Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 41: Te Mau Oro‘a o te Hiero


Pene 41

Te Mau Oro‘a o te Hiero

Te rahi noa’tura te hamani ino i te Feia Mo‘a e te rahi atoa atura te hinaaro i te faarue ia Nauvoo e faaitoito atura te Peresideni Brigham Young i roto i te hiero no te haamaitai i te Feia Mo‘a i te mau oro‘a mo‘a hou ratou a reva ai. Ua papa‘i oia e, i te hoê mahana, “hoê hanere maha ahuru ma toru taata tei farii i to ratou oro‘a hiero i roto i te Hiero. … No te onoono rahi i faaitehia e te Feia Mo‘a no te farii i te mau oro‘a [o te Hiero], e no to matou atoa onoono rahi no te faatere i te reira; no reira, ua pûpû roa vau ia’u i te raveraa i te ohipa a te Fatu i roto i te Hiero i te pô e te ao, e maha ana‘e hora taotororaa, i te mahana hoê, e hoê ana‘e ho‘iraa i te fare i te hebetoma” (HC, 7:567). I to’na taeraa i te pae i te tooâ o te râ, ua maiti ihora te Peresideni Young i te vahi no te hiero apî. Ua faatere oia i te paturaa i na hiero e maha i Utah—i Salt Lake City, i St. George, Manti, e Logan; tera râ, o te hiero i St. George ana‘e tei oti hou to’na poheraa. I te 1 Tenuare 1877, ua a’o atu oia i te amuiraa o tei putuputu no te haamo‘araa i te tahua matamua o te hiero i St. George, e no te paruparu rahi o to’na avae, ua titauhia ia afa‘ihia oia i roto i te piha i nia i te hoê parahiraa e ua parau atura oia na ô atura: “Ua farii tatou i te mau haamaitairaa o tei ore roa i roaa i te tahi ê noa’tu taata i te ao nei. … Ia feruri ana‘e au i teie tumu parau nei, ua hinaaro vau ia haruru to’u reo mai te patiri ei faaararaa i te nunaa” (DNSW, 16 Jan. 1877, 1).

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

Ua riro te mau hiero ei fare no te Fatu ei reira te mau oro‘a mo‘a e faaterehia ai no te faaineine i te Feia Mo‘a no te faateiteiraa.

Eui mai paha outou i te uiraa, no te aha tatou e patu ai i te mau hiero. E patu tatou i te mau hiero no te mea e aore roa e fare i nia i te fenua atoa nei o tei patuhia i te i‘oa o te Atua o tei au i to’na huru, o tei au hoi ia paraunoa-hia e ana fare no’na. Te vai ra te mau vahi e tia ai i te Fatu ia haere mai e ia parahi mai, ia au i to’na hinaaro. E itehia ïa i nia i te tupua‘i mou‘a, e aore ra i roto i te hoê ana, e aore ra i te mau vahi i ore roa ai te taata hara i taahi i te repo i to’na avae viivii (DBY, 393–94).

E titau oia i to’na mau tavini ia patu i te hoê fare no’na e tia ai ia’na ia haere mai e faaite mai i to’na hinaaro (DBY, 394).

“E titau anei te Fatu ia tatou ia patu i te hoê hiero?” E nehenehe ia’u ia parau e e titau oia i te reira mai ta’na atoa i titau ia patuhia te hiero i tera vahi e tera vahi, i tera tau e tera tau. Ia ani mai outou e, “E te Taeae Brigham, ua ite anei oe i te reira; i farii na anei oe i te hoê heheuraa no te ra‘i mai no te reira?” Oia mau, ta’u e parau atu ia outou e, tei roto tamau noa taua heheuraa ra i i to’u nei feruriraa (DBY, 411).

E patu tatou i te mau hiero. O te reira te ture i horo‘ahia i te mau tamarii a te taata (DBY, 393).

Eita e tia ia tatou … ia faatere i te mau oro‘a hau atu o te Atua no te taata, ma te îraa, ia au i te ture … maori râ ia patu tatou i te hoê hiero no te rave i te reira (DBY, 394–95).

