Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 45: Te Mau Mahana Hopea I


Pene 45

Te Mau Mahana Hopea

I to Brigham Young faatoro‘araahia ei Aposetolo, ua faauehia oia ia “haere e haaputu i te feia i maitihia, ei faaineineraa no te mahana rahi o te taeraa mai o te Fatu”(HC, 2:188). Ua tavini oia i te misioni i te fenua Peretane, e ua haamau oia e to’na mau taeae Aposetolo i te hoê faanahoraa rahi no te pororaa i te evanelia, te nene‘ira i te buka, e te faaineineraa i te feia faafariu no te reva i te pû o te Ekalesia apî i te fenua Marite. I roto i te hoê tuatapaparaa ta’na i faaite i te Peropheta Iosepha Semita, ua parau Elder Young e: “Te haapararehia nei te Evanelia, te riri maira te mau diabolo; e te mea ta’u i ite, … te ruuruu nei ratou i te zizania, te haaputuhia nei te sitona, te rurutaina nei te mau fenua, e te turorirori nei te mau basileia; ‘te tarapape nei te aau taata i te măta‘u, e te mana‘oraa i taua mau mea e fatata i te tupu i te ao nei’” (HC, 4:114). I roto i to’na tiaraa ei taata faatere no te Ekalesia fatata e maha a‘era ahuru matahiti, ua haapii te Peresideni Young i te Feia Mo‘a ia tamau â ratou i te ohipa faaoraraa e eiaha ratou ia măta‘u i te mau ati i tohuhia na no te mau mahana hopea nei.

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

E riro te mau mahana hopea nei ei tau ati rahi.

Te mau mea atoa ta tatou i faaroo a‘enei e ta tatou hoi i ora a‘enei, ei omuaraa ana‘e ïa i te poro‘i o te fatata i te poro‘ihia. Ia faaea te iteraa papu o te mau Peresibutero i te faaitehia atu, e ia parau te Fatu ia ratou e, “A ho‘i mai na i to outou mau fare; na’u e poro‘i i ta’u iho nei poro‘i i te mau fenua o te ao nei,” te mau mea ta outou i ite na, eita ïa e au ia parauhia ei omuaraa i te poro‘i e poro‘ihia atu ma te auahi e te ‘o‘e, ma te vero, te aueueraa fenua, te ûa paari, te ûa, te patiri e te uira, e te haamouraa ri‘ari‘a rahi. E ati iti roa te haamouraa i te tahi mau pereoo auahi ia faaauhia. E faaroo outou no te mau oire faahiahia, o te umerehia neie te taata, e mairi ïa i raro i te fenua, a riro ai ei menema no te feia e parahi ra i reira. E tahiti atu te miti i to’na mau otia e haamo‘e i te mau oire rahi. E parare te o‘eraa maa i nia i te fenua, e tia mai te tahi fenua e aro mai te tahi fenua, e te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia, e te tahi tuhaa fenua e aro mai i te tahi tuhaa fenua, i to tatou nei fenua, e i te mau fenua ĕê; e haamou ratou ratou iho, ma te tau‘a ore i te toto e te ora no to ratou taata tupu, no to ratou utuafare, e ma te tau‘a ore atoa i to ratou iho ora (DBY, 111–12).

Aore a‘enei e mahana i tupu, mai te tau e te tau, mai te haamouraa mai i te ekalesia mau i te tau no te mau Aposetolo, o tei titau i te faaroo e te itoito atoa o te tane e te vahine paieti, e te aravihi, te paari e te mana o te Mana Hope ia vai i nia iho ia ratou, mai tei titauhia i teie nei feia i teie nei mahana. Aore a‘enei taua titauraa i tupu; aore roa a‘enei e tau i nia i te fenua nei, mai te tau mai i mou ai te ekalesia, i iriti-ê -hia ai te Autahu‘araa i te fenua nei, o ta te mau mana no te pouri, e te mau mana no te fenua e no hade i inoino roa, i riri roa, i tairoiro roa i te Atua e i te huru Paieti i nia i te fenua nei, mai tei teie nei mahana (DBY, 112).

