Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 8: Te Faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia


Pene 8

Te Faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia

Ua riro te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia ei mana puai i roto i te oraraa o Brigham Young. Auaa a‘e to’na faaroo i te Faaora e i te evanelia a Iesu Mesia i faaho‘ihia mai i tia ai ia’na ia faaoroma‘i i te mau ati rahi e te mau tamataraa. Na roto i taua faaroo ra, ua reva atu oia e tavini i te misioni e rave rahi; ua faaoroma‘i oia i te mau ati o te Puhapa Ziona; ua riro oia ei taata aueue ore oia e te haapa‘o maitai i te evanelia e i te Peropheta Iosepha Semita i roto i te tau fifi i Kirtland a faarue roa ai te Feia Mo‘a e rave rahi i te Ekalesia. Na roto i taua faaroo ra, ua arata‘i oia i te Feia Mo‘a i te Faa i Salt Lake e ua haamau i te basileia o te Atua i reira. Ua na ô mai oia e: “Ei faaroo to te mau taata e ora nei i roto i teie Ekalesia e tia ai. Eita e tia ia ratou ia haere ma te ite o te mata, e mea titauhia râ ia faaohipa i te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia, ia tia ia fana‘o ratou i te maramarama o te Varua Maitai. Ia haapa‘o ore râ ratou i te reira, e ô mai ïa te varua o teie nei ao i roto ia ratou, e e riro hoi ratou ei mea to‘eto‘e e te faahotu ore, e painu noa’tu ratou i roto i te pouri e te pohe o te pae varua (DNW, 25 Apr. 1855, 2).

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

Te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia, o te parau tumu matamua ïa o te evanelia, e eita e roaa i te taata ia ite i te reira maori râ, na roto i te mana o te Varua Maitai.

Te Evanelia ta tatou e poro nei, o te mana ïa o te Atua ia ora te feia atoa i faaroo ra; e te parau tumu matamua o taua Evanelia ra… . o te faaroo ïa i te Atua, e te faaroo ia Iesu Mesia, ta’na Tamaiti, to tatou Faaora. E mea tia roa ia tatou ia tiaturi e, o oia mau â te taata tei faaitehia i roto i te Papa‘iraa Mo‘a… .E mea tia roa ia tatou ia tiaturi e, o Iesu nei â, ua faasataurohia ïa oia no te mau hara a to te ao nei (DBY, 153).

E nehenehe ia outou ia parau e, aita e faufaa ia haapa‘o atu i te Fatu e i ta’na Evanelia, e aore ra, e nehenehe ia outou ia auraro ia’na e i ta’na Evanelia (DBY, 153).

Ia maramarama i te mau parau tumu matamua o te Evanelia—ia maramarama maitai i te reira, e mea titauhia ïa ia roaa i te taata te paari no nia maira; e mea titauhia ia haamaramaramahia oia e te Varua Maitai; … e mea tia ia’na ia farii i te mau haamaitairaa o te ora no’na iho, ia nehenehe ia’na ia horo‘a atu i te reira ia vetahi ê (DBY, 152).

Te mau tuhaa iti ha‘iha‘i atoa o te parau mau ta te taata i farii, e horo‘araa ïa no ŏ mai i te Atua. E farii tatou i te reira parau mau, a haere atu ai mai te hoê hanahana i te tahi ra, … ma te farii i te ite i te mau mea atoa, e ma te riroraa atoa ei mau Atua, oia ei mau Tamaiti a te Atua. O te feia teretiera teie. O te feia teie ta te Fatu i maiti na roto i to ratou haapa‘o. Aita roa ratou i pato‘i i te parau mau, i to ratou faarooraa i te reira. O te feia teie tei ore i pato‘i i te Evanelia, ua ite râ ia Iesu e i te Atua i to raua huru mau; ua ite i te mau melahi i to ratou ra huru mau. O te feia teie o te haa no te ora o te mau tamarii a Adamu (DBY, 152).

Te faroo i te Mesia, o te hoê ïa horo‘araa no ŏ mai i te Atua o te roaa mai na roto i te tiaturi, te haapa‘o e te ohipa parau tia.

Ia tiaturi outou i te mau parau tumu o te Evanelia e ua roaa ia outou te faaroo, o te hoê ïa horo‘araa no ŏ mai i te Atua, e amui mai â ïa oia i te faaroo, e e tupu te reira i te rahi. E tuu mai oia i te faaroo i nia i to’na ra mau taata ei horo‘araa; to’na ra mau taata râ, tei roto ïa ia ratou iho te rave‘a ia tiaturi e e parau mau anei te Evanelia e e parau haavare anei ïa (DBY, 154).

