Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 28: Te Haapaariraa te Taata i Ta’na Iho Haapa‘oraa


Pene 28

Te Haapaariraa te Taata i Ta’na Iho Haapa‘oraa

Ua ite te Peresideni Brigham Young na roto i te mau mea ta’na i ora mai, i roto i te arata‘iraa i te feia mana‘o puai e te aau tiamâ i Ziona, e tupu te oaoaraa rahi, e tupu atoa te taahoa. I te matahiti 1848 ua arata‘i oia i na Feia Mo‘a e 2,000 na nia i te pereoo puaahorofenua e ua haaati ratou i te hoê tiaa puaatoro oviri. Noa’tu â to te Peresideni Young faataaraa i te tahi mau taata a‘ua‘u ia pupuhi i te puaatoro oviri ia rava‘i noa te ina‘i no te pŭpŭ, ua faarue te tahi mau taata i to ratou pereoo e ua a‘ua‘u atura i te mau puaatoro oviri e pô te ao, ma te pupuhi haere noa i te mau puaatoro oviri e ma te vaiiho noa i te mau puaatoro pohe i taua fenua aano ra ia mau‘a noa. Ua avau atura oia i te reira mau taata no te ohipa ta ratou i rave [a hi‘o JTB]. Ua parau oia i muri a‘era, “A haapii i te faatere ia outou” (DNW, 15 Aug. 1860, 1) “A haamaitai ia outou e i to outou mau hoa, na roto i te haaviraa e te haapaariraa ia outou, [inaha] ia ore outou ia faatere i [to outou] mau hiaai [e] ia auraro to outou mau mana‘o atoa i te mau parau tumu ta te Atua i heheu mai ia outou, eita roa’tu ïa outou e tapae i te tapaeraa oaoa, e te hanahana, e te popou, e te hau mure ore o ta outou e titau na” (DNW, 15 Aug. 1860, 1).

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

E tia ia tatou ia haapaari ia tatou e ia auraro i te hinaaro o te Atua.

Ehinaaro anei to tatou? Oia, e horo‘araa ïa, te hoê huru te reira o te mau Atua, o tei horo‘ahia i te mau taata atoa, i nia i te ra‘i ra e i nia atoa i te fenua nei,—te mana no te farii e no te pato‘i (DBY, 264).

Ia hi‘o tatou i te taata i roto i te mau huru atoa o te oraraa, ta ratou e haapa‘o matamua, o to ratou ïa hinaaro. E nehenehe ia outou ia fariu mai i te aau o te taata, eita râ e nehenehe ia outou ia faahepo ia ratou na roto i te haamăta‘u, te ta‘iri, e te auahi ia rave ratou i te maitai mai te mea e ua taa ê te reira i to ratou hinaaro. E pohe te mau tamarii a Adamu no te faatia i to ratou hinaaro. No reira, a haapii i te arata‘i afaro i taua mau hinaaro ra, ei reira e nehenehe ai ia outou ia arata‘i i te mana e te puai o te taata (DBY, 264).

Ua tuu mai te Atua i roto ia tatou i te hinaaro, e e mea tia ia tatou ia farii ia faaterehia te reira e te hinaaro o te Mana Hope. Ia tia ‘eta‘eta te hinaaro o te taata no te parau tia. E peu ïa na te metua ia haavi noa i te hinaaro o te tamarii e ia paruparu roa, e ia riro taua mana maitai e te huru Atua ra o te tamarii ei huru maamaa e te măta‘u noa. Ia haamărûhia taua hinaaro ra no te ra‘i mai o te taata ra e ia arata‘ihia na roto i te paari, eiaha râ ia haavihia, e ia upootia te parau tia. Eiaha e haavi i te varua o te taata, a arata‘i râ i te reira i te iteraa e, te oaoa hau ê e te mana‘o teitei atu, ia faaterehia ïa te hinaaro e te mau heheuraa a Iesu Mesia, ei reira te hinaaro o te taata e riro ai ei huru Atua i te upootiaraa i nia i te ino o te ueuehia i roto i te tino tahuti nei e ia mana mai te Atua i roto ia tatou ia hinaaro tatou e ia rave tatou i to’na ra hinaaro (DBY, 264).

