Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 48: Te Piiraa no te Tahoêraa, te hoê Iteraa Papu, e te hoê Haamaitairaa


Pene 48

Te Piiraa no te Tahoêraa, te hoê Iteraa Papu, e te hoê Haamaitairaa

I to’na apîraa, ua imi Brigham Young i te hoê haapa‘oraa e au ai i te mau onoonoraa o to’na varua, aita râ i itehia ia’na. I to’na iteraa atu i te Buka a Moromona i te matahiti 1830, e i to’na haapiiraa i te evanelia i faaho‘ihia mai e piti a‘era matahiti, ua papu atura ia’na e, ua itehia ia’na te parau mau. Ua bapetizohia a‘era oia i roto i te Ekalesia, e mai taua tau maira ua vai aueue ore noa to’na iteraa papu i te evanelia, o ta’na ïa i parau e, “tei roto i te reira te taatoaraa o te parau mau i nia i te ra‘i e i nia atoa i te fenua nei. … Taa ê noa’tu te vahi e itehia ai taua mau parau tumu ra i rotopu i te mau mea i hamanihia e te Atua, tei roto atoa ïa i te evanelia a Iesu Mesia e i Ta’na faanahoraa e To’na Autahu‘araa” (DNSW, 5 May 1866, 2). To’na iteraa papu puai e to’na pûpûraa ia’na iho i te Ekalesia, ua riro ïa ei faaitoitoraa i te Feia Mo‘a matamua i to ratou tautooraa i te haamau i te faaearaa i roto i te medebara e i to ratou tahoêraa i te haapa‘o i te faaueraa a te Fatu no te patu i Ta’na Ekalesia e no te poro i Ta’na evanelia na te ao atoa nei. Ua parau oia e, “Ma te tauturuhia e te Atua, te mau melahi e te mau taata maitatai, eita vau e faaea i te aro e i te tura‘i noa i mua, e maa vahi iti i ŏ nei, e maa vahi iti i ŏ a‘e e ia riro roa ia tatou te Basileia. To’u tera mana‘o e to’u atoa faaroo, e oti mau â ia tatou, e tohu vau, i roto i te i‘oa o te Fatu o Iesu Mesia, e roaa ia tatou te Basileia o te Atua i nia i te fenua atoa nei” (DBY, 453). Te faaitoito noa nei â to te Peresideni Young te iteraa papu ia tatou a haa amui ai tatou no te patu i te Basileia o te Atua.

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

E faaitoito te pĭpĭ mau a Iesu Mesia ia vai hoê noa— hoê a‘e aau e hoê hoi mana‘o.

Ua haere mai tatou i ŏ nei no te patu i Ziona. Nahea tatou ia rave i te reira? … Ia tahoê tatou i roto i te ohipa e tia ai. E mea tia ia tatou ia rave i te ohipa ma te faaroo hoê mai te aau o te taata hoê ra; e te mau mea atoa ta tatou e rave, ei roto ïa i te i‘oa o te Fatu e tia ai, ei reira tatou e haamaitaihia ai e e haamanuïahia ai i ta tatou mau ohipa atoa. E ohipa ta tatou, e te aano e te hohonu e te teitei no te reira, eita ïa e roaa te parau ia faaite (DBY,

Ua faaineinehia te Evanelia a Iesu Mesia no te tahoê i te mau taata ei hoê, e no te faaho‘i ia ratou i roto i te hoêraa e te faaroo e vai ra i te feia i haapa‘o i te Evanelia i mutaa ihora, e i te pae hopea, no te faaho‘i ia ratou i te hanahana (DBY, 283).

Te pure nei au, e to’u mau taeae, te mau Episekopo, te mau Peresibutero, te mau Hitu Ahuru, te mau Aposetolo, oia ïa, te mau tane, te mau vahine e te mau tamarii atoa o tei rave mai i te i‘oa o te Mesia, ia hoê a‘e aau e hoê hoi mana‘o, inaha, ia ore tatou ia riro ei aau hoê e ei mana‘o hoê, e pohe mau â tatou [a hi‘o Mose 7:18] (DBY, 281).

Na te hoêraa e faaora i te nunaa, no te mea e aita e tia i te taata ia riro ei hoê, maori râ na roto i te haapa‘oraa i te mau parau tumu o te au i te ora mure ore. E riro paha te feia ino i te tahoê i te tahi faito; no te huru râ o te reira, e hoêraa taupoto noa ïa. Taua parau tumu nei â i tahoê rii ai ratou, oia hoi ta ratou ohipa ino, o te huero ïa e ueuehia ai te mârôraa e te amahamaharaa (DBY, 282).

