Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 26: Te Oaoa e te Mau Taatiraa Au


Pene 26

Te Oaoa e te Mau Taatiraa Au

Ua ite te Peresideni Brigham Young e, te oaoa mau, na roto ana‘e ïa i te oraraa parau tia, ua ite atoa râ oia e, e rave rahi mea au maitai e roaa mai na roto i te faaoaoaraa e te faaare‘are‘araa au. E mea au na’na te teata taata ora, te ori, e te tahi atu mau faaoaoaraa amui e ua faanahonaho oia i te mau rave‘a ia nehenehe i te Feia Mo‘a ia faatupu i te reira mau ohipa faaoaoa, ma te tiaturi e, e mea faufaa te reira no te maitai o te taata. I te oire ra Salt Lake City, ua faatere oia i te paturaa i te Fare Faaoaoa Amui [Social Hall] te vahi e faatupuhia ai te oriraa e te teata taata ora. I te parau no te Fare Faaoaoa Amui ua na ô oia e: “O te reira to tatou fare faaare‘are‘a, e ere râ i te vahi no te faatere i te oro‘a. Ua pûpûhia atu taua fare ra no te tumu i hamanihia ai. … Ua ite hoi outou i te varua e itehia ai i toro i taua fare ra. Ua tomo atu te mau tavana rahi, te mau haava, te mau paruru ture, te feia hoo, te feia e ori haere ra i nia i te purumu, e te vai atura, o tei ore i amui mai i ta tatou ekalesia, eaha ta ratou parau e hope roa a‘e? ‘A tahi ra vau i au roa ai te hoê faaoaoaraa;’ e aita te Feia Mo‘a e au maitai i te tahi atu vahi faaare‘are‘a. … E taime tano to te mau mea atoa, e vahi tano hoi” (DNW, 26 Mar. 1862, 1).

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

Tei roto te oaoa mau i te parau tia e te taviniraa.

Eaha te fâ matamua a te taata nei? Te oaoa. Mai te mea e e horo‘a mai oe i te hanahana na’u, mai te mea e e horo‘a mai oe i te mana na’u, mai te mea e e horo‘a mai oe i te tao‘a rahi na’u, mai te mea e e horo‘a mai oe i te i‘oa maitai na’u, mai te mea e e horo‘a mai oe na’u i te mana i nia i to’u mau taata tupu, eita ïa vau e oaoa noa i reira; tei te huru ïa te roaaraa mai taua mau mea ra, na roto anei i te parau tia e aore ïa aita (DBY, 235).

Te imi nei tatou atoa i te oaoa; te tiaturi nei e roaa mai, te mana‘o nei tatou e o te tumu ïa no teie nei oraraa. Teie râ, te ora ra anei tatou i te oraraa e au ai te oaoa ta tatou e onoono nei? (DBY, 236).

Teihea te oaoa, te oaoa mau? Tei roto ana‘e i te Atua. Na roto i te mauraa i te varua o ta tatou haapa‘oraa mo‘a, e oaoa tatou i te po‘ipo‘i, e oaoa tatou i te avatea, e oaoa tatou i te ahiahi; inaha tei ŏ tatou te varua no te aroha e te tahoê, e te oaoa nei tatou i te varua no te mea e no te Atua ïa, e te oaoa nei tatou i te Atua, inaha na’na e horo‘a i te mau mea maitatai atoa. Te Feia Mo‘a atoa i te Mau Mahana Hopea Nei, o tei ite i te aroha o te Atua i roto i to’na aau, i muri a‘e i to’na fariiraa i te matararaa i ta’na mau hara, na roto i te bapetizoraa, e te tuuraa rima, e maramarama ïa oia e, ua î oia i te popou e te oaoa e te tamahanahana. E riro e tei roto oia i te mauiui, i te hape, i te veve, e aore ra i te fare tape‘araa, ia titauhia te reira, te oaoa noa râ oia. O te reira to tatou iteraa, e e tia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei atoa ia faaite papu i te reira (DBY, 236).

Eaha te huru o to outou aau, e te Feia Mo‘a e, ia î outou i te mana e te aroha o te Atua? Ua hope roa te oaoa o to outou tino (MSS, 15:48).

Te titau nei to te ao atoa nei i te oaoa. Eita ïa e itehia i roto i te auro e te ario, i roto râ i te hau e te aroha (DBY, 235).

Eaha te mea e popou ai te taata? O te mea ïa te horo‘a ia’na te hau (DBY, 235).