A haapii i te haapaari ia outou; a haapii ia riro outou i roto i te rima o te Atua mai te araea i roto i te rima o te potera (DBY, 265).

Ia faaoti te taata tataitahi atoa, i roto i te i‘oa o te Fatu o Iesu Mesia, ia haavi i te mau faahemaraa atoa—ia riro oia ei fatu i nia ia’na iho, ia faatere te Varua ta te Atua i tuu i roto i to outou tino tahuti; ei reira e tia ai ia outou ia paraparau, ia haa, ia haere i ŏ nei e i ŏ a‘e, ia rave i teie e ia rave i tera, e ia tau‘a parau e to outou mau taeae ma te afaro (DBY, 265–66).

E tia ia tatou ia haapaari ia tatou e “ia auraro te mau mea atoa i te ture a te Mesia.”

Ia oioi te taata i te pato‘i i te faahemaraa i te rave, i te parau e i te feruri i te mea hape, a mau noa ai oia i te maramarama no te faatano i to’na feruriraa, e oioi atoa ïa oia i te roaa mai te puai e te mana no te haavi i te mau faahemaraa atoa no te rave i te ino (DBY, 266).

Te mau ohipa tau tauasini e tau ahururaa o te tauasini o te amuihia ia riro ei oraraa o te taata, no te maitai anei e no te ino anei, e titau ïa te reira i te hi‘o-maite-raa e te haapa‘o-maite-raa (DBY, 267).

Eita e tia ia outou ia farii i te ora mure ore, maori râ ia auraro to outou mau hiaai i te varua e ora nei i roto ia outou, te varua ta to tatou Metua i te Ra‘i i horo‘a mai. Te parau nei au no te Metua o to tatou varua, te mau varua ta’na i tuu mai i roto i teie mau tino tahuti nei. E mea tia roa ia auraro roa teie mau tino tahuti i te varua, e ia ore ra, eita ïa e tia i to outou tino ia faateiteihia no te farii i te ora mure ore … . A imi maite, e ia auraro te mau mea atoa i te ture a te Mesia (DBY, 266).

Te tamata nei au i te faarata ia’u iho. Te na reira atoa nei anei outou? Ia manuïa tatou, e tia ïa ia tatou ia faatere i ta tatou mau parau, i ta tatou mau ohipa, e oia atoa, ia au i to tatou mana, i to tatou mau hoa. Mai te mea e ua rata tatou, ua ineine ïa tatou, i te hoê vahi, no te farii i te mau mea ta to tatou Metua e to tatou Atua i faataa na te mau taata atoa o tei faaineine ia ratou no te farii i ta’na mau horo‘araa maitai a‘e—te maramarama, te ite, te hanahana, te mana e te mau huru atoa ta’na i hinaaro i te horo‘a i ta’na mau tamarii i nia i te fenua nei, ia faaineine ia ratou no te parahi i roto i te mau parahiraa no te maramarama mure ore (DBY, 266–67).

Ua parau pinepine au e, te horo‘araa rahi a‘e ta te Atua i horo‘a mai i tetaata, o te ite mau ïa, te ite papu, te ite aueue ore i te faatere ia tatou iho (DBY, 265)

Aita e taata faatere parau tia i nia i teie fenua, ma te horo‘ahia ia’na te tura e te hanahana i to’na Atua, maori râ ua haamata oia na mua i te faatere e i te haapaari ia’na iho. E haamata na mua te taata i te faatere ia’na iho, hou a tia ai ia’na ia faaohipa i to’na ite no te faatere afaro i te utuafare, i te vahi faaearaa, e i te nunaa o ta’na i piihia ia faatere (DBY, 265).

Ia ore tatou ia haavi i to tatou mau hiaai e ia auraro te mau hinaaro atoa i te hinaaro o te Atua, eita ïa e tia ia tatou ia arata‘i e ia faatere ia vetahi ê e tae atu i te fariiraa i te rê i roto i te Basileia o te Atua. Ia roaa te rê e ia haavi, e ia haapii ia tatou e ia auraro te mau mea atoa i te ture a te Mesia, na tatou ïa tera ohipa (DBY, 267).

Te tamata nei tatou i te faatere ia tatou iho, e ia faaitoito â tatou ma te tuutuu ore, e mea papu roa, e roaa ia tatou te rê (DBY, 265).

