Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 10: Te Mana o te Varua Maitai


Pene 10

Te Mana o te Varua Maitai

Ua parau mai te Peresideni Young e: “I to’u iteraa i te hoê taata aravihi ore i te parau, e aore ta’na e taleni no te orero i mua i te taata, maa vahi iti tei roaa ia’na ia parau, ‘Ua ite au, na roto i te mana o te Varua Maitai, e parau mau te Buka a Moromona, e Peropheta Iosepha Semita a te Fatu,’ inaha, ua na roto maira te Varua Maitai i taua taata ra e haamaramarama ihora i to’u feruriraa, e te maramarama, te hanahana e te tahuti ore, ua tau mai ïa i nia ia’u.” Ua na ô mai oia e, ua haaatihia oia e te reira, e ua faaîhia hoi, e ua ite ihora oia iho e, e parau mau te faaiteraa a taua taata ra (DNW, 9 Feb. 1854, 4). Ua haapii te Peresideni Young e, ua riro te Varua Maitai ei “horo‘araa taa ê a te Metua” (DBY, 160), o tei horo‘ahia ia au i to tatou haapa‘o maitai, e na’na e haapii ia tatou i te mau mea atoa ra, e na’na hoi e arata‘i ia tatou i te maitai-roa-raa.

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

Te Varua Maitai, o te hoê ïa horo‘araa ïa no ŏ mai i te Atua ra o ta tatou e farii ia au i te paari o te Atua e ia au hoi i to tatou haapa‘o maitai.

Ia maramarama i te mau parau tumu matamua o te Evanelia—ia maramarama maitai i te reira, e titauhia i te taata ia farii i te paari no nia maira; e titauhia ia’na ia haamaramaramahia e te Varua Maitai; e titauhia ia ineine to’na feruriraa i te heheuraa; e titauhia ia farii oia iho i te mau haamaitairaa o te ora, ia nehenehe ia’na ia horo‘a atu i te reira ia vetahi ê (DBY, 152).

Eaha te titauhia ia tatou ia tae tatou i te matahiti e ite ai ia tatou to tatou mana‘o? E mea titau-mau-hia ïa, inaha ua riro te reira ei haapa‘oraa o te ra‘i ra, e ore hoi e itehia ia outou e ia’u te haamatararaa no te reira, i te mea hoi e, aita roa to te reira e haamataraa, mai te tau e te tau e a muri e a muri noa’tu—e titauhia ia tatou ia haere i raro i te pape i te bapetizoraa. O te pûna pape, te hoê ïa mea o tei au i te huru viivii ore o te mau tau mure ore. A haere i raro i te pape, bapezitohia ai ia matara te hara, e ia tuuhia te rima i nia ia tatou no te faariro ia tatou ei melo o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Ei reira ra, a farii ai i te Varua o te Parau Mau, oia hoi te Varua Maitai (DBY, 159).

I roto i te Faufaa Apî e te Buka a Moromona, e haapii tatou e, ia porohia te Evanelia, e haapiihia atu te taata ia tiaturi i te Fatu ia Iesu Mesia, ia tatarahapa i ta ratou mau hara, ia bapetizohia ia matara te hara, e ia farii i te Varua Maitai na roto i te tuuraa rima; ua riro ïa te Varua Maitai ei horo‘araa taa ê a te Metua e o oia to’na tavini. E horo‘a atoa te Metua i te ite na roto i te mau melahi, e na roto atoa i te faaûrûraa a te Varua Mo‘a, e na roto i te haamahoraraa i te feruriraa o te Feia Mo‘a ia ite ratou i roto i te mau orama te mau mea ia au to ratou huru i roto i te tau mure ore. Ia haapiihia atu te mau parau haapiiraa apî, apî noa’tu â te reira i te feia e faaroo maira, e mea papu maitai ïa to te reira mau parau tumu e te mea ohie ia ite, e no te iteoioi- raa, e mana‘o pinepine te feia e faaroo maira i te reira e, ua ite ê na ratou i te reira mau mea. Te tumu no te reira, o te mana ïa o te Varua o te Parau Mau i nia i te varua o te maramarama o tei roto i te mau taata atoa [a hi‘o PH&PF 6:15]. Taua mana no ŏ mai i te ra‘i ra, te haapii tamau noa nei ïa i te mau tamarii o te taata (DBY, 160).

E horo‘ahia te mau horo‘araa o te Evanelia no te haapuai i te faaroo o te feia faaroo ra (DBY, 161).

Te tiaturi nei tatou e e tia ia tatou ia farii i te horo‘araa i te Varua Maitai… ia au i te faaotiraa e te paari o te Atua e ia au hoi i to tatou haapa‘o maitai; na te reira horo‘araa e faaite faahou ia tatou i te mau mea atoa, to mutaa ihora, to teie nei, e to muri a‘e, o te titauhia ia tatou ia ite, mai te au i te ineineraa o to tatou nei feruriraa no te farii i te ite o te Atua i heheuhia e taua Tia ite hope ra. Te Varua Maitai, o to te Atua ïa tavini, e ua faauehia ia’na ia farerei i te mau tamaiti e te mau tamahine a te taata. Te mau taata maramarama atoa to teie nei ao, hoê â ïa to ratou tumu haapiiraa (DBY, 160–61).