Ia oaoa te aau, ua î ïa i te maramarama e te hanahana; aita roa e oto (DBY, 235).

Ia itoito te taata e te parau tia, ua oaoa ïa oia i reira (DBY, 235).

E feruriraa hape to te ao nei ia mana‘o ratou e eita e tia ia ratou ia haapa‘o i te mau faaueraa o te ra‘i, o te taotiahia to ratou oaoaraa i te mau mea au; no te mea e, aita atu e hau mau, aita atu e oaoa mau i te ra‘i anei e i te fenua anei, maori râ o tei roaa i te feia o te tavini i te Fatu. Tei roto i te taviniraa ia’na te popou, te oaoa mau, eita râ te reira e iteâ i te vahi ê atu. Tei roto i te reira te hau e te au maitai, ia î râ te aau i te popou, i te hau, i te hanahana, ua tia roa ïa to’na mauruuru i reira, taua taata ra râ, e tuhaa iti noa ïa ta’na i ite i te mau mea tei faaineinehia a muri a‘e no te feia haapa‘o atoa (DNW, 15 July 1857, 4).

Ua hamanihia tatou no te oaoa i te mau mea ta te Atua e oaoa ra, no te farii i te mau mea ta’na i farii, no te mau i te mau mana ta’na i mau, e te mau maitai atoa o tei horo‘ahia ia’na—e tuuhia te mau mea atoa i raro a‘e i ta’na faatereraa e ta’na mau tamarii haapa‘o, ia oaoa ratou e oia i te mau mea; na te iteraa i te reira e faatupu i te hau i roto i te aau atoa o tei mahora i te maramarama (DBY, 237).

Te vai nei hoê ana‘e iho rave‘a ia oaoa te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, o teie ïa, ia ora ratou i ta ratou haapa‘oraa, oia hoi ia tiaturi i te Evanelia a Iesu Mesia e te mau tuhaa atoa no te reira, ia haapa‘o i te evanelia o te tiamâraa ma te aau atoa, o te rave‘a ïa ia tiamâ mau â tatou. Ia haapa‘o amui tatou i te mau ture a te Atua, ma te haapa‘o i te mau oro‘a no te ora, ei reira e tia ai ia tatou ia ite i te oaoa ta tatou e onoono nei (DBY, 236).

Mai te au i ta’u i feruri pinepine, e ua parau hoi, ia titau mai ta’u hopoi‘a ia’u, e oaoa ïa vau ia reva ê e e oaoa vau ia ho‘i mai, inaha to’u oaoa e to’u hoi tamahanahana hau ê, o te raveraa ïa i ta te Fatu e titau mai ia’u e i ta’u i ite e, e hopoi‘a na’u, noa’tu â i te mea ta te Fatu e titau mai ia’u. O te reira te e‘a e farii ai au i te oaoa e te hau (DN, 6 Feb. 1856, 4).

E oaoa mau to te tane e to te vahine, e to te nunaa, o tei farii i te mau haamaitairaa o te Evanelia a te Tamaiti a te Atua, e o tei ite nahea ia oaoa i ta’na mau haamaitaraa (DBY, 236).

Ua hinaaro tatou i te ite i te mau hoho‘a mata atoa o tei î i te oaoa, e te mau mata atoa o tei anaana i te tiaturi i te oaoa a muri a‘e (DBY, 236).

Te parau atu nei au, ua hinaaro outou i te oaoa faito ore, a faariro ïa ia outou ei Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, a ora i te parau haapiiraa a Iesu Mesia (DNSW, 30 June 1874, 1).

Te taata o tei farii i te iteraa o te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei, e tei roto atoa ia’na te aroha o te Atua, o oia ïa te taata oaoa roa’tu i te ao atoa nei (DBY, 235).

Na roto i te faaoaoaraa ma te varua au e rahi atu ai te maitai o to tatou nei tino e no to tatou nei varua.