E nehenehe ia tatou ia faatere i to tatou mau hiaai e i te mana‘o o to tatou aau.

Ua haapiihia outou te mau ture no te parau tia. I teie nei râ, a haavi i to outou mau hiaai tia ore, a faarue i te mau mea atoa ta outou i ite e ta outou i feruri e, ua hape, e a farii i te mea maitai a‘e (DBY, 265).

I roto i teie oraraa tahuti, e aro tatou i te ino, e e mea tia ia haavi tatou i te reira i roto ia tatou iho, e ia ore tatou ia na reira, eita ïa e tia ia tatou ia haavi i te reira i te vahi ê atu (DBY, 265).

Eita te taata parau tia e taiâ te aau, e aro noa râ i te mau hiaai ino, e i te ino i roto i to’na utuafare e i to’na vahi faaearaa (DBY, 267).

E rave rahi te taata tei parau e e tupu oioi noa to ratou riri, ma te tamata i te ‘ape te mau ohipa o tei riro ei mea haama no ratou. E parau atu vau, aita e taata i roto i teie fare o te tupu oioi a‘e to’na riri i to’u nei. Aita atoa râ e taata o te ore e nehenehe ia haavi i to’na mau hiaai, mai te mea e e tautoo maite oia ia na reira. Ia ite outou e te tupu maira to outou riri, a haere i te vahi e ore ai outou e faaroohia; eiaha to outou utuafare ia hi‘o mai e ia faaroo mai ia outou ia tupu mai te reira, a tautoo noa râ e ia pee ê atu; e a pure ia roaa mai te puai no te haavi. Mai ta’u i parau pinepine atu i te mau Peresibutero, a pure i roto i to outou mau utuafare; e ia tae i te hora pure, aita te varua no te pure i roto ia outou, e aita to outou turi avae i hinaaro ia tuuhia i raro, a parau atu e, “E te turi avae, a haere na i raro”; a tuturi atu na, a faaea noa i nia i to outou turi avae e ia roaa mai te Varua o te Fatu. Ia auraro te varua i te tino, e haaviiviihia ïa; ia auraro râ te tino i te varua, e riro ïa ei mea viivii ore e te mea mo‘a (DBY, 267).

Eiaha to outou riri ia tupu i te rahi e ore ai outou e nehenehe ia pure; eiaha to outou riri ia tupu i te rahi e ore ai outou e nehenehe ia faaamu i te tahi enemi—noa’tu â i to outou enemi rahi roa a‘e, ia titauhia ia na reira outou. Te vai ra te riri ino e te vai ra te riri parau tia. Aita te Fatu e tuu ia ô mai te riri ino i roto i to’na aau; e riri râ to roto i to’na aau e e mârôraa ta’na i te mau fenua, e na’na ratou e titiri e aore roa e mana e tia ia tapea i to’na rima (DBY, 269).

Ia tupu to’u riri na roto i te ohipa ino a vetahi ê, e tapea maite au i te reira mai ta’u atoa e tapea i te puaahorofenua oviri, e e roaa ia’u te rê. Ua mana‘o vetahi e, e mea au a‘e na ratou, ia taravanahia ratou, mai ta ratou e parau ra, ia tuu noa’tu i to ratou riri ma te faahiti i te parau ino e te parau au ore. E mea hape râ te reira. Eita te reira e faatupu i te au, e rahi roa’tu râ i te au ore i roto i to outou aau. Ia mana‘o outou e ia parau outou e mea au a‘e na outou te reira, te turu nei ïa outou i te haavare. Ia faarirohia te riri e te tairoiro o te taata ei parau, e ia taora-u’ana-hia taua parau ra ia vetahi ê, ma te tapea ore e ma te taotia ore, ua pau ana‘e taua auahi ra i te amaraa, e tupu faahou mai â te reira na roto i te hoê ohipa rii na‘ina‘i noa e ia ama roa faahou taua auahi ra (DBY, 266).

I teie nei, te parau faahou atu nei au ia outou, e te parau atoa nei au ia’u, eiaha ia riri. Eiaha ia tuu i te riri ia tupu i roto i to outou aau. Eiaha, e Brigham, eiaha roa e tuu i te riri ia tupu i roto i to oe aau, eiaha, eiaha roa! Titau-noa-hia â outou ia a‘o e ia parau teiaha i te taata, eiaha ia tuu i te riri ia tupu i roto ia outou, eiaha, eiaha roa! (DBY, 265).