Ia parau tatou i te parau no te faaroo ei parau tumu rahi, o te mana ïa o te Atua e hamanihia ai te mau ao, e te hoê atoa horo‘araa no ŏ mai i te Atua i te feia o tei tiaturi e o tei haapa‘o i ta’na mau faaueraa. Teie râ aita roa te hoê taata maramarama e ora nei, e taata tavini i te Atua anei e aita anei, o te ora ma te faaohipa ore i te tiaturi. Ia tamata te taata i te ora ma te tiaturi ore, hoê â huru e ia tamata oia i te ora ma te huti ore i te aho. E mea tia râ ia’na ia tiaturi i te parau mau, ia haapa‘o i te parau mau, e ia faaohipa i te parau mau, ia nehenehe ia roaa ia’na te mana o te Atua o tei parauhia te faaroo (DBY, 153).

E mea titauhia ia tatou ia tiaturi i to tatou Atua; e o te niu teie o te mau mea atoa ta tatou iho e rave (DBY, 154).

Ia tai‘o outou i te mau heheuraa, e aore ra ia faaroo outou i te hinaaro o te Fatu no outou, no to outou iho maitai, eiaha roa e farii i te reira ma te aau feaa piti (DBY, 155).

Eita to tatou Metua i te Ra‘i e faaite noa i ta’na mau tamarii i te mau ohipa huna o to’na ra aroha, eita atoa oia e faaite noa ia ratou i te hopea mai te matamua mai â; inaha, e mea tia ia ratou ia haapii i te tiaturi ia’na o tei fafau mai i te aro i to tatou mau aroraa, e i te faakorona ia tatou i te rê, mai te mea e e mau ia tatou te faaroo mai te taata faaroo ra o Aberahama (DBY, 156).

Ia mâtau te taata i te feruri mai i nia i te mau parau atoa, ma te tiaturi noa i te mea tei parauhia e tatou e ite taata, tei roto ïa ratou i te hape. Ia tuuhia râ te taata i te vahi e titauhia ai oia e aore ra e faahepohia ai oia, no te paturu noa ia’na, ia mau i te faaroo i roto i te i‘oa o Iesu Mesia, e na te reira ïa e faatae ia’na i te vahi e ite ai oia no’na iho; e e ao to ratou o te farii i te mau tamataraa, ia haapa‘o ratou i to ratou piiraa ma te parau tia e te faaroo (DBY, 154).

Ua riro te ohipa parau tia ei faaiteraa e ei haapuairaa i te faaroo.

No te faaite i te faito o te tiaturi i te Atua e titauhia ia tatou, ahiri e rave au i te tahi parau ta’u e au, e rave ïa vau i te parau te tiaturi papu. E faaroo to’u i to’u Atua, e ua tû taua faaroo ra i te mau ohipa ta’u e rave. Aita ta’u e tiaturi a‘e i roto i te faaroo aore e ohipa (DBY, 155).

Mai te mea e e rave noa’tu te taata i te ohipa maitai, e fafau papu atu vau ia ratou e, e farii ratou i te faaroo i te mau tau tamataraa (DBY, 154).

Ia tupu mai te faaroo i roto i te aau, e pee mai ïa te ohipa maitai, e na te ohipa maitai e faarahi i taua faaroo ano‘i-ore-hia ra i roto ia ratou (DBY, 156).

O teie to’u nei faaroo, ia hope noa’tu to tatou itoito atoa, tei raro a‘e ïa te Fatu i te titauraa, e e ore hoi oia e faaere i te feia faaroo; na’na ïa e faaoti i te toe‘a (DBY, 155).

Ia tae te hoê taata i te vahi e ore ai e tia ia roaa faahou ia’na te hoê tuhaa maa iti ia ora oia, i reira ra, te rave‘a na’na, e faaohipa ïa oia i te faaroo e, na te Atua oia e faaamu, e e riro atura te Atua i te faaue i te manu i te ohi i te tahi ina‘i mărô no ŏ i te tahi vahi tei reira te maa i te vai-rahi-raa, a haamairi mai ai i taua maa ra i nia i te taata e pohe ra i te po‘iâ. Ia ore ia tia ia’u ia faaamu ia’u iho na roto i te mau rave‘a ta te Atua i tuu mai i roto i to’u nei rima, ei reira ïa e tia ai ia’na ia faaohipa i to’na aroha ma te raveraa maere no te haapa‘o i to’u mau hinaaro. Ia tia râ ia tatou ia tauturu ia tatou iho, tei ia tatou ïa te hopoi‘a ia na reira (DBY, 155).

E rave rahi te feia maitatai, o tei mau ia ratou te tahi tuhaa rahi o te Varua o te Fatu, e riro noa râ to ratou aau i te feaa, e no te mea e aita ratou i tiaturi roa ia ratou iho, e tapitapi to ratou mana‘o e, e Feia Mo‘a mau anei ratou e aore anei. E ere i te mea tia ia feaa to ratou aau. Ia haere râ ratou ma te haehaa i mua i te aro o te Atua, ma te haapa‘oraa i ta’na mau faaueraa, ma te faaturaraa i ta’na mau oro‘a, ma te hinaaro i te horo‘a i ta ratou atoa no te Mesia, e i te rave i te mau mea atoa no te faatia i to’na Baseleia, eiaha ïa ratou ia feaa te aau, inaha, na te Varua e faaite ia ratou e, e na te Atua ratou e aore anei (DBY, 155).