E parau mai vetahi, “Aita vau i hinaaro i te rave i te reira no te mea e, aita e ore, ia patu tatou i te hoê hiero, e aro mai te diabolo.” O vau nei râ, ua hinaaro vau i te aro faahou atu ia’na (DBY, 410).

Ua patu tatou i te hoê hiero i Kirtland e te tahi i Nauvoo; e ere anei ua aro tamau mai te diabolo a patu ai tatou? Oia mau, i te mau hebetoma atoa e te mau mahana atoa (DBY, 410).

Ua faaoti au, na roto i te tautururaa a te Fatu e te tautururaa a teie nei feia, ia patu i te hoê fare no te Fatu. E ui mai paha outou e, “E parahi anei oia i reira?” E rave oia ia au i to’na hinaaro; eita e tia ia’u ia faaue i te Fatu. E patu râ tatou i te hoê fare no’na e, ia hinaaro oia i te farerei mai ia tatou, e vahi ïa tera no‘na e parahi mai ai, e aore ra ia tono mai oia i te hoê o to‘na mau tavini, ua nahonaho ïa te hoê parahiraa no ratou. Ua patu vau i te hoê fare no’u, e te pae rahi o outou, ua na reira atoa, i teie nei râ, eita anei tatou e patu i te hoê fare no te Fatu (DBY, 411).

E hinaaro anei tatou i te hoê hiero? Oia mau, no te faaineine ia tatou no te tomo atu na te uputa i te oire e roaa ai i te Feia Mo‘a to ratou faaearaa. Te mau oro‘a e titauhia no te reira …eita ïa e tia ia [faaterehia] ia ore te hoê vahi au no te reira. Ua hinaaro tatou i te hoê hiero, eiaha no te amuiraa i te huiraatira, no te Autahu‘araa râ, ei reira e tia ai ia faanahonaho maite i te Autahu‘araa ia au i te faanahoraa e i roto i na tuhaa no te reira [Aarona e Melehizedeka], no te faatere i te oro‘a o te Autahu‘araa i te Feia Mo‘a no to ratou faateiteiraa (DBY, 394).

E riro te hiero ei vahi no te oro‘a hiero—no te faanahonahoraa e te haamaramaramaraa i te Autahu‘araa (DBY, 412).

Ua fana‘o tatou i te haamaitairaa no te tomoraa i roto i te hoê hiero, i patuhia i te i‘oa o te Atua, e i te faariiraa i te mau oro‘a o to’na fare, ma te mau taviri e te mau haamaitairaa ei faaineineraa no te tomoraa i roto i te mau “oraraa” [a hi‘o PH&PF 132:22]; ua fana‘o atoa tatou i te haamaitairaa no te raveraa i te reira no to tatou mau metua tane e to tatou mau metua vahine, to tatou mau tupuna tane e to tatou mau tupuna vahine, no ratou atoa o tei mairi i te taoto ma te ore i farii i te Evanelia (DBY, 394).

Te taata o tei amui mai ia tatou i te mau oro‘a o te hiero, o ratou ana‘e ïa tei ite i te oaoa no te iteraa e e rave ohipa tatou i piha‘i iho i to tatou Fatu e to tatou Faaora; e tuhaa haehaa ta tatou i amo i roto i te ohipa faaoraraa rahi; ua farii tatou i te haamaitairaa no te fariiraa e te haapa‘oraa i te parau mau, e no te farii i te oaoa e roaa mai na roto i te Evanelia ana‘e; e no te raveraa i taua mau oro‘a ra eiaha no tatou ana‘e ra, no to tatou mau metua e to tatou mau tupuna atoa râ o tei mairi i te taoto ma te ore i farii i te Evanelia, ia tia ia ratou atoa ia inu i te pape ora, e ia haavahia ratou e te taata i te tino ra [a hi‘o 1 Petero 4:6].E fana‘oraa te reira, e haamaitairaa tei ore roa e iteâ i te taata maori râ o tei farii i te reira. E mea oaoa na tatou ia ite na roto i to tatou faaroo e na roto i te mana‘o e roaa mai i te varua heheuraa i roto ia tatou e ua fariihia ta tatou mau ohipa e te Fatu. E oaoa hau ê to tatou i te amuiraa te tahi i te tahi, te feia ruhiruhiâ, te feia paari, e te taure‘are‘a, ua oaoa atoa ïa e ua mauruuru te aau i teie ohipa hanahana (DBY, 419–20).