A faaea outou i te riri, i te inoino, e a tavini i te Fatu ma te aau oaoa, e ma te aau haavare ore. Eiaha outou e mana‘o e roaa te ora, maori râ ia nehenehe ia outou ia horo‘a atu i taua ora ra ia vetahi ê, na roto i te parau e na roto i te hi‘oraa. Ia titau mai outou ia aroha atu vau ia outou, a aroha atoa mai ïa ia’u. Ia hinaaro outou ia parau mărû vau e ia hamani maitai ia outou, a horo‘a mai ia’u i te haamaitairaa ta outou e titau no outou; e na reira e roaa ai ia outou te ora (DBY, 268–69).

Ia tuu outou i to outou mana‘o riri ia tupu noa na, e ama roa ïa taua auahi ra, … e peneia‘e o te tahu atoa outou i te auahi i roto i te feia e mârô maira. Ia tupu to outou riri e au e e hotu roa, a parau i taua riri ra ia hotu noa na, a ‘ata atu ai i te faahemaraa i te parau ino. Ia na reira noa outou, eita e maoro, e nehenehe ia outou ia haapaari ia outou e ia faarata, e aore ra ia faatere, i to outou vaha—ia parau ia tia ia outou ia parau, e ia mamû ia tia ia outou ia mamû (DBY, 269).

Ua hinaaro tatou i te varua, te ite, te mana e te parau tumu i roto ia tatouia faatere e ia haapaari i to tatou mana‘o; aita e fifi to te [riri] rahi mai te mea e e faatere tatou i te reira na roto i te Varua o te Mana Hope. Ua faaineinehia te mau taata atoa i nia i te fenua nei no te hanahana, te nehenehe, te maitai e te ite i ŏ nei, e no te tahuti ore e te mau ora mure ore i roto i te mau ao a muri atu. Te taata atoa râ o tei farii i te reira, ia haamo‘ahia ïa oia e tia ai, e ia auraro i to’na Varua. Ia na reira vau i te faaterehia e te Varua o te Teitei Roa, ua riro ïa vau ei arii. Ua tupu vau i te faito hope roa i te faatereraa ia’u (DBY, 264–65).

E nehenehe ia tatou ia faatere i ta tatou parau.

Ia haamata outou na roto i te roaa mai te puai no te faatereraa i ta outou parau, ei reira e roaa ai te mana no te faatere i to outou haavaraa, e i muri rii a‘e e roaa te puai no te faatere i to outou mau mana‘o e to outou mau feruriraa (DBY, 267–68).

E tia ia outou ia faarata i to outou vaha, eiaha roa i te parau ino ia parauhia atu, ia auraro noa to outou vaha i to outou mana‘o e te feruriraa ta te Atua i horo‘a ia outou e ia haapa‘o maite noa outou i te hinaaro o te Evanelia mo‘a (DBY, 268).

E faaroo pinepine tatou i te taata i te otoheraa i ta ratou mau peu haapa‘oraa ore e ta ratou mau parau ino ma te parau e, “Eita vau e haavare, mai tera ihoâ to’u huru,” e na reira ratou i te mana‘o e huru maitai tera, e ere râ i te huru maitai. Ia tupu noa te ino i roto ia’u, ia tapo‘i ïa vau i te reira, ia haavi au i te reira, eiaha râ ia tuu noa’tu ma te mana‘o hape e, mai tera noa to’u huru e aita e tia ia’u ia faaite atu i te huru ê. Eiaha te vaha ia faahiti i te ino e vai nei i roto i to outou aau, a faaue râ i to outou vaha ia mamûnoa e ia haavi i te maitai i te ino, e ia pee ê atu to outou riri e ia faaûrû teVarua i to outou vaha ia faahiti i te mau haamaitairaa e te mau parau mărû (DBY, 266).

Mai te mea e te vai ra te taata o tei mâtau i te faahiti faufaa ore noa i te i‘oa o te Atua, a faaea ïa i teie mahana, ananahi, i te hebetoma i mua, e na reira noa, e aita e maoro e roaa ia outou te puai no te haavi roa i te reira peu; e roaa ia outou te mana i nia i ta outou mau parau (DBY, 268).