Mai te mea e, e ora tiamâ noa te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i ta ratou mau haamaitairaa, ma te faaohipa i te faaroo i te i‘oa o Iesu Mesia, e ma te farii tamau noa i te îraa o te Varua Maitai i te mahana tataitahi, aore roa e mea e vai nei i nia i te fenua atoa nei ta’na e ore e horo‘a ia ratou, ia ani ratou. Te onoono nei te Fatu i te faaite i te aroha i teie nei feia, e i te ninii mai i nia ia ratou te mau tao‘a, te hananaha e te mana, ia mau ia ratou te mau mea atoa ia au i te mau fafauraa ta’na i fafau na roto i ta’na mau Aposetolo e ta’na mau Peropheta (DBY, 156).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

Te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia, o te parau tumu matamua ïa o te evanelia, e eita e roaa i te taata ia ite i te reira maori râ, na roto i te mana o te Varua Maitai.

  • No te aha na to tatou faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia e horo‘a ia tatou i te tiaturiraa?

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te mau mea tei titauhia ia tatou ia tiaturi, ia roaa te faaroo ia Iesu Mesia?

  • No te aha i riro ai te faaroo ia Iesu Mesia ei parau tumu matamua o te evanelia? (A hi‘o atoa Moroni 7:33–34; Te Mau Hiro‘a Faaroo 1:4.) Ia au i te parau a te Peresideni Young, nahea tatou ia tae i te iteraa i te faaroo i te Mesia ei parau tumu matamua o te evanelia?

  • O vai “ te feia teie o te haa no te ora o te mau tamarii a Adamu”?

Te faroo i te Mesia, o te hoê ïa horo‘araa no ŏ mai i te Atua o te roaa mai na roto i te tiaturi, te haapa‘o e te ohipa parau tia.

  • Nahea tatou ia faatupu i te faaroo i te Mesia? Eaha te auraa o te parau ia amui “te hoê faito faaroo i nia i te tahi faito faaroo”? (A hi‘o atoa Alama 32:26–28.)

  • No te aha e mea titauhia ia tatou ia tiaturi, ia haapa‘o, e ia faaohipa i te parau mau, no te farii i te faaroo? (A hi‘o atoa Alama 32:21.)

  • No te aha te Peresideni Young i parau mai ai e, “e mea titauhia ia tatou ia tiaturi i to tatou Atua”? (A hi‘o atoa Etera 12:6–7.)

  • Nahea te aau feaa e te feruriraa a te taata nei e haafifi ai i te faaroo? Nahea tatou ia ite no tatou iho i to tatou tiaraa i mua i te Atua? Nahea to tatou faaroo ia Iesu Mesia e taui ai i te huru o to tatou mana‘oraa ia tatou iho?

  • Ua na ô mai te Peresideni Young e, “e ao to ratou o te farii i te mau tamataraa, ia haapa‘o ratou i to ratou piiraa ma te parau tia e te faaroo.” Nahea tatou ia tape‘a noa i to tatou faaroo e ta tatou parau tia na roto i te mau tamataraa rahi? E mea nahea to outou faaroo e ta outou parau tia i tauturu ai ia outou ia faaoroma‘i i te mau ati? (A hi‘o atoa Helamana 12:3; Alama 32:6.)

Ua riro te ohipa parau tia ei faaiteraa e ei haapuairaa i te faaroo.

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te tuatiraa o te faaroo e te ohipa?

  • Eaha ta te Peresideni Young i parau i te mea e titauhia ia tatou ia rave no te farii i te tautururaa a te Fatu? Eaha ta te Fatu e titau i te feia o tei “hinaaro i te horo‘a i ta ratou atoa no te Mesia, e i te rave i te mau mea atoa no te faatia i to’na Baseleia”?

  • Eaha ta te Peresideni Young i fafau i te feia o tei “faaohipa i te faaroo i te i‘oa o Iesu Mesia, e ma te farii tamau noa i te îraa o te Varua Maitai i te mahana tataitahi”? Ia apitihia to tatou faaroo i taua huru faaroo e taua huru faaûrûraa ra, eaha te roaa mai? (A hi‘o atoa PH&PF 46:30; Helamana 10:5.)

Hōho’a
pioneers

Ua faaite te Feia Mo‘a matamua i te faaroo rahi i te Fatu i to ratou faarueraa i to ratou fare e te fenua ai‘a no te putuputu i Ziona i raro a‘e i te faatereraa a te Peresideni Young.

Hōho’a
wagons in Salt Lake City

Te hoê hoho‘a o te mau pereoo puaahorofenua i Salt Lake City i te haamataraa o te tau 1860.