Te pato‘i ‘eta‘eta nei te Diabolo ia Iesu i teie nei mai ta’na i pato‘i ia’na i to’na orureraa i te hau i nia i te ra‘i. E ia faarahi te Diabolo i to’na mau nuu na roto i te faaitoitoraa i te taata ia riro ei taata ino, e faarahi atoa ïa Iesu Mesia i to’na mau nuu na roto i te faaitoitoraa i te taata ia riro ei taata haehaa e te parau tia. E haere te mau tamarii a Adamu i te maitiraa a muri rii a‘e, e ua hinaaro ratou i te ite e, ei teihea pŭpŭ te rê (DBY, 112).

E upootia mai te parau tia ia tae i te hopea o te ao.

E tae i te tau e hope ai te turi atoa i te tuu i raro, e hope ai te mau vaha atoa i te fa‘i e i te faaite ia’na; e te feia i ora i nia i te fenua nei e ua pato‘i i te parau no te Atua e te parau no te mau heheuraa no ŏ mai ia’na, e tae ïa i te tau e tahopu ai ratou i raro i te repo ma te haama rahi, e faahaehaa roa ai ia ratou i mua ia’na ma te parau atoa e, “Te vai nei te Atua! E te Atua e, ua huri tua matou ia oe e ua tiaturi ore matou ia oe e ua haafaufaa ore i ta oe a‘o, i teie nei râ, te tahopu nei matou i raro i te repo ma te haama rahi e te faaite mau nei matou e te vai nei te Atua, e o Iesu te Mesia.” E tae mau â i taua tau ra. Tei ia tatou te faaroo o te Evanelia a te Fatu o Iesu (DBY, 112–13).

Eaha ta ratou e rave? E faaroo ratou i te paari no Ziona e te mau arii te feia hau o te mau nunaa, e haere mai ïa i Ziona titau ai i te mau rave‘a a te Fatu, e titau ai i te ite rahi, te paari e te maramarama i faaitehia na roto i te Feia Mo‘a no Tei Teitei (DBY, 113).

E titauhia ia ratou ia tuu i te turi i raro e ia fa‘i e o oia te Atua, e o Iesu, oia i mauiui no te mau hara a to te ao nei, o oia mau â ïa te Ora; e na roto i te haamaniiraa i to’na toto ua faaora oia te i tane, te vahine, te tamarii, te puaa, te manu, te i‘a, e te fenua iho nei i te mau mea atoa ta Ioane i ite e ta`’na i faaroo i te arueraa i nia i te ra‘i [a hi‘o Apokalupo 5:13] (DBY, 113).

E tae i te tau e faahuru-ê-hia ai te ao nei ia au i te mau parau a te peropheta, e ite ai tatou i te haamataraa o te faatere-arii-raa o te parau tia, e te hara e te ino, ia haere ê atu ïa e tia ai. Tera râ, te mana e te parau tumu no te ino, ia au te reira ia parauhia ei parau tumu, eita ïa e tuu a‘e i mua i te haere‘a parau tia o te Faaora, maori râ, ia tura‘i-roa-hia ratou, te tahi vahi i muri i te tahi, e ia aro roa tatou ia roaa te tahi vahi faahou na roto i to tatou puai. Oia, na roto i te puai o te mana‘o e roaa mai na roto i te faaroo e te ohipa maitai, e tupu â te haere‘a o te Evanelia i te rahi, e parare atu, e rahi mai, e manuïa hoi, e ia mana‘o te mau nunaa atoa o te fenua nei e, e tia ia Iesu ia faatere arii ei Arii o te mau nunaa mai ta’na e faatere arii nei ei Arii o te Feia Mo‘a (DBY, 113).

Ua ite anei outou e ua tae i te hora hopea no to Satane faatere-arii-raa i nia i te fenua nei? E haere mai Iesu e faatere arii, e outou atoa i măta‘u i to outou mau enemei, eiaha ïa e măta‘u faahou ia ratou, e măta‘u râ outou o te faaino outou i te Atua, e măta’u o te haapa‘o ore i ta’na mau ture, e măta‘u o te hamani ino i to outou taeae, e aore ra i te tahi noa’tu mea ora i nia i te fenua nei, eiaha râ e măta‘u ia Satane e to’na mana, eiaha atoa ia ratou o te taparahi i te tino nei, no te mea e, e paruru te Atua i to’na ra mau taata (DBY, 114).