E mea tia ia tatou ia haapii i te oaoa i roto i te mau mea o te oraraa nei—nahea ia tere na roto i to tatou oraraa tahuti nei. Aita e oaoaraa, aita e auraa, aita e are‘are‘a, aita ta te aau o te taata e ite, ma te tauturuhia mai e te varua o te heheuraa e hope roa a‘e, o te faanehenehe, o te faaoaoa, o te faatupu i te au e te hau, o te faateitei i te mana‘o o te taata tahuti nei, maori râ o ta te Fatu i faaineine no to’na mau taata. Aita a‘enei oia i opani i to ratou fariiraa i te mau mea au. Aita a‘enei oia i heheu mai i te parau haapiiraa, o ta’u i ite, maori râ o te faaineinehia no te faaî i te aau atoa i te hau e te hanahana, e no te faateitei i te mau mana‘o e te mau huru o te aau i nia a‘e i te mana‘o faufau, e te mana‘o oto, e te mana‘ o pohe, e te mana‘o haavare, e te mana‘o taparuparu. Ua hinaaro te Fatu ia ora tatou ia nehenehe ia tatou ia oaoa i te îraa o te hanahana o te au i te ao teitei a‘e, e ia faarue i te mana‘o rumaruma, e te mana‘o pouri, e te mana‘o pohe o tei parare i nia i to te ao nei (DBY, 237).

E mea ino anei te faaoaoaraa? Ia ite au i ta’u mau tamaiti e ta’u mau tamahine i te faaoaoaraa, i te paraparauraa, i te farerei-haere-raa, i te haereraa na nia i te puaahorofenua, i te haereraa i te tahi ohipa faaoaoa e aore ra i te oriraa, e mea ino anei te reira? E hi‘opoa maite au, e ia faaroo vau i te parau, ia ite au i te hi‘oraa e aore ra i te mata e faaino ra i te mau mea mo‘a e aore ra e ino ai te aau parau tia, e ite oioi ïa to’u aau i te reira, e parau hoi au e, “Mai te mea e e pee noa outou i tena e‘a, eita ïa e arata‘i i te maitai, e mea ino te reira; eita ïa e arata‘i i te tumu no te ora e te maramarama; a pee noa i te e‘a e tae atu ai i te ora mure ore (DBY, 237).

Tei te Feia Mo‘a te fana‘oraa no te oaoa i te mau mea maitatai atoa, inaha no te Fatu te fenua e te mau mea atoa i roto ra [a hi‘o PH&PF 104:14], e ua fafau oia i te taatoaraa o te reira i ta’na Feia Mo‘a; e mea tia râ ia fariihia te reira eiaha ma te varua nounou e te pipiri—eiaha ma te varua faahinaaro, ma te varua râ o te Evanelia; ei reira te mahana e anaana mărû ai i nia ia tatou; e î te mahana tataitahi i te maere, e î hoi te mau mea atoa i te nehenehe rahi, ma te faatupu i te popou, te are‘are‘a, e te faaearaa i te Feia Mo‘a (DBY, 237).

Te faatupuraa i te oaoa i roto ia tatou, e tuhaa ïa o te tumu rahi o te hamaniraa o te taata. Ua haapii au e, eiaha vau ia haape‘ape‘a no te mau mea ta’u e ore e nehenehe ia taui. Mai te mea e e nehenehe ia’u ia rave i te tahi ohipa maitai, e na reira ïa vau; e mai te mea e eita e roaa te tahi mea ia’u, e oaoa noa ïa vau noa’tu â aita ta’u. Na te reira e faaoaoa ia’u e pô te ao (DBY, 236).

No reira, a haapii i te oaoa a fana‘o ai outou i te reira (DBY, 235).

Te oaoa nei tatou i ta tatou mau ohipa faaoaoa. E putuputu pinepine tatou e haamori i te Fatu na roto i te himeneraa, te pureraa, te haapaeraa i te maa, e te farereiraa te tahi i te tahi i roto i te Oro‘a o te Amuraa Maa a te Fatu. I teie nei râ, ua putuputu mai tatou ei amuiraa faaoaoa—no te aha? Ia faafaaea rii to tatou feruriraa e ia farii to tatou tino i te faaoaoaraa o tei au e tei titauhia no te oraraa faito, ia faatupu i te ora maitai no te tino e no te varua (DBY, 240).

Ua faaite pinepine au i te taata i to tatou mau vahi faaoaoaraa e, mai te mea e aita e nehenehe ia ratou ia haere i reira ma te apeehia e te Varua o te Fatu, e mea au ïa ia faaea noa ratou i te fare (DBY, 240).

I roto i ta outou mau taatiraa hoa, e ta outou mau taatiraa atoa, te mana‘o pouri, te mana‘o mauruuru ore, te mana‘o amuamu, te mana‘o oto, te mau mana‘o taahoa—te mau hotu ino atoa o te mana‘o, a vaiiho noa’tu ïa ia topa noa’tu, mai te maa hotu pê e topa mai te amaa ra; a vaiiho noa’tu ia pohe noa’tu te reira, eiaha e opere haere i to outou taata tupu. Ia tupu râ to outou popou e te oaoa, te maramarama e te ite, te parau mau e te viivii ore, a opere maitai atu ïa i to outou taata tupu, e riro hoi te reira ei maitai no ratou, e na te reira atoa e faa‘eta‘eta i te rima o to outou taata tupu (DBY, 240).

