahi â te haehaa o to’na aau e to’na auraro. Ia te‘ote‘o te taata e te aau teitei, a î to’na aau i te faufaa ore e ua ino oia i reira; e ere râ mai te reira ia tupu oia i roto i te faaroo i te Atua (DBY, 228).

Tei ia vai te tumu rahi no te mauruuru i to’na Atua—te taata aita to’na hiaai rahi e aore ra e mana‘o ino no te haavi, e aore ra te taata o te tautoo i te mau mahana atoa ia haavi i te reira, e noa’tu â e hape oia? Te mana o to’na puai, to’na faaroo, e ta’na parau tia, ua pau ïa, e ua hape atura oia na roto i to’na huru ino, tautoo noa’tu â oia i te ao e te pô, ia haavi oia. Tei ia vai te tumu rahi no te mauruuru? Te taata aita to’na e hiaai rahi ia haavi, ia haehaa roa ïa to’na aau e tia ai, eiaha ra oia ia faaahaaha i te mea e e huru parau tia ta’na i ta to’na taeae. Tei raro a‘e tatou i te titauraa, na roto i to tatou autaeaeraa e to tatou taamuraa te tahi i te tahi, ia faahoa atu, i te tahi faito, i te feia o te rave ino. E mea tia ia tatou ia faaoroma‘i i te reira e ia faaoti te Fatu i te faataa ê i te sitona e te ota—e ua haaputuputuhia mai te feia parau tia, e te feia ino, e ruuruuhia ïa ia faaineine no te tutui i te auahi [a hi‘o PH&PF 86]—e ia faataa ê-hia te mau mamoe i te mau puaaniho ra [a hi‘o Mataio 25:31–34]. Te taata aita to’na e hiaai rahi ia haavi, i te mau mahana atoa e te mau matahiti atoa, ia haere ratou ma te aau haehaa mau; e ia roohia te mau taeae e te mau tuahine e te ohipa ino, ia î to outou aau i te maitai ia ratou—te aroha taeae, te aau melahi—no te faaore i ta ratou mau hape (DNW, 22 Aug. 1860, 1).

E î tamau noa te aau o tei mărû e tei haehaa i te oaoa e te tamahanahana (DBY, 228).

Te feia haavare ore, e mea parau tia ïa ratou i mua ia ratou iho, i mua ia vetahi ê e i mua i te Fatu.

E mea tia roa i te taata ia vai parau tia, ia ora ma te haapa‘o maitai i mua i to ratou Atua, e ia faatura i to ratou piiraa e to ratou oraraa i nia i te fenua nei. E ani mai outou e, e nehenehe anei ia na reira? Oia; na te parau haapiiraa ta tatou i farii e haamahorahora i te aau ‘eta‘eta (DBY, 232).

E mea tia ia tatou ia haapii, ia tamau, ia faaineine, ia ite e ia maramarama nahea te mau melahi ia ora i piha‘i iho te tahi e te tahi. Ia tae teie nei nunaa i te faito tia roa i te haavare ore e te parau tia, eita roa ïa e itehia te hoê taata veve; eita te hoê e ere, e rava‘i ta te taata atoa. Ia riro te taata atoa ei mea haavare ore, e farii ïa te tane, te vahine, e te tamarii atoa i te mau mea e au ia ratou. Ia riro noa râ te pae rahi o te taata ei mea haavare, e riro ïa te feia haavare ore ei mea veve, no te mea e, e haapa‘o te feia haavare ia ratou iho e e haaputu ratou i ta ratou tao‘a na roto i te haaviraa ia ratou(DBY, 232).