Na te haapa‘oraa no te ra‘i e tahoê i te aau o te taata a faariro ai ia ratou ei hoê. E nehenehe ia oe ia haaputuputu i te hoê nunaa, e taa ê noa’tu ta ratou ohipa politita, e na te Evanelia a Iesu Mesia e tahoê ia ratou, noa’tu â te vai ra te mau pŭpŭ politita o te fenua atoa i rotopu ia ratou (DBY, 285).

Aita e pŭpŭ hui arii i roto i to tatou nei taatiraa. E ahu haehaa anei to te taata e ahu nehenehe anei, hoê â ïa huru. Mai te mea e e tavini haapa‘o maitai oia no te Atua, eita tatou e pato‘i i to’na amuiraa mai, noa’tu e ahu haehaa roa to’na. E amu tatou i te Oro‘a e oia, e aroha atu tatou ia’na i nia i te purumu ei taeae e ei hoa, e paraparau tatou ia’na, e amui atu ia’na i te mau faaoaoaraa e e farii hoi ia’na ei hoa aifaito (DBY, 283–84).

Ua faaitoito tamau te Faaora i te haamau i roto i te feruriraa o Ta’na mau pĭpĭ te hoêraa e vai nei i rotopu i te mau taata tiretiera—te Metua e te Tamaiti e to raua Tavini, te Varua Maitai, e hoê ïa ratou i roto i to ratou faatereraa i nia i te ra‘i e i rotopu atoa i te mau taata o teie nei ao. … Ahiri aita to te ra‘i i hoê, aita roa’tu ïa e tia ia ratou ia parahi. … i piha‘i iho i te Metua e te Arii o te mau ao atoa (DBY, 282).

Ua pure … Iesu i te Metua ia faariro i Ta’na mau pĭpĭ ei hoê, mai Ia’na e To’na Metua e hoê. Ua ite oia e, ia ore ratou ia riro ei hoê, aita e tia ia ratou ia faaorahia i roto i te Basileia tiretiera o te Atua. Ia ore te taata ia ite mai Ta’na i ite a ora ai oia i roto i te tino tahuti, ia ore ia faaroo mai Ta’na i faaroo, ia maramarama mai Ta’na i maramarama, e ia riro mau â mai Ia’na, ia au i to ratou mau ite e to ratou mau piiiraa, aita roa ïa e tia ia rataou ia parahi i piha‘i iho Ia’na e To’na Metua [a hi‘o Ioane 17:20–21; 3 Nephi 19:23] (DBY, 281).

E mea nahea te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i riro ai ei aau hoê e ei mana‘o hoê, taa ê noa’tu to ratou vairaa a farii ai ratou i te Evanelia, i te pae i apato‘erau anei, i te pae i apato‘a anei, i te pae i te hitiâ o te râ anei e i te pae i te tooâ o te râ anei, e tae noa’tu hoi i te hopea o te fenua nei? E farii ratou i tei fafauhia e te Faaora i mua noa a‘e i to’na faarueraa i te fenua nei, oia hoi te Faaa‘o, te tauturu no nia maira o tei ite i te hoê Atua, i te hoê faaroo, i te hoê bapetizoraa [a hi‘o Epheia 4:5], o to’na mana‘o, o te hinaaro ïa o te Atua te Metua, tei roto ia’na te faaroo hoê e te ohipa hoê, e aita roa e amahamaharaa o roto ia’na; ia farii ratou i teie maramarama hau atu, ore noa’tu â ratou e ite mata te tahi i te tahi, ua riro ihora ratou ei taeae e ei tuahine, ua riro ratou ei tamarii tavai i roto i te utuafare o te Mesia na roto i te mau taamu o te fafauraa mure ore, e tia ai ia ratou atoa ia parau ma parau au a Ruta e, “To oe ra nunaa, o to’u atoa ïa nunaa; e to oe ra Atua, o to’u atoa ïa Atua!” [Ruta 1:16] (DBY, 282–83).

Ahiri tatou i hoê, ua faaite ïa tatou i reira i to te ra‘i, i te Atua te Metua, ia Iesu Mesia to tatou Taeae Matahiapo, i te mau melahi, i te feia maitatai o te fenua nei, e i te taata atoa ra e e pĭpĭ mau tatou na te Fatu Iesu Mesia. Mai te mea e, aita tatou i hoê, e ere ïa tatou i te pĭpĭ a te Fatu Iesu, ia au i te auraa mau o te parau [a hi‘o PH&PF 38:27] (DBY, 281).