E haapa‘o tatou i te mau mea ta te Fatu e titau, ma te vaiiho ia’na ia haapa‘o i te hopea o te reira. E haa tatou ma te aau oaoa; e ia patu i tatou i te hoê hiero e au i te hoê milioni tara, e ua titau hoi te reira i te taatoaraa o to tatou taime e ta tatou faufaa, e mea tia ïa ia faarue tatou i te reira ma te aau oaoa ia titau mai te Fatu i te reira i roto i to’na aroha. Ia faatia te Fatu i to tatou mau enemi ia tiahi ê ia tatou i te reira, inaha, e mea tia ia faarue tatou i te reira ma te aau oaoa mai te mea ra ia tatou e, e haamaitairaa te reira. Eiaha tatou e haape‘ape‘a i ta te Fatu e rave, eiaha atoa i to’na faataaraa i te ohipa a to’na mau tavini. Ia faaue râ oia, ia haapa‘o to’na mau taata e tia ai. Ahiri e a patu ai tatou i teie hiero ua ite tatou e, ia oti mai te reira, eita ïa tatou e tomo a‘e i roto, e mea tia ïa ia oaoa noa tatou e mai te mea ra e, e parahi â tatou i ŏ nei e tauasini noa’tu matahiti a fana‘o ai i te reira (DBY, 411).

E mea tia ia rave outou i taua ohipa ra, e ia ore ana‘e, eita ïa e oti. Aita tatou i hinaaro i te taata ia amuamu no teie hiero. Mai te mea e, aita e nehenehe ia outou ia haamata ma te aau oaoa, e ia patu i te fare e hope roa a‘e ma te aau oaoa, a haere ïa i California, e ia oioi i te haere. A hamani i te hoê kafa auro a haamori ai i te reira. Mai te mea e te mau oro‘a faaoraraa, no outou, no to outou fetii ora e to outou fetii pohe, e ere ïa i te mea matamua i roto i to outou aau, i roto i ta outou ohipa, e i roto i ta outou mau faufaa, a haere! A aufau haapee i ta outou mau tarahu mai te mea e te vai ra, a haere ai ma te hau, a faaite ai i te Atua e i to’na Feia Mo‘a e ta outou parau, to outou ïa huru mau, tei faaitehia na roto i ta outou mau ohipa (DBY, 417–18).

Ua fana‘o … tatou i te hoê haamaitairaa tei ore roa i faaitehia e, ua fariihia e te tahi nunaa ê atu mai te tau mai â o Adamu, oia hoi, ua patuhia te hoê hiero, i reira te mau oro‘a atoa o te fare o te Atua e tia ai ia horo‘ahia i to’na mau taata. E te mau taeae e te mau tuahine, ua maramarama anei ia outou te reira? (DBY, 393).

Na roto i te oro‘a hiero e tia ai ia tatou ia ho‘i i mua i te aro o te Fatu ia tae i te hoê mahana.

Te mau oro‘a faaineineraa … i faaterehia [i roto i te Hiero i Kirtland], noa’tu â ua apitihia te reira e te taviniraa a te mau melahi, e te taeraa mai o te Fatu o Iesu Mesia, e faahoho‘araa iti na‘ina‘i noa ïa no te îraa o te mau oro‘a o te fare o te Fatu; ua faatupu râ te Diabolo i te mana‘o i roto i te taata e rave rahi e, ua farii ratou i te taatoaraa, e ua au to ratou ite i to te Atua ra; ua taiva ratou, e ua haere i hade. Ia papu râ to outou mana‘o, e te mau taeae, e mea iti roa te mau Peresibutero no Iseraela, i nia i te fenua i teie mahana, o tei ite i te auraa o te parau te oro‘a hiero. No te ite i te oro‘a hiero, ia farii ratou i te reira e tia ai; e no te farii i te reira, ia patuhia te hoê hiero e tia ai (DBY, 415–16).