E mea tia ia tatou ia imi i te ohipa faaoaoa maitai o tei au i te mau ture o te evanelia.

Ua hamani au i [te] fare teata taata ora no te ume mai i te feia apî no to tatou oire e no te faanahonaho i te faaoaoaraa maitai no te mau tamaroa e te mau tamahine, eiaha ratou ia horo haere noa e imi i te faaoaoaraa. Hou roa te reira a patuhia ai, ua parau vau i te mau Episekopo, “A faanahonaho i ta outou pŭpŭ faaoaoa e to outou mau vahi faaoaoaraa no te faaoaoa i te taata (DBY, 243).

E ino anei to te teata taata ora; to te tahua oriraa; to te vahi haamoriraa; to te nohoraa; to te ao nei? Oia, ia tupu te hinaaro o te taata i te rave i te ino i te hoê noa’tu o taua mau vahi ra. E ino to te farerei-noa-raa te taata no te paraparau, mai te mea e e vaiiho noa ratou ia ratou ia faatupu i te ino a paraparau noa ai ratou (DBY, 243).

I nia i te tahua teata taata ora e nehenehe ia faaite i te hoho‘a o te ino e te hoturaa no te reira, te maitai e te hopea e te utu‘a oaoa no te reira; te paruparu e te ohipa maamaa a te taata, te maitai rahi o te viivii ore e te maitai rahi o te parau mau. E tia i te tahua teata taata ora ia riro ei tautururaa i te terono a‘o o te fare pure i te faatupuraa i roto i te feruriraa o te huiraatira te maramarama o te oraraa viivii ore, e te au ore rahi atoa o te ino rahi o te hara e te măta‘u rahi i ta’na utu‘a. E nehenehe ia faaitehia te e‘a o te hara e te mau tara, te mau apoo e te mau marei no te reira ma te faaite atoa te rave‘a no te faaatea ê i te reira (DBY, 243).

O te mau aamu oto tei auhia e to te ao nei; aita râ vau i au roa; aita vau i hinaaro i te taparahiraa taata e te ri‘ari‘a rahi no te reira e te ohipa ino te arata‘i i reira ia hautihia i mua i ta tatou mau vahine e ta tatou mau tamarii; aita vau i hinaaro ia ho‘i atu te tamarii i te fare ma te mana‘oraa ri‘ari ‘a o. … te ‘o‘e, te pupuhi e te tipi rahi, a tupuhia ai i te pô i te moemoeâ ri‘ari‘a. Ua hinaaro vau ia hautihia te mau teata taata ora o te faatupu i te mana‘o au; e ua hinaaro vau i te feia hauti ia maiti i te mau huru teata taata ora o te haamaitai atu i te huru o te feruriraa o te huiraatira, e o te faateitei atu i te iteraa o te feia mataitai (DBY, 243–44).

Mai te mea e ua hinaaro outou i te ori, a ori ïa; e hoê â huru to outou ineineraa no te hoê pureraa i muri a‘e i to outou oriraa e ahiri aita outou i ori, mai te mea e e Feia Mo‘a outou. Mai te mea e ua hinaaro outou i te ani i te Atua i te tahi mea, hoê â to outou ineineraa no te ani i te reira i te vahi oriraa e to outou ineineraa i te tahi ê atu vahi, mai te mea e e Feia Mo‘a outou (DBY, 243).

[Teie râ,] te feia o tei ore e nehenehe ia tavini i te Atua ma te aau mâ i te vahi oriraa, eiaha ratou ia ori (DBY, 243).

Ua hinaaro vau ia taa-maitai-hia, e ere te upaupa pehe e te orira i te tuhaa no ta tatou haamoriraa. E ui mai paha outou e, No te aha te reira? E pahono atu vau e, ia nehenehe i to’u tino ia tapapa atu i to’u feruriraa. Te haere noa ra to’u feruriraa mai te taata e tâpû noa ra i te vahie, e haere tuutuu ore; o teie tumu vau i au ai i te mau ohipa faaoaoaraa—na te reira e horo‘a mai i te rave‘a no te tatara atu i te reira, no te hautiuti rii, ia faa‘eta ‘eta rii i to’u tino, ia faafaaea rii to’u feruriraa. No te aha? Ia roaa mai te puai, ia faaapîhia, e ia faaoraorahia, ia faaitoitohia, e ia faaaraarahia, eiaha to’u feruriraa ia pau no te ohipa-noa-raa (DBY, 242).