Ua faaite tamau noa te Peresideni Young i te iteraa papu i te evanelia a Iesu Mesia.

Ua faaineinehia te evanelia o te ora no te faariro i te feia hara ei Feia Mo‘a, no te haavi i te ino na roto i te maitai, no te faariro i te taata ino e te hara ei taata mo‘a e te maitai, e no te faariro i te taata maitai ei taata maitai a‘e. I te mau vahi i ino ai tatou, i te mau vahi i itehia ai te mau mana‘o ino, e tauturu ïa te Evanelia ia tatou ia haavi i te ino i reira. E horo‘a mai te reira i te mana, te puai, te ite, te paari, e te maramarama no te haavi i te mau paruparu e no te tamâ ia tatou i mua i te Fatu i to tatou Atua (DBY, 448–49).

Te haapii nei ta tatou haapa‘oraa i te parau mau, i te viivii ore, i te haamo‘araa, i te faaroo i te Atua e i ta’na Tamaiti ia Iesu Mesia. E heheu mai te reira i te mau parau aro, e faatupu ïa i roto i te feruriraa i te mau mea i vai na e te mau mea e vai nei—ma te vauvau maramarama mai i te mau mea e vai a muri atu. O te niu ïa o te natura; o te Varua ïa e haamaramarama i te mau mea ora atoa i nia i te fenua nei. Te mau ite atoa o te taata, no roto mai ïa i te pû no reira mai to tatou paari, to tatou ite, ta tatou parau mau, e to tatou mana. Eaha ta te reira e haapii ia tatou? Ia here i te Atua e i to tatou taata tupu; ia hamani maitai, ia î i te aroha, i te faaoroma‘i e i te haamăhu i te feia haapa‘o atâ e te feia ite ore. E hanahana to ta tatou haapa‘oraa, e te mau haapa‘oraa ê atu i haamauhia i nia i te fenua nei, ia ore te autahu‘araa mau, aita roa ïa i roaa ia ratou taua hanahana ra—o te pû ïa no te maramarama atoa; o te rave‘a ïa no te afa‘i mai i te ra‘i i raro i te fenua nei e no te faateitei i te fenua i te ra‘i ra, no te faaineine i te maramarama ta te Atua i tuu i roto i te aau o te mau tamarii a te taata ia amui atu i te maramarama e parahi ra i te tau mure ore, e no te faateitei i te feruriraa i nia a‘e i te mau mea rii faufaa ore o te tau nei o te ume ia tatou i raro i te pohe. E faaore te reira i te pouri e te ite ore i roto i te mana‘o o te taata, e horo‘a ïa i te maramarama no te Ra‘i maira, e faaineine hoi ia’na no te ite i te mau mea atoa (DNW, 1 June 1859, 1).

E faatupu to tatou tiaturiraa i te hau e te mana‘o maitai i roto i te mau taata atoa o te fenua nei. E faaitoito te reira i te taata atoa o te haapa‘o maite i ta’na mau faaueraa ia faatupu i te parau tia e te hau; ia ora ma te hau i roto i to ratou utuafare; ia arue i te Fatu i te ao e te pô; ia pure i piha‘i iho i to ratou utuafare, e e faaî hoi te reira ia ratou i te varua no te hau e ore roa ai ratou e a‘o atu e aore ra e faahapa i te tahi ra, maori râ ia titau-mauhia te reira. E tia mai ratou i te po‘ipo‘i ma te aau mărû e te hau mai te mahana e hiti mai ia horo‘a i te ora e te mahanahana i te ao nei; ma te aau mărû e te hau mai te mata‘i haumărû i te ahiahi. Aore roa e riri, aore roa e inoino, aore roa e tairoiro, e mârô e aore ra e tama‘i (DBY, 449–50).

Ia farii te taata i teie Evanelia, eaha ta ratou e horo‘a ei taui. Inaha, e taui ratou i te pohe no te ora. O teie ta ratou e horo‘a ei taui: e taui ratou i te pouri no te maramarama, te hape no te parau mau, te aau tapitapi e te faaroo ore no te ite e te papuraa i te mau mea o te Atua ra (DBY, 450).

I te mau tau atoa, ua paruruhia te Feia Mo‘a, e ua paturuhia e turuhia e te hoê Mana Hope i roto i to ratou mau ati, e ua paturu tamau noa te mana o te haapa‘oraa a Iesu Mesia ia ratou (DBY, 450).