E horo‘a poto noa vau i te auraa o te reira. To outou oro‘a hiero, o te fariiraa ïa i te mau oro‘a i roto i te fare o te Fatu o tei titauhia ia outou, ia faarue ana‘e mai outou i teie nei oraraa, no te ho‘i faahou atu i mua i te aro o te Metua, ma te haere i mua i te mau melahi e tia i reira ei tia‘i (DBY, 416).

O vai ïa taata i roto i teie nei amuiraa, tei farii i taua oro‘a hiero ra e ua maramarama i te reira? … Tei rotopu ia outou te mau taviri no taua mau oro‘a hiero ra, e ua tauasini te taata tei farii i te reira, e no reira, eiaha te Diabolo, e to’na mau tavini atoa, ia mana‘o e e nehenehe ia’na ia haamou i te Autahu‘araa mo‘a i te fenua nei, na roto i te haapoheraa i te tahi pae, eita hoi e nehenehe ia’na ia na reira. Ua faatoro faahou te Atua i to’na rima, no te taime hopea, no te faaora i to’na mau taata, oia te feia aau parau tia, e aita hoi e nehenehe ia Lucifero ia tape‘a ia’na (DBY, 416).

E mea titau-roa-hia ia farii te Feia Mo‘a i te mau oro‘a hau atu no te fare o te Atua hou a hope ai teie oraraa poto nei, ia ineine ratou e ia nehenehe hoi ia haere i mua i te mau tia‘i e tae atu ai i te basileia tiretiera e i mua i te aro o te Atua (DBY, 395).

Te mau oro‘a o te fare o te Atua, no te ora ïa o te mau tamarii a Adamu. O tatou ana‘e ra tei nia i te fenua nei i teie nei, o ta tatou i ite e, o tei mau i te mau taviri no te ora i horo‘ahia i te tamarii a te taata no te ra‘i mai e te Fatu Mana Hope, e i te mea e te vai nei te mau taata o tei mau i taua mau taviri ra, e mea faufaa ia faaohipahia te reira no te ora o te mau tamarii a Adamu. Te paturaa i te mau hiero, te mau vahi e faaterehia ai te mau oro‘a no te ora, e mea titauhia ïa te reira no te faaotiraa i te rave‘a no te ora, e o te reira hoi te hoê tumu parau hanahana ia a‘ohia atu i te Feia Mo‘a (DBY, 396–97).

I te tahi mau taime, ua hinaaro vau i te a‘o ‘eta‘eta atu i te mau tane e te mau vahine o tei tomo i roto i te mau fafauraa ma te ore i ite i te auraa o te mau fafauraa ta ratou e rave ra, e o tei ore hoi i faaitoito re‘a no te haapa‘o i te reira (DBY, 396).

Te vai ra te tahi mau Peresibutero o tei haere i te mau fenua poro ai i te Evanelia no te ora e te faaoraraa, e ua ho‘i maira ma te ore i maramarama i te huru o te fafauraa. Ua papa‘ihia i roto i te Bibilia e, ia faaitoito te taata atoa i te rave i ta’na mau euhe, ino noa’tu â oia i te reira [a hi‘o Koheleta 5:4–5]; na roto i te reira outou e faaite atu ai i te mau mea i hamanihia e i te Atua hoi, e ua î to outou aau i te parau tia (DBY, 396).

E tia i te mau oro‘a taatiraa ia taati i te mau huaai parau tia o Adamu e a muri noa’tu na roto i te mana o te autahu‘araa.