E rave rahi to tatou taeae e to tatou tuahine ruhiruhiâ, no te mau peu a to ratou metua e te mau titauraa a ta ratou mau haapa‘oraa haavare, aita roa a‘enei ratou i haere i nia i te tahua oriraa e aita i tomo i roto i te fare teata taata ora e ia riro mai ratou ei Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, e i teie nei, e au e, e mea puai a‘e to ratou onoono i to ta tatou mau tamarii no taua huru faaoaoaraa ra. No te mea ïa ua ere ratou e hia matahiti i te reira faaoaoaraa o tei faanahonahohia no te faaoaoa i to ratou aau e no te haapuai e no te faa‘eta‘eta i to ratou tino, e ahuru te tauasiniraa tei topa oioi i roto i te menema no te ereraa i te reira faa‘eta‘etaraa no te tino e no te mana‘o. E titau na mea e piti atoa nei i te aupururaa ia vai ‘eta‘eta e ia vai oraora noa. Te mau tuhaa e te mau puai atoa no te mana‘o e no te tino ua horo‘hia ïa e te Atua. Eiaha roa e parau e te mau rave‘a no te hamani e no te aupuru i te ora maitai o te tino e o te mana‘o ua no ŏ mai ïa i hade (DBY, 242).

Mai te mea e ua hinaaro outou i te ori, i te tata‘uraa hororaa, … e aore ra i te hauti popo, a rave ïa, e a faa‘eta‘eta maitai i to outou tino e a vaiiho i to outou feruriraa ia faafaaea rii (DBY, 243).

Te feia o tei haapa‘o i te mau fafauraa e ua tavini i to ratou Atua, ia hinaaro ratou i te faa‘eta‘eta rii i to ratou tino ia faafaaea rii to ratou feruriraa e ia faarohirohi rii i to ratou tino, a haere, a faaoaoa i roto i te oriraa, e a vaiiho i te Atua ia ô mai i roto i to outou mau feruriraa atoa i reira e i te mau mea atoa e na’na e haamaitai ia outou (DBY, 242).

Ta tatou ohipa, ta tatou haaraa i te mau mahana atoa, to tatou oraraa atoa, tei roto ïa i te otia o ta tatou haapa‘oraa. Teie to tatou tiaturiraa e teie ta tatou e rave. Teie râ, e faatia te Fatu i te mea rave rahi ta’na i ore i faaue. … Aita te Fatu i faaue mai ia’u ia ori, ua ori râ vau: ua ite outou i te reira, no te mea e tei mua to’u oraraa ia outou atoa. Aita te Fatu i faaue mai ia’u ia na reira, faatia râ oia i te reira. Aita vau i ite e ua faaue oia i te mau tamaroa ia haere e hauti popo, ua faatia râ oia i te reira. Aita vau i mana‘o e ua faaue oia ia patu tatou i hoê fare teata taata ora, ua faatia râ oia i te reira, e e nehenehe ia faaite ia outou i te tumu no te reira. E mea titau-roahia te faaoaoaraa e te ohipa hauti no to tatou maitai, mai te mau ohipa paari atoa o te oraraa (DBY, 238).

Ua papu ia’u e, o te feia o te taataahi i to ratou avae, o tei poupou noa i to ratou rima, o tei hiohio, e o te haamaniania i roto i te mau fare teata taata ora, e ohipa hinaaro-ore-hia, aita ïa to ratou e feruriraa, e aita hoi ratou i ite i te taa-ê-raa i te mata oaoa no te faaoaoa i te tahi hoa, e te mata faaooo o te faatupu i te tuhi te tahi i te tahi (DBY, 241).

[Area râ,] a vaiiho i to tatou feruriraa ia himene no te oaoa, e a vaiiho i te ora ia ô mai i roto i te mau tuhaa atoa o te tino; no te mea e te tumu no to tatou putuputuraa no te faa‘eta‘eta i te tino, e no te maitai o te reira (DBY, 240).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

Tei roto te oaoa mau i te parau tia e te taviniraa.