Te vai ra vetahi o tei mâtau i te afa‘ifa‘i parau no to ratou taata tupu, i te faatia haere i te aamu ma te ite ore i te ohipa tei tupu, maori râ o Hina tei parau e ua faaite o Marama ia Terii e ua parau o Manu i tera e tera, e aore ra, ua moemoeâhia te tahi taata i te moemoeâ; e ia tae te aamu e aore ra te moemoeâ i roto i to outou tari‘a, e au e, e parau mau ïa, e e haamau‘a outou i to outou taime mai te maamaa te huru i te paraparauraa i te mau mea faufaa ore, e te mau mea e ere i te ohipa na outou. E haamatahia te parau na roto i te parau e ua hape o mea, e ua puhara ana‘e te parau, ua faahuru-ê-roa-hia ïa e te taata afa‘ifa‘i parau—e ua riro ïa ei ohumu parau e ei afa‘ifa‘i parau atoa. E amui mai te tahi i ta’na a parau ai e, “E, parau mau roa—ua tia roa, o oe tei tano e ua hape roa te tahi,” e aita roa hoi oia i ite a‘e i te ohipa i tupu ra, e na reira hoi ratou i te faatupu faufaa ore i te mana‘o inoino te tahi i te tahi. Hou tatou a faahapa ai, e mea tia ia tatou ia tia‘i e ia faaite papu mai te ra‘i i te hape a te hoê metua tane, a te hoê taeae, a te hoê tuahine, a te hoê vahine, a te hoê tane e aore ra a te hoê taata tupu. E ia faaite mai te ra‘i i te hoê hape, a tia‘i ia faaite roa mai te Varua Maitai e, e hape mau â tera. A vaiiho i te Metua ia heheu ia outou e, te taata ta outou e mana‘o ra, ua hape ihoâ ïa. Eiaha e pari haavare noa i te taata. Ia ite outou i te mea tia, e ia nehenehe ia outou ia faatitiaifaro i te taata tei hape, e tia ïa ia outou ia haava i reira (DBY, 268).

Aita roa e tane e aore ra e vahine i nia i te fenua nei o tei mâtau noa i te eiâ, o te ore e nehenehe ia faaea i te rave i te reira … mai te mea e ua tae te aau. E na reira atoa i te taata haavare, e nehenehe ia’na ia faaea i te haavare, eiaha ia haavare faahou, e ia faaite noa i te parau mau. Tei [titauhia], oia hoi te hinaaro, e no [taua hinaaro ra] e nehenehe ai i te taata haavare ia riro ei taata parau mau, i te taata eiâ ia riro ei taata parau tia, e i te taata parau ino ia faaea i ta’na parau ino (DBY, 268).

A fana‘o ai tatou i te haamaitairaa no te paraparauraa te tahi i te tahi, ia faahiti ïa tatou i te parau no te tamahanahana e te faaitoito. Ia faaûrûhia outou e te Varua no te mo‘araa, no te viivii ore, ia anaana ïa to outou maramarama i mua i te aro o te taata; ia tamatahia râ outou e ia faahemahia e ia tupaipaihia e Satane, a tape‘a noa ïa ia outou i to outou mau mana‘o— ia piri noa na to outou vaha; no te mea e, e faahotu mai te parau i te ohipa, e huru maitai anei e e huru ino anei (DBY, 166).

Te vai ra te hoê parau tahito, e parau maitai roa ïa. Te na ô ra te parau e, “A tataipiti i te feruri hou a parau ai, a tataitoru ïa hou a rave ai.” Ia haapiipii tatou ia tatou i te feruri i te mea ta tatou e rave, hou tatou a rave ai, e ia roaa to tatou maramarama no te ite, e ia roaa te mana no te rave i te maitai, e tia ïa ia tatou ia ‘ape i te … ino i reira (DBY, 268).

E horo‘araa faufaa roa, e te vai ra te tahi pae o tei farii i te reira, oia hoi te peu no te faahiti ore i te parau maori râ, ia nehenehe ia ratou ia parau atu i te tahi parau ei tautururaa e ei maitai no ratou, no vetahi ê, e aore ra no raua apipiti (DBY, 268).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

E tia ia tatou ia haapaari ia tatou e ia auraro i te hinaaro o te Atua.