E rave rahi te oro‘a o te fare o te Atua o te tia ia ravehia i roto i te hoê hiero o tei faatia-taa-ê-hia no te reira. Te vai ra te mau oro‘a ê atu o te tia ia tatou ia faatere i rapae i te hiero. Ua ite outou e te vai ra te tahi mau oro‘a ta outou i farii na—te bapetizoraa, te tuuraa rima no te horo‘araa i te Varua Maitai, … e rave rahi te haamaitairaa e horo‘ahia i te taata, e tia ïa ia tatou ia farii i rapae i te hiero. Te vai ra te mau haamaitairaa ê atu o te ore e fariihia, e te mau oro‘a o te ore e ravehia ia au i te ture ta te Fatu i heheu mai, ia ore te reira ia ravehia i roto i te hoê hiero i faaineinehia no te reira . … Ia tae tatou i te mau oro‘a taatiraa [no te feia pohe], te mau oro‘a e au i te Autahu‘araa mo‘a, no te taati i te mau taamuraa no te Autahu‘araa mai to tatou Metua Adamu e tae roa a‘enei, na roto i te taatiraa te mau tamarii i to ratou metua, na roto i to tatou taatiraahia no to tatou mau tupuna, e te aha atu, eita ïa e tia ia ravehia i rapae i te hiero. Ia ravehia te mau oro‘a i roto i te mau hiero o te faatiahia, e taatihia [te mau tamarii] i to ratou [mau metua], e i te feia i mairi i te taoto, e tae roa’tu i to tatou Metua Adamu. E mea titau-roa-hia te reira, no te mea e, ua mutu te taamuraa o te mau u‘i te tahi i te tahi i nia i te fenua nei. Ua faarue te Autahu‘araa i te taata, i te matamua râ, o te taata ïa tei faarue i te Autahu‘araa. Ua hape ratou i te ture ra, ua ruri ê i te oro‘a e ua haapa‘o ore i te fafau mure ore [a hi‘o Isaia 24:5],e ua faarue te Autahu‘araa ia ratou, ua na mua râ ratou i te faarue i te Autahu‘araa. Ua faaho‘ihia mai taua Autahu‘araa nei, e na roto i te mana o te reira, e taatihia tatou i to tatou mau metua, na roto i te oro‘a taatiraa, e ia taatihia te hoê taamuraa mutu ore mai to tatou metua Adamu e tae roa’tu i te hopea o te ao [a hi‘o PH&PF 128:18]. Eita taua oro‘a nei e ravehia maori râ i roto i te hiero; eita atoa te mau tamarii e taatihia i to ratou metua ora maori râ i roto i te hiero . … E te mau metua, ua oti ïa to ratou fariiraa i to ratou iho oro‘a hiero e ua oti hoi to ratou taatiraa no teie tau e no te tau mure ore, e fanau faahou atura ratou i te mau tamarii; ua riro ïa ratou ei tamarii fanauhia i raro a‘e i te fafauraa, e ua riro ratou ei tamarii ai‘a no te basileia ia au i te ture, ua mau ia ratou te mau taviri no te basileia. Te mau tamarii o tei fanauhia i te mau metua hou te metua a tomo ai i roto i te îraa o te mau fafauraa, e mea tia ïa ia ratou ia taatihia i to ratou mau metua i roto i te hiero ia riro ratou ei tamarii ai‘a no te Autahu‘araa. Parau mau, e tia ia ratou ia farii i te mau oro‘a, e tia ia ratou ia farii i to ratou iho oro‘a hiero, e ia haamaitai-amui-hia ratou i piha‘i iho i to ratou atoa mau metua; eita râ e tia i te mau metua ia tape‘a mai ia ratou ia au i te ture i roto i te mau tau mure ore, maori râ, ia taatihia te mau tamarii ia ratou. Eita râ te taamuraa e vai mutu ore ahiri aita taua oro‘a taatiraa ra i ravehia (DBY, 399–401).

Ahiri aita te mau mea i heheuhia mai no te mau oro‘a taatiraa, te mau tamarii tei fanauhia i rapae i te fafauraa, aita ïa e tia ia ratou ia taatihia i to ratou mau metua (DBY, 397).

E mea tia ia ravehia te mau oro‘a taatiraa i ŏ nei … e ia tia roa te tuatiraa i te mau u‘i i roto i te oro‘a taatiraa e tae roa’tu i te Metua ra ia Adamu; no reira, ua faauehia tatou ia haaputuputu ia tatou, ia faarue ia Babulonia [a hi‘o PH&PF 133:14],e ia haamo‘a ia tatou, e ia patu i te Ziona o to tatou Atua, na roto i te paturaa i te mau oire e te mau hiero, e na roto i te faariroraa i te mau vahi medebara ei faaearaa na te taata, e ia haamo‘ahia te fenua nei e ia faaineinehia ei parahiraa no te Atua e te mau melahi (DBY, 407).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

Ua riro te mau hiero ei fare no te Fatu ei reira te mau oro‘a mo‘a e faaterehia ai no te faaineine i te Feia Mo‘a no te faateiteiraa.