I te tereraa o te tau ta tatou e ora nei, te ite nei tatou i te tupuraa i te tohuraa, e i te faaineineraa no te tae-piti-raa mai o to tatou Fatu e to tatou Faaora no te parahi mai i nia i te fenua nei. Te tiaturi nei tatou e, e pa‘oohua- hia te haapuraa haavare, e te oire, te fenua, te hau e aore ra te basileia atoa o te ore e tavini i te Atua, o te haapa‘o ore i te mau parau tumu no te parau mau e te paieti, e pau roa ïa e e haamou-roa-hia hoi (DBY, 114).

E riro te Mileniuma ei tau no te hoêraa, no te hau e no te taviniraa i roto i te hiero.

O teie te auraa o te Mileniuma—te mau aau taata atoa i roto i te Ekalesia e te Basileia o te Atua, ua hoê ïa; e tupu te Basileia e tae noa’tu i te haaviraa i te mau mea atoa i pato‘i mai i te faanahoraa o te ra‘i, e ruuruuhia Satane, e haamauhia taua ruuruuraa ra. Te tahi atu mau mea, e au ïa i te huru i teie nei, e amu tatou, e inu tatou, e oomo hoi tatou i te ahu (DBY, 115).

Ia mo‘a te mau taata, e mo‘a atoa ïa te fenua i raro a‘e i to ratou avae i reira. Ia mo‘a te taata, ia î hoi i te Varua o te Atua, e î atoa ïa te mau animala e te mau mea e nee haere ra i te hau i reira; e horo‘a mai te repo i to’na puai, e to’na hotu, e maa ïa na te taata. Ia rahi atu te viivii ore, e iti mai ïa te mârôraa; ia rahi atu to tatou hamani maitai i te mau animala, e rahi atoa atu ïa te hau, e ore atu hoi te huru taehae o te mau animala. Ia faaea te taata i te tavini i te Diabolo a ora noa ai ratou, ia î teie nei amuiraa i taua varua e taua mana‘o ra, tei roto ïa i teie nei fare te Mileniuma. Ia î te mau taata o teie nei oire i taua varua ra, ia î te mau taata o teie nei tuhaa fenua i taua varua ra, tei ŏ nei ïa te Mileniuma. Ia î … te taata atoa i taua varua ra e inaha, tei ŏ nei te Mileniuma, e na reira hoi ïa ia parare atu na te ao atoa nei (DBY, 115–16).

I roto i te Mileniuma, ia haamauhia te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei ma te mana, te hanahana e te maitai-roa-raa, e ia haavihia te faatereraa a te parau ino o tei vai maoro, ei reira e tia ai i te Feia Mo‘a o te Atua ia patu i to ratou mau hiero, ia riro atoa ei pou i roto i te mau hiero o te Atua [a hi‘o Apokalupo 3:12], e ia rave i te mau oro‘a i reira no to ratou feia pohe. Ei reira tatou e ite ai i to tatou mau hoa i te farereiraa mai, te tahi pae atoa paha ta tatou i mâtau na i ŏ nei … . E farii atoa tatou i te mau heheuraa ia ite i to tatou mau tupuna e tae roa’tu i to tatou Metua Tane ia Adamu e to tatou Metua Vahine ia Eva, e tomo atu hoi tatou i roto i te mau hiero o te Atua e rave i te oro‘a no ratou. Ei reira [te mau tamarii] e taatihia ai i [te mau metua] e ia taamuhia te u‘i e te u‘i i roto i te Autahu‘araa, eiaha te hoê ia mairi, mai to tatou Metua Adamu e tae roa’tu i te hopea o te ao.

O te ohipa te reira a te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i roto i te Mileniuma (DBY, 116).

E mea tia ia haamo‘ahia tatou ei faaineineraa no te Tae-piti-raa Mai o Iesu Mesia.

Eiaha e onoono rahi roa ia haapeepee mai te Fatu i ta’na ohipa. Ia onoono râ tatou i te hoê noa a‘e mea, oia hoi te haamo‘araa i to tatou iho nei aau, te tamâraa i to tatou mau mana‘o, te faaineineraa ia tatou no te taeraa mai o te mau ohipa o te faaoioihia maira. Ia riro te reira ei onoonoraa, ei haapiiraa, ei pure na tatou i te mau mahana atoa, eiaha râ ia onoono ia ite i te haaviraa i te feia ino (DBY, 117).