  • Ua haapii te Peresideni Young e te hinaaro “te hoê huru te reira o te mau Atua.” Ua parau atoa oia e ua riro to tatou hinaaro ei horo‘araa no ŏ mai i te Atua. Eaha te rave‘a e riro ai te hinaaro o te taata ei hinaaro mai to te Atua? (A hi‘o atoaMosia 3:19.) Nahea te mau metua ia “arata‘i afaro” i te hinaaro o to ratou mau tamarii e no vetahi ê, “eiaha [râ] e haavi i te varua o te taata”? Nahea te mau metua e aore ra te feia faatere i manuïa ai i te arata‘i afaro i to outou hinaaro?

  • Eaha te auraa o te parau “ia riro [tatou] i roto i te rima o te Atua mai te araea i roto i te rima o te potera”? Nahea tatou ia auraro roa i te hinaaro o te Fatu ma te tapea noa i to tatou ihotumu?

E tia ia tatou ia haapaari ia tatou e “ia auraro te mau mea atoa i te ture a te Mesia.”

  • Nahea te pato‘iraa i te hoê faahemaraa ia faarahi i to tatou puai no te pato‘i i te mau faahemaraa atoa? Ua haapii te Peresideni Young e, e mea titauhia “ia auraro to [tatou] mau hiaai i te varua “ia faateiteihia i te ora mure ore.” Nahea te haapa‘oraa i te mau mana‘o o te varua, eiaha i te mau hiaai o te tino, ia faaineine ia tatou no te faateiteiraa?

  • Eaha te mau “horo‘araa maitai a‘e” ta te faatereraa ia tatou iho e faaineine ia tatou no te farii no ŏ mai i te Atua?

  • No te aha e mea titauhia ia ite tatou ia faatere tatou iho hou tatou a nehenehe ai ia faatere ia vetahi ê?

  • I to outou mana‘o, eaha te auraa o te parau a te Peresideni Young a haapii ai oia e “te horo‘araa rahi a‘e ta te Atua i te horo‘a mai i te taata, o te ite mau ïa, te ite papu, te ite aueue ore i te faatere ia tatou iho”? Nahea tatou ia faatere ia tatou iho ma te auraro atoa i te hinaaro o te Metua?

E nehenehe ia tatou ia faatere i to tatou mau hiaai e i te mana‘o o to tatou aau.

  • Eaha te tahi pae o te mau “hiaai tia ore” te titauhia ia tatou ia haavi? Nahea tatou ia manuïa i roto i te haaviraa i te mau hiaai e te mau ohipa mai te reira te huru?

  • Nahea tatou e ite ai i te taa-ê-raa i te “riri parau tia” mai te faaitehia e te Faaora i tera taime e tera taime, e te “riri ino”? (A hi‘o atoa 2 Nephi 1:26.)

  • Eaha te utu‘a o te tuu-noa-raa i to tatou mana‘o riri? (A hi‘o Iakobo 3:5–6.) Eaha te a‘o a te Peresideni Young no te haaviraa i te riri? Nahea te auraroraa i te Varua e tauturu ai ia tatou ia haavi i to tatou riri?

E nehenehe ia tatou ia faatere i ta tatou parau.

  • Nahea tatou ia “roaa te puai no te faatere i to [tatou] mau mana‘o e to [tatou] mau feruriraa”?

  • Eaha te a‘o a te Peresideni Young i te feia o tei parau i te parau ino no te mea e huru tera no ratou?

  • Nahea tatou ia faarata i to tatou vaha ia faahemahia tatou (1) ia faahiti faufaa ore noa i te i‘oa o te Atua, (2) ia afa‘ifa‘i parau no to tatou taata tupu, (3) ia faahapa e aore ra faaino ia vetahi ê (a hi‘o atoa PH&PF 136:23–24), e aore ra (4) ia faahaama e aore ra faaooo i te tahi melo o te utuafare e aore ra i te hoê hoa? (A hi‘o atoa PH&PF 52:16.)

  • Eaha ta tatou e rave ia tupu to tatou mana‘o ino ia vetahi ê?

Hōho’a
President Brigham Young

Ua haapii te Peresideni Young i te Feia Mo‘a ia haapaari te mau tuhaa atoa o to ratou oraraa.