  • No te aha tatou e patu ai i te mau hiero? No te aha, ia patuhia te mau hiero, “e aro mai [ai] te diabolo”? I to outou mana‘o, no te aha te Peresideni Young i parau ai e “ua hinaaro vau i te aro faahou atu ia’na “?

  • E mea nahea te taviniraa i roto i te hiero e faariro ai ia tatou ei “rave ohipa … i piha‘i iho i to tatou Fatu e to tatou Faaora”? E mea nahea tatou ia ite e “ua fariihia ta tatou mau ohipa e te Fatu”?

  • Ua parau mai te Peresideni Young e, “Aita tatou i hinaaro i te taata ia amuamu no [te] hiero.” No te aha e titauhia ai “te aau oaoa” e te hinaaro i te haapa‘o no te paturaa i te mau hiero e no te haamoriraa i roto i te mau hiero? Eaha ta outou i rave o tei tauturu ia outou ia ore ia amuamu no te paturaa i te mau hiero e no te haamoriraa i roto i te mau hiero? No te aha e mea tia roa ia riro te mau oro‘a no te ora e te faaoraraa ei “mea matamua i roto i to outou aau, i roto i ta outou ohipa”?

Na roto i te oro‘a hiero e tia ai ia tatou ia ho‘i i mua i te aro o te Fatu ia tae i te hoê mahana.

  • Eaha ta te Peresideni Young i haapii no te tumu o te oro‘a hiero?

  • Eaha te mau fifi e roaa mai na roto i te raveraa i te mau fafauraa ma te ore e ite i te huru mo‘a no te reira? Nahea tatou ia maramarama i te huru o ta tatou mau fafauraa e ia “faaitoito … no te haapa‘o i te reira”? Nahea tatou ia tauturu i ta tatou mau tamarii ia maramarama ratou i te huru mo‘a o te mau fafauraa i ravehia i roto i te hiero?

E tia i te mau oro‘a taatiraa ia taatii te mau huaai parau tia o Adamu e a muri noa’tu na roto i te mana o te autahu‘araa.

  • Eaha te auraa o te parau “ia taatihia te hoê taamuraa mutu ore mai to tatou metua Adamu e tae roa’tu i te hopea o te ao”? Eaha ta tatou hopoi‘a i roto i te haamauraa i te reira taamuraa? (A hi‘o atoa PH&PF 128:18). Nahea te haamauraa i te reira huru taamuraa e haamaitai ai ia tatou e i to tatou mau utuafare i teie nei e a muri atu?

  • Nahea te oro‘a taatiraa e tauturu ai ia tatou “ia faarue ia Babulonia, e ia haamo‘a ia tatou, e ia patu i te Ziona o to tatou Atua”?

  • Eaha ta outou e rave no te haafaufaa i te oro‘a taatiraa i roto i to outou oraraa? Eaha te huru o to outou aau ia ite outou e, e tia ia outou ia haamau i te mau taamuraa mure ore i to outou mau tupuna, i to outou mau huaai e i to outou utuafare? Nahea taua iteraa ra e au ai i to outou mana‘o no te haapa‘oraa i te evanelia i te mau mahana atoa?

Hōho’a
Nauvoo Temple

Te hoê hoho‘a no roto mai i te mau hoho‘a varavara no te Hiero i Nauvoo. Te Peresideni Young e vetahi ê atu melo o te Tino Ahuru Ma Piti, ua tavini ïa ratou i te ao e te pô ia nehenehe i te Feia Mo‘a tiamâ ia farii i to ratou oro‘a hiero i roto i te Hiero i Nauvoo hou ratou i faarue ai no te haere i te Faa no Salt Lake.

Hōho’a
St. George Temple

Te Hiero i St. George, o te hiero matamua ïa tei faaotihia e tei haamo‘ahia i Utah.