Ia hoê noa a‘e matahiti anei e ama ai te ao nei i te auahi, e ia hoê tauasini matahiti anei, aita ïa e pe‘ape‘a ia tatou. Tei ia tatou te mau parau o te ora mure ore, e tia hoi ia tatou ia farii i te hanahana, te tahuti ore e te mau ora mure ore, i teie nei râ, e roaa anei ia outou taua mau haamaitairaa ra? (DBY, 117).

E mea tia ia tatou ia patu i te Basileia o te Atua, ia faaora ia Ziona; e mea tia ia tatou ia haamo‘a ia tatou ia ineine tatou ia rave-atoa-hia mai e te Ekalesia a te Matahiapo afa‘ihia ai i nia, e ia tamau â tatou i te haere i mua i te mau mahana atoa e te mau hora atoa, e ia pohe noa’tu tatou, e tiahia mai ïa tatou. Ia ora noa râ tatou, ia riro tatou e Feia Mo‘a e tia ai, i ta tatou mau ohipa atoa, e ia ore ra, e ere ïa tatou i te îraa o te hanahana o te Atua e heheuhia mai (DBY, 444).

Te mahana e tupu ai te mau ohipa a te Fatu, e ere ïa i te ohipa na’u, e aau maitai râ to’na, e te faaoroma‘i, e te haamahu, e vai â hoi to’na riri ma te faaite-ore-hia, a tia‘i noa’tu ai ia pau roa te aroha, ei reira te parau tia e faatere ai. Aita vau i ite e mea nahea te reira, aita atoa vau i hinaaro i te ite i te reira i teie nei. Ua rava‘i ïa ia ite tatou nahea ia tavini i to tatou Atua e ia ora i ta tatou haapa‘oraa, e na reira hoi tatou i te tupu i te maitai i mau i te aro o te Atua (DBY, 117–18).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

E riro te mau mahana hopea nei ei tau ati rahi.

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te mau tamataraa e tupu i te mau mahana hopea nei? No te aha taua mau haavaraa ra e tupu ai i nia i te fenua nei?

  • Ia au i parau a te Peresideni Young i parau e, eaha te tumu hoê roa e faaea ai te hamani-ino-raa i te Ekalesia?

  • E mea nahea te tama‘i i nia i te ra‘i i te tupu-noa-raa i nia i te fenua i teie nei mahana? Eaha te titauhia i “te tane e te vahine paieti” i te mau mahana hopea nei?

E upootia mai te parau tia ia tae i te hopea o te ao.

  • E nahea te feia ino ia parau ia faaroo ratou i “te paari no Ziona”?

  • Eaha te mea e tia ai ia tatou ia măta‘u i roto i teie “hora hopea no to Satane faatere-arii-raa i nia i te fenua nei”? Nahea tatou ia vai măta‘u ore noa i te mau enemi o te parau tia?

  • Ua parau mai te Peresideni Young e e “tura‘i-roa-hia” te feia ino e “e tupu â te haere‘a o te Evanelia i te rahi” na roto “i te puai o te mana‘o e roaa mai na roto i te faaroo e te ohipa maitai.” Nahea te faaroo e riro ai ei “puai o te mana‘o”? Nahea te ohipa maitai e haavi ai i te ino? Nahea tatou ia tauturu ia “tupu â te haere‘a o te Evanelia i te rahi, [ia] parare atu, [ia] rahi mai, e [ia] manuïa hoi”?

E riro te Mileniuma ei tau no te hoêraa, no te hau e no te taviniraa i roto i te hiero.

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te auraa o te Mileniuma? (A hi‘o atoa PH&PF 43:30–31; 88:110.)

  • Nahea te fenua nei e te mau taata e ora nei i reira ia faarirohia ei mea hau e te mo‘a?

  • Eaha te ohipa a te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i roto i te Mileniuma?

E mea tia ia haamo‘ahia tatou ei faaineineraa no te Tae-piti-raa Mai o Iesu Mesia.

  • Ua na ô mai te Peresideni Young e, e mea tia ia tatou ia haamo‘a ia tatou ei faaineineraa no te Tae-piti-raa Mai o Iesu Mesia. Nahea tatou ia haamo‘ahia? (A hi‘o Helamana 3:355; PH&PF 20:31.)

  • No te aha e ere i te mea tia ia haape‘ape‘a tatou i te mahana e te hora no te Tae-piti-raa Mai?

Hōho’a
Christ returning to earth

E haere mai Iesu Mesia na roto i te ata ma te hanahana rahi no te faatupu i te tau mileniuma.