Ua riro tamau noa ta tatou haapa‘oraa ei faaitoitoraa ia’u. Ia’u nei, ua hinaaro noa vau i te pii E hanahana! E haleluia! E arue i te Atua! eiaha râ te oto e te ta‘i. A horo‘a mai ia’u i te ite, te mana e te mau haamaitairaa o ta’u e nehenehe ia farii, e eita atura vau e tau‘a nohea mai te Diabolo, eita vau e tau‘a a‘e ia’na; ua hinaaro vau i te paari, te ite e te mana no te Atua. A horo‘a mai ia’u i te haapa‘oraa o te faateitei ia’u i te faito teitei atu no te ite—o te horo‘a mai ia’u i te mana no te faaitoito maite e tae noa’tu i te hopea—e ia roaa ia’u te hau e te faaearaa i faaineinehia no te feia parau tia, e tia ia’u ia oaoa e a muri noa’tu i roto i te auhoaraa o tei haamo‘ahia (DBY, 451).

Ua oaoa vau. Auaa a‘e te haapa‘oraa “Momoni” i roaa ai ia’u te mau huru maitai i teie nei, e na roto i te aroha, te mana, e te paari o te Atua e roaa ai ia’u te mau huru maitai atoa, i roto i teie nei tau, e i roto i te tau mure ore (DBY, 451).

Ua haamaitai mai te Fatu ia’u; ua haamaitai tamau mai oia ia’u; mai te tau mai i haamata ai au i te patu ia Ziona, ua haamaitai-rahi-hia vau. E nehenehe ia’u ia faaite atu i te mau ohipa faahiahia roa na roto i te aroha o te Atua e parau ai to’u mau taeae e to’u mau tuahine i roto ia ratou e, “aita ta’u e nehenehe ia tiaturi i te reira.” Ua niuhia râ to’u nei aau i nia i te hinaaro o te Atua, no te patu i to’na Basileia i nia i te fenua nei, no te faatia ia Ziona e te mau ture no Ziona, e no te faaora i te taata. … To’u nei here i te Fatu, to’u taviniraa e to’u măta‘u ia’na, e ere ïa no te ‘ape noa i te faahaparaa a te Atua, e ere atoa no te farii i te tahi horo‘araa rahi e aore ra i te hoê haamaitairaa i roto i te tau mure ore, no te mea râ e te mau parau tumu ta te Atua i heheu no te faaora i te mau taata o te fenua nei, e mea viivii ore ïa, e te mo‘a e te faateitei. Tei roto i te reira te tura e te tupu-mure-ore-raa, e arata‘i te reira mai te maramarama i te maramarama, mai te puai i te puai, mai te hanahana i te hanahana, mai te ite i te ite, e mai te mana i te mana (DBY, 452).

Ua mauruuru roa to’u nei aau … i te mea e ua fana‘o vau i te amuiraa i te Feia Mo‘a, e i te riroraa ei melo no te Basileia o te Atua, e i te faahoaraa i te mau hoa i roto i te Ekalesia a te Atua Ora ra (DBY, 452).

Ua faahope roa te haapa‘oraa “Momoni” i te horo‘a mai ia’u i te mau maitai atoa ta’u i farii i nia i te fenua nei; ua faaoaoa te reira ia’u, … ua faaî te reira i to’u aau i te mau mana‘o maitatai, i te popou e te oaoa. Hou râ vau a farii ai i te varua no te Evanelia, ua pe‘ape‘a to’u aau i tera taime e tera taime i te mea ta’u e faaroo ia vetahi ê i te parauraa mai, oia hoi, i te aau taiâ, te oto e te ahoaho; e i te tahi mau taime, au e te mau mea atoa ta’u e hi’o ra, e mea oto ïa (DBY, 452).

Mai to’u râ fariiraa mai i te Evanelia, aita paha te hoê afa miniti noa i mairi i au ai te ao nei ei mea oto (DBY, 453).

I to’u haaatiraahia e te naho‘a taata ino, ma te haamăta‘uhia mai e te pohe e te haamouraa, aita vau i mana‘o e ua iti mai to’u oaoa i reira i te oaoa ta’u i ite i teie nei. E riro te mau mea atoa i te haapouri mai, aita râ vau i ite i te hoê taime i roto i teie Evanelia, maori râ, ua ite au i te hopea, e maitai ïa te roaa mai no te parau mau e no te feia atoa i au i te parau tia, e ua hinaaro tamau noa vau i te fa‘i ma te oaoa i te rima o te Fatu i roto i te mau mea atoa ra (DBY, 453).