Ua tamata vau i te faaore i te huru haavare i roto i te taata, e ua tamata vau i te faariro ia ratou ei taata haavare ore i reira. Ia tihepu vau i te tamuta ma te aufau ia’na e toru tara i te mahana, e e toru atura mahana te pau ia’na i te hamaniraa i te hoê opani ta te hoê rave ohipa maitai e faaoti i te mahana hoê, oia mau e oti paha ia’na hoê opani e te afa i te mahana hoê, eita ïa vau e hinaaro i te aufau ia’na e toru tara i te mahana no te reira ohipa. Tera râ, te vai ra vetahi i ŏ nei aita ta ratou e parau tia, aita to ratou maramarama, e aita e iteraa i te maitai e aore ra i te ino, maori râ ua hinaaro ratou ia aufauhia ratou no te ohipa ta ratou i ore i rave; e ua mana‘o ratou e, e mea haavare ore te reira: e mea haavare râ te reira mai te mau mea haavare ê atu atoa (DNW, 2 Dec. 1857, 4).

Ia imi [te feia rave ohipa atoa] i te rave‘a no te haere i mua … Ua haere teie feia i mua, e e tamau â tatou i te haere i mua. Ia titau atu tatou i te Fatu no te paari … e ia na reira noa i te haere i mua, e ia tae tatou i taua faito parau mau ra i ta tatou mau ohipa e ta tatou mau parau atoa; e ia tihepu vau i te taata patu aua ia hamani i te hoê patu, e na reira ïa oia ma te haavare ore, e e na reira atoa te mau rave ohipa atoa. Ei reira, mai te mea e aita te taata i rave i te ohipa e au ai ia aufauhia, eita ïa oia e ani eita atoa e farii ia aufauhia oia . … eita te mana‘o haavare ore e tupu i roto i te aau o te reira huru taata; ta ratou ture, ia farii te mau mea i horo‘ahia, e ia titau â, ma te haavare ore e ma te haavare atoa e ma te pure ia horo‘ahia mai â (DNW, 2 Dec. 1857, 5).

Atae hoi te feia e parau nei e Feia Mo‘a ratou aita râ to ratou aau haavare ore. Ia haavare ore outou ia outou iho, e haavare ore ïa outou i to outou mau taeae (DBY, 231–32).

E mea tia ia haapiihia te tamarii ia riro ratou ei mea haavare ore, e ia paari ratou ma te mana‘o e eiaha ratou e rave noa’tu i te hoe pine e ere na’u ratou; eiaha e rave ê i te hoê noa a‘e mea, ia faaho‘i râ te mau mea i te vairaa tano. Ia iteâ te hoê mea ia ratou, e titau ïa ratou i te fatu no te reira. E te hoê tao‘a a to ratou taata tupu e mau‘a noa ra, e tuu ïa ratou i te vahi e ore ai e mau‘a, e ia vai haavare ore noa te tahi i te tahi (DNW, 23 Oct. 1872, 5).

E faatupu te aau haavare ore i te ohipa haavare ore—e faatupu i te mana‘o mo‘a i te ohipa mai te reira atoa te huru. A faaoti maitai i ta outou mau faaauraa e eiaha ta outou parau ia tahemo. Aita to’u e hinaaro i te amui atu i te hoê taata tahemo parau. Te parau mau, te papu, te haavare ore, te parau tia, te aroha, te here, te aau maitai, hamani maitai ia vetahi ê eiaha e hamani ino, e mea ohie ïa ia ora i te reira mau parau tumu! E mea ohie roa’tu i te rave i te mau peu haavare! (DBY, 232).

E mea matai roa a‘e ia riro ei mea haavare ore; ia ora ma te parau tia, e ma te faarue e te haapae i te ino, e ia riro ei mea haavare. Te haavare ore, o te e‘a ohie roa’tu ïa i roto i te ao nei ia haerehia,—ia vai parau tia i mua i te Atua; e ia haapii mai te taata i te reira, e haapa‘o ïa ratou i te reira. (DBY, 232).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

Na roto i te iteraa i te rima o te Fatu i roto i to tatou oraraa e faatupu ai tatou i te aau mehara.

  • Ua parau te Peresideni Young e, e mea tia i te Feia Mo‘a ia mauruuru no te sitona, te tô popaa e te maa tupu, eiaha ra no te auro e te ario. Eaha te mau mea e tia ai to tatou aau mehara? (A hi‘o atoa PH&PF 59:7, 21.) E mea nahea outou i faaite atu ai i to outou aau mehara i te Atua, i to outou utuafare e ia vetahi ê?