Na te faarooraa atu e te haapa‘oraa atu i te faaûrûraa o te Varua Maitai e arata‘i ia tatou i te maitai-roa-raa.

O teie to’u iteraa, ia haapa‘o outou i te mau haapiiraa a Iesu Mesia e ta’na mau Aposetolo, mai tei papa‘ihia i roto i te Faufaa Apî, e farii ïa te mau tane e te mau vahine atoa i te Varua Maitai. … E ite ratou i te mau mea e vai nei, te mau mea e vai a muri atu, e te mau mea i vai na hoi. E maramarama ratou i te mau mea i te ra‘i te mau mea i nia i te fenua nei, e te mau mea i raro a‘e i te fenua, te mau mea o te tau, e te mau mea o te tau mure ore, ia au i to ratou mau piiraa e to ratou mau aravihi (DBY, 161).

Mai te mea e ua hinaaro outou i te mana‘o e te hinaaro o te Atua . … a titau atu ïa, hoê â to outou tiaraa no te farii i te reira e te tiaraa o te tahi noa’tu melo o te Ekalesia e te Basileia o te Atua. Tei ia outou te haamaitairaa e te hopoi‘a no te ora i te huru oraraa e nehenehe ai ia outou ia ite i te parau a te Atua ia parauhia mai e ia ite i te mana‘o o te Fatu ia heheuhia mai. Te parau atu nei au ia outou e, tei ia outou te hopoi‘a no te ora i te huru oraraa e ite ai outou, e e maramarama ai hoi i taua mau mea ra (DBY, 163).

No reira, a ora mai te au i te mau parau atoa no roto mai i te vaha o te Atua, na roto i te mau taata ta’na i faataa i nia i te fenua nei, e ia tae roa’tu tatou i te maitai-roa-raa (DBY, 159).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

Te Varua Maitai, o te hoê ïa horo‘araa ïa no ŏ mai i te Atua ra o ta tatou e farii ia au i te paari o te Atua e ia au hoi i to tatou haapa‘o maitai.

  • Eaha te tia ia mauhia e te taata “ia maramarama maitai” oia i te mau parau tumu matamua o te Evanelia? No te aha? (A hi‘o atoa Isaia 55:8–9.)

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, “ia porohia te Evanelia,” eaha te haapiihia atu i te mau taata? Eaha te auraa o te reira mau haamaitairaa, o tei na roto mai i to outou haapiiraahia i te evanelia, i roto i to outou oraraa?

  • Eaha te ohipa a te Varua Maitai i roto i to outou oraraa? E mea nahea te mana o te Varua Maitai i te faariro i te mau parau haapiiraa apî ei mea mâtau-ê-hia na? Nahea outou ia ite e, te tahi mana‘o, te tahi feruriraa e te tahi ite, no roto mai anei i to outou iho aau, e no ŏ mai anei i te Varua Maitai?

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, e mea nahea “e tia [ai] ia tatou ia farii i te horo‘araa i te Varua Maitai”? Eaha te mau fifi no te oraraa ma te ore e farii i te mana o te Varua Maitai, e aore ra no te oraraa i raro a‘e i te mana o te mau pû ite paieti ore?

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te mau mea ta te Varua Maitai e tauturu ia tatou i te ite? Eaha ta tatou hopoi‘a no te roaa mai te reira huru ite? Ua roaa ana‘e ia tatou te reira ite, eaha atura ta tatou hopoi‘a i reira?

Na te faarooraa atu e te haapa‘oraa atu i te faaûrûraa o te Varua Maitai e arata‘i ia tatou i te maitai-roa-raa.

  • Nahea tatou ia ite “ i te mana‘o e te hinaaro o te Atua”? Eaha te faufaa no te iteraa i te reira? Eaha te mau haamaitairaa o te roaa mai na roto i te titauraa e te peeraa i te mau faaûrûraa o te Varua Maitai e o te mau tavini e faataahia e te Atua?

  • Eaha te mau mea ta outou i ora mai e ta vetahi ê i ora mai o tei tauturu ia outou i te tiaturi e, e nehenehe i te Varua Maitai ia tauturu ia outou i te ite e i te haapa‘o i te mana‘o e te hinaaro o te Atua i roto i to outou oraraa i te mahana tataitahi? (A hi‘o atoa 1 Nephi 22:2 e 2 Nephi 32:2–3.)

Hōho’a
woman receiving gift of Holy Ghost

Ua haapii te Peresideni Young e, na te horo‘araa i te Varua Maitai “e faaite faahou ia tatou i te mau mea atoa… o te titauhia ia tatou ia ite” no to tatou ora (DBY, 160).