Ma te tauturuhia e te Atua, te mau melahi e te mau taata maitatai, eita vau e faaea i te aro e i te tura‘i noa i mua, e maa vahi iti i ŏ nei, e maa vahi iti i ŏ a‘e e ia riro roa ia tatou te Basileia. To’u tera mana‘o e to’u atoa faaroo, e oti mau â ia tatou, e tohu vau, i roto i te i‘oa o te Fatu o Iesu Mesia, e roaa ia tatou te Basileia o te Atua i nia i te fenua atoa nei” (DBY, 453).

Ua fafau mai te Peresideni Young i te mau haamaitairaa na te Feia Mo‘a haapa‘o maitai.

E te mau taeae e te mau tuahine, ia au i to’u tiaraa, na roto i te Autahu‘araa, te haamaitai nei au ia outou i roto i te i‘oa o te Fatu, e te parau atu nei au e, ia haamaitaihia outou. O teie to’u hinaaro no te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, e to’u atoa hinaaro no te mau tamarii atoa a Adamu, ahiri ratou i farii i ta’u nei mau haamaitairaa (DBY, 456).

Ia haamaitai te Atua i te mau taata maitatai atoa. Ia haamaitai te Atua i te mau mea o te natura, ia haamaitai te Atua i te mau mea ta’na i hamani, e ia haavi oia i te feia ino e te paieti ore e te feia atoa o tei hinaaro i te hamani ino i to ratou taata tupu, ia ore te tama‘i e te mârôraa i nia i te fenua nei. E te Fatu, a iriti ê atu i te toro‘a o taua mau taata ra, ia monohia atu ratou e te taata maitatai ei upoo faatere o te mau nunaa, ia ore ratou ia haapii faahou i te tama‘i, ia rave râ ratou mai te taata mana‘o paari e te peu maitai, e ia paturu i te hau i nia i te fenua nei e ia hamani maitai ratou te tahi i te tahi [a hi‘o Isaia 2:4] (DBY, 456).

Ua hinaaro vau i te haamaitai tamau noa ia outou; tei ŏ nei to’u ora, to’u hinaaro, to’u hanahana, to’u oaoa, to’u mahanahana, to’u nei taatoaraa, tei ŏ nei ïa, e te mau mea atoa ta’u i mana‘o e farii au e tae noa’tu i te tau mure ore, tei roto paatoa ïa i teie Ekalesia (DBY, 456).

Ahiri e e mana to’u, e haamaitai mau â ïa vau i te taata i te mau hinaaro atoa o to ratou ra aau mai te mea e aita ratou e rave i te hara. … E ahiri ua mau ia’u te mana, e haamaitai au i te mau taata atoa o te fenua nei, i te mau mea atoa e tia ai ia ratou ia faahanahana i te Atua, e ia tamâ i to ratou iho aau (DBY, 457).

Ahiri e nunaa to te Fatu i nia i te fenua nei o ta’na i tiaturi faahope roa, aita roa e haamaitairaa i roto i te mau tau mure ore o to tatou Atua, o te tia ia ratou ia farii i roto i te tino tahuti nei, ta’na e ore e ninii i nia ia ratou. Eita e roaa te parau no te faaite i te mau haamaitairaa ta te Fatu i faaineine no te hoê nunaa o tei faaite i to ratou auraa i mua ia’na [a hi‘o 1 Korinetia 2:9–14] (DBY, 455).

Eita te feia parau tia e taotiahia, e ua na nia te otia, e roaa râ ia ratou te tiamâraa hau ê, a rahi atu ai to tatou haapa‘o maitai, a farii mai ai i te mana hau atu no te ra‘i mai e te mana hau atu no te Atua. Ia faaitoito tatou i te titau i te Fatu, e ia roaa te faaroo ia Iesu i roto i te îraa no te reira, inaha te feia ua mau ia ratou te reira, ua faatiamâ-mau-hia ratou (DBY, 455).

Ahiri hoi ua ite te mau taata e, te haere nei ratou, te ora nei ratou, e te parahi nei hoi i mua i te aro o te Mana Hope. E araara te mata o te feia haapa‘o ra e hi‘o ratou mai ta ratou e hi‘ohia ra, e ite hoi outou e, tei rotopu outou i te tau mure ore e tei mua i te aro o te feia i haamo‘ahia, e aita e maoro e tia hoi ia outou ia tomo i mua i to ratou aro. Ua haamaitai-roa-hia outou (DBY, 454–55).