  • I to outou mana‘o, no te aha te Peresideni Young i haapii ai te Feia Mo‘a ia oaoa i te hamani ino, te ma‘i, te mauiui e te ati? Eaha te mau haamaitairaa te tupu mai na roto i te reira mau ati? E mea nahea te ati e te tamataraa e riro ai ei mea maitai no tatou? Nahea tatou ia haapii i te faatupu i te aau mehara no te mau ati ia û ana‘e tatou i te mau fifi o te oraraa?

  • Ua parau mai te Peresideni Young e, “[Tei] ŏ nei [tatou] no te haapii nahea ia rave i teie oraraa nei e teie mau haamaitairaa nei o tei horo‘ahia mai ia tatou.” Eaha te tupu ia ore tatou ia faaite i to tatou aau mehara na roto i te haapiiraa i te rave maitai i ta tatou mau haamaitairaa? (A hi‘o atoa Mosia 2:20–21.) Eaha ta tatou e rave no te faaite i to tatou aau mehara no ta tatou mau haamaitairaa? Nahea tatou ia “haamaitai[] … i te mau mea atoa ta te Fatu i horo‘a ia tatou”?

E ite tei haehaa te aau i to ratou turu‘iraa i nia i te Fatu.

  • Ua parau te Peresideni Young no te titauraa ia riro mai te tamarii ra “ia farii i te maramarama matamua o te varua o te Evanelia” e ua parau mai oia e ei reira te taata e tupu ai i te rahi i te ite e te paari. Eaha te mau tapa‘o ta outou i ite i roto ia outou iho e i roto ia vetahi ê e parau mau te reira?

  • Ua haapii te Peresideni Young e, “Aita to tatou e faufaa, maori râ i ta te Fatu e hamani ia tatou.” Nahea tatou ia ite e, eaha ta te Fatu i hinaaro ia hamani ia tatou? Nahea to tatou vai-haehaa-raa e tauturu ai i te Fatu i te arata‘i ia tatou? (A hi‘o atoa Mosia 3:19.) E mea nahea te Fatu i arata‘i ai i to outou oraraa e i tauturu ai ia outou i te riro ei taata maitai a‘e?

  • Ua parau mai te Peresideni Young e, “Te taata aita to’na e hiaai rahi ia haavi, ia haehaa roa ïa to’na aau e tia ai, eiaha ra oia ia faaahaaha i te mea e e huru parau tia ta’na i ta to’na taeae.” E mea nahea te faaauraa to tatou puai i to te tahi paruparu e arata‘i ai ia tatou i te te‘ote‘o? Eaha te mau haamaitairaa o te horo‘ahia i te feia haehaa? (A hi‘a atoa Etera 12:27.)

Te feia haavare ore, e mea parau tia ïa ratou i mua ia ratou iho, i mua ia vetahi ê e i mua i te Fatu.

  • Nahea te mau melahi e riro ai ei hi‘oraa maitai no te mau utuafare e te mau oire ia ora i piha‘i iho te tahi i te tahi?

  • Ua parau te Peresideni Young e, i roto i te hoê oire feia haavare ore, eita te hoê e ere, e rava‘i ta te taata atoa. E mea nahea te reira? Nahea te peu haavare e faaino ai i to tatou mau oire? Nahea te peu haavare ore e haamaitai ai i to tatou mau oire?

  • Nahea tatou ia haapii i ta tatou mau tamarii ia riro ratou ei mea haavare ore? Eaha te faufaa ia riro ei mea haavare ore i te mau pae‘au atoa no to tatou nei oraraa?

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, no te aha te riroraa ei taata haavare ore “e mea ohie roa’tu [ïa] i te rave i te mau peu haavare” e “te e‘a ohie roa’tu ïa i roto i te ao nei ia haerehia”?