  • No te aha e titau ai te taata i te oaoa? No te aha e mea rahi roa tei ore i ite teihea te oaoa i te vairaa? Eihea te oaoa mau e iteâhia ai? Nahea te evanelia ia horo‘a i te oaoa i te taata e tae noa’tu i te feia i “roto … i te mauiui, i te hape, i te veve, e aore ra i te fare tape‘araa”?

  • E rave rahi te taata tei mana‘o e, ia haapa‘o ratou i te mau faaueraa a te Atua, e faaitihia ïa to ratou tiamâraa e e faaitihia hoi to ratou oaoa. Eaha te mau ohipa ta outou i ora mai e ta outou i ite o tei faaite e, ua hape roa te reira mana‘o—maori râ, na te haapa‘oraa i te mau faaueraa e faatupu i to tatou oaoa, e na te haapa‘o-ore-raa e faatupu i te oto?

  • Eaha te huru o to outou aau ia ite e, “ua hamanihia [outou] no te oaoa i te mau mea ta te Atua e oaoa ra” e ua hinaaro te Metua i te Ra‘i e o Iesu Mesia ia oaoa outou?

  • Eaha ta te Peresideni Young i parau mai e o te rave‘a hoê roa na te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ia oaoa? Nahea te oraraa i te evanelia ia faatupu i te oaoa i roto ia outou?

Na roto i te faaoaoaraa ma te varua au e rahi atu ai te maitai o to tatou nei tino e no to tatou nei varua.

  • I to outou mana‘o, no te aha te Peresideni Young i faaitoito ai ia tatou i roto i te ohipa faaoaoaraa? (A hi‘o PH&PF 136:28.) Nahea te mau ohipa faaoaoaraa ia “faaî i te aau atoa i te hau e te hanahana, e [ia] faateitei i te mau mana‘o e te mau huru o te aau”?

  • Eaha te mau titauraa te tia ia faaotihia hou tatou a amui atu ai i te mau ohipa faaoaoaraa, ia riro te reira ei hamaitairaa i to tatou nei varua, eiaha i to tatou nei tino ana‘e?

  • Ua haapii te Peresideni Young e, e mea tia ia ravehia te mau ohipa faaoaoaraa na roto i te varua tano. Nahea tatou ia haapapu e, tei piha‘i iho ia tatou te Varua o te Fatu i roto i ta tatou mau ohipa faaoaoaraa?

E mea tia ia tatou ia imi i te ohipa faaoaoa maitai o tei au i te mau ture o te evanelia.

  • Eaha te faufaa no te amuiraa atu i te ohipa huru rau, e tae noa’tu i te ohipa faaoaoaraa e te ohipa faaare‘are‘a? Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te mau maitai taa ê te roaa no roto mai i te himene, te ori, e te teata taata ora? Eaha ta’na parau i te feia o tei mana‘o e, ua riro te tahua hautiraa teata taata ora e te tahua oriraa ei vahi no te ino?

  • Eaha ta tatou mau titauraa e tia ai no te maiti i te mau ohipa faaoaoaraa au? Nahea outou ia haapapu e ua ô mai, “te Atua … i roto i to outou mau feruriraa atoa,” amui noa’tu â outou i te mau ohipa faaoaoaraa e te mau hautiraa? Nahea te mau metua ia faaite i te hi‘oraa maitai i mua i ta ratou mau tamarii na roto i te huru o te ohipa faaoaoa ta te mau metua i maiti?

  • No te aha te mau hautiraa i riro ai ei “mea titau-roa-hia … no to tatou maitai, mai te mau ohipa paari atoa o te oraraa”?

  • Nahea outou ia tauturu i te faanahonaho i te mau hautiraa e te mau faaoaoaraa tano e te au no outou, no ta outou mau tamarii, e no vetahi ê i roto i to outou oire?

Hōho’a
American Fork brass band

Ua faaitoito te Peresideni Brigham Young i te Feia Mo‘a ia amui atu i te mau ohipa peu tumu e te mau ohipa taatiraa hoa. Te faaite nei teie hoho‘a i patahia i te matahiti 1858 i te Fare Faaoaoa Amui [Social Hall] i Salt Lake City, o te vahi te reira i tia ai te Feia Mo‘a e rave rahi ia faatupu e ia faaite atu i ta ratou mau taleni.

Hōho’a
cultural hall of Salt Lake City

Te pŭpŭ upaupa pû no te oire ra no American Fork, Utah i te matahiti 1866. Ua au roa te Feia Mo‘a i te himene, e i roto i te pae rahi roa o te mau oire, te vai ra te hoê pŭpŭ upapua.