A faahope roa i to outou itoito i te mau mea atoa ta outou e rave, eiaha outou ia rave i te hoê noa’tu mea, maori râ ia faatiahia outou e te Varua o te Atua ia rave i te reira [a hi‘o Mose 6:60]. A ora atoa i te mau mahana atoa o to outou oraraa ia au i te ite e te maramarama tei roaa ia outou, ma te faahanahana atu i te Atua, to tatou Metua i te Ra‘i, e hope roa’tu to outou ite, e te fafau nei au ia outou e e roaa ia outou te ora mure ore i roto i te Basileia o te Atua (DBY, 455).

Ia haamaitai te Atua ia outou! Ia vai noa te hau i roto ia outou! Ia itoito to outou varua, ia haehaa te aau, ia ohie i te haapii, e ia pure noa, ma te haapa‘o maitai ia outou, e ma te tautoo i te faaora ia outou e i te mau mea ta outou e tiaau ra, o ta’u ïa pure tuutuu ore no outou, i roto i te i‘oa o Iesu. Amene. (DBY, 456).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

E faaitoito te pĭpĭ mau a Iesu Mesia ia vai hoê noa—hoê a‘e aau e hoê hoi mana‘o.

  • Eaha te auraa o te parau ia riro te mau pĭpĭ a te Mesia “ei hoê” e aore ra “ei aau hoê e ei mana‘o hoê”? (A hi‘o atoa Ioane 17:20–21.)

  • No te aha e mea titau-roa-hia ia vai hoê noa te Feia Mo‘a mai te mea e e patu tatou i te Basileia o te Atua? No te aha e ore ai te hoê no tatou e faaorahia i roto i te basileia tiretiera ia ore tatou ia riro ei hoê te tahi i te tahi?

  • Nahea te evanelia e horo‘a ai i te rave‘a na te mau melo o te Ekalesia, taa ê noa’tu to ratou huru i te pae sotaire, i te pae moni, i te pae politita e i te pae peu tumu, ia vai hoê noa i roto i te ohipa a te Fatu?

  • Nahea tatou ia riro mau â “ei aau hoê e te mana‘o hoê” e to tatou mau hoa Feia Mo‘a e to tatou atoa Faaora, ia Iesu Mesia?

Ua faaite tamau noa te Peresideni Young i te iteraa papu i te evanelia a Iesu Mesia.

  • Eaha te mau hotu o te evanelia ta te Peresideni Young i faataa? E mea nahea to outou iteraa i taua mau mea ra i te tupuraa i roto i to outou oraraa e i te oraraa o te feia e haaati nei ia outou?

  • Eaha te mau vahi e tauturu mai ai te evanelia ia tatou i te “ afa‘i mai i te ra‘i i raro i te fenua nei e [i te] faateitei i te fenua i te ra‘i ra?

  • Ua parau mai te Peresideni Young e, “ua riro tamau noa ta tatou haapa‘oraa ei faaitoitoraa ia’u.” Nahea tatou e faaitoitohia ai i roto i te evanelia? Eaha te mau haapiiraa a te Peresideni Young o tei tauturu ia outou ia maramarama i te evanelia e ia mauruuru no te reira?

  • Nahea te evanelia a Iesu Mesia i faaî ai i to outou aau i te oaoa e te popou?

Ua fafau mai te Peresideni Young i te mau haamaitairaa na te Feia Mo‘a haapa‘o maitai.

  • Nahea te mau melo o te Ekalesia a Iesu Mesia ia faaite i te Fatu e ua au ratou i te mau haamaitairaa Ta’na i faaineine no ratou?

  • Nahea te faarahiraa i te faaroo e arata‘i “i te tiamâraa hau ê”? No te aha te haapa‘o maitai e te faaroo e faatiamâ ai ia tatou?

  • Nahea outou ia “ora atoa i te mau mahana atoa o to outou oraraa ia au i te ite e te maramarama tei roaa ia outou”?

  • Nahea to te Peresideni Young iteraa papu aueue ore e to’na anaanatae no te evanelia i riro ai ei tautururaa ia outou?

Hōho’a
Salt Lake Tabernacle

Te Fare Menemene i Salt Lake i te tapo‘iraahia i te ahu no te oro‘a hunaraa ma‘i no te Peresideni Young.