Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 16: Te Paturaa ia Ziona


Pene 16

Te Paturaa ia Ziona

Ua pûpû te Peresideni Young i to’na aau atoa i te faatiaraa ia Ziona. Na’na i hi‘opoa i te putuputuraa i na Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e hoê hanere tauasini tiahapa i roto i te mau faa o te mau Mou‘a Ofa‘ifa‘i, e ua faatumu oia i na oire e maha hanere e tiahapa. Ua patu oia i te mau hiero e te mau fare putuputuraa, ua faanahonaho i te mau tĭtĭ e te mau paroita na te aanoraa o te pae i te tooâ o te râ i te fenua Marite, e ua tono oia i te misionare i te mau tuhaa atoa o te fenua nei. Aita e taata o tei maramarama a‘e i te tusia e te tautooraa e titauhia ra, mai te au râ i ta’na parau, “eita tatou e tia‘i i te mau melahi, … na tatou iho râ e patu ia Ziona” DBY, 443).

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

O Ziona, o tei maa ïa te aau.

Avaiiho ia’u ia faahiti i te tahi parau rii no Ziona. Te faaite atu nei tatou e, o Ziona tatou. Ua mâ tatou i te aau, e parau mau ïa, no te mea e, “o teie hoi Ziona—tei mâ te aau” [a hi‘o PH&PF 97:21] (DBY, 118). Teihia Ziona? Tei te vahi te Ekalesia a te Atua i te faanahonahoraahia. Ia vai varua atoa te reira i roto i te mau aau atoa; e ia ora atoa tatou ia tia ia tatou ia farii i te varua no Ziona e a muri noa’tu! (DBY, 118).

O te Evanelia teie; o te rave‘a no te ora teie; o te Basileia o te Atua teie; o Ziona teie o tei parauhia e o tei papa‘ihia e te mau Peropheta atoa mai te haamataraa mai â o te ao nei. O te ohipa teie a Ziona o ta te Fatu i fafau mai i te faatupu (DBY, 118).

E toro atu Ziona, ia tae i te hoê tau, e ati noa a‘e te fenua nei. Aore roa e vahi a‘e i nia i te fenua nei, maori râ o tei roto ia Ziona. O Ziona paatoa ana‘e ïa (DBY, 120).

To tatou tumu e tia ai i roto i teie oraraa, ia haamo‘a ïa tatou ia tatou iho e ia patu i te Ziona o to tatou Atua.

Te tumu no to tatou oraraa e tia ai, ia patu ïa i te Ziona o to tatou Atua, ia haaputuputu i te Utuafare o Iseraela, ia faatupu i te tau o te îraa o te Etene, ia faaapî e ia haamaitai i te fenua nei ma to tatou aravihi e ia faariro i te reira ei Ô i Edene, ia haaputu mai i te mau tao‘a rahi o te ite e te paari o to tatou nei feruriraa, ia tamâ i to tatou nei aau, e ia faaineine i te hoê nunaa no te farerei i te Fatu ia tae mai oia ra (DBY, 88).

Aita ta tatou e ohipa ê atu, maori râ o te paturaa e te faatiaraa i te Ziona o to tatou Atua. Ia haapa‘ohia te reira ia au i te hinaaro e te ture a te Atua e tia ai [a hi‘o PH&PF 105:5], ia au atoa i te hoho‘a e te faanahoraa i patu ai e i haamaitai roa ai Enoha i te Ziona i mutaa ihora, o tei tahitihia atu i te ra‘i, i puroro ai te parau e, ua reva o Ziona [a hi‘o Mose 7:69]. Ia tae i te hoê tau, e ho‘i mai â ïa, e mai ia Enoha i faaineine i to’na ra nunaa ia au ratou ia tahitihia atu, mai te reira atoa tatou, na roto i to tatou haapa‘o maitai, ia faaineine maite no te farerei ia Ziona mai nia maira ia ho‘i mai â ïa i nia i te fenua nei, e ia faaoroma‘i i te anaana e te hanahana o to’na taeraa mai (DBY, 443).

Te onoono nei tatou i te mahana e faaineine ai te Fatu i te paturaa i te Ierusalema Apî, ei faaineineraa i te amuiraa atu te reira i te Oire o Enoha, ia patuhia ia Ierusalema Apî i nia i te fenua nei [a hi‘o Mose 7:62–64]. Te mana‘ona‘o nei tatou i te oaoa o taua mahana ra, ua mairihia tatou i te taoto ra o te pohe e aore ra aita. Te hi‘o atu nei tatou ma te ananatae e te tiaturiraa mau mai ta te tamarii e tuu atu i to’na metua e, ei reira tatou ia tae mai Iesu; ia ore râ tatou i reira, e haere mai tatou i piha‘i iho ia’na: taa ê noa’tu te reira, ei reira tatou ia tae mai oia ra (DBY, 120).

Te tumu no te paturaa ia Ziona, ia haamo‘a ïa i te tamarii a te Atua na roto i te mau oro‘a o te ora.

Ua haaputuputuhia tatou … no te hoê tumu papu, oia hoi no te tamâraa ia tatou, ia riro tatou ei pou anaana i roto i te hiero o to tatou Atua. Tei ŏ nei tatou no te haamauraa i te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei. Ia faaineinehia no teie ohipa, ua titauhia te haaputuputuraa mai ia tatou mai roto mai i te mau nunaa e te mau fenua o te ao nei [no te farii] i te mau oro‘a o te Autahu‘araa Mo‘a o te Tamaiti a te Atua, o tei titau-roa-hia no te haamaitairoa- raa i te Feia Mo‘a ei faaineineraa no to’na taeraa mai (DBY, 121).

E mea tia ia ravehia te mau oro‘a taatiraa i ŏ nei, te tamaiti i te metua, e te vahine i te tane, e te tamarii i te metua, e na reira noa, e ia tia roa te tuatiraa i te mau u‘i i roto i te oro‘a taatiraa e tae roa’tu i te Metua ra ia Adamu; no reira, ua faauehia tatou ia haaputuputu ia tatou, ia faarue ia Babulonia [a hi‘o PH&PF 133:5, 7, 14], e ia haamo‘a ia tatou, e ia patu i te Ziona o to tatou Atua, na roto i te paturaa i te mau oire e te mau hiero, e na roto i te faariroraa i te mau vahi medebara ei faaearaa na te taata, e ia haamo‘ahia te fenua nei e ia faaineinehia ei parahiraa no te Atua e te mau melahi (DBY, 407).

Ua horo‘a mai te Fatu i te Feia Mo‘a i te mau rave‘a no te patu ia Ziona.

Te taa ra anei ia tatou e, mai te mea e ua hinaaro tatou i te fana‘o i te hoê Ziona, i roto i teie tau anei e a muri noa’tu anei, ia hamani tatou i te reira no tatou iho e tia ai? E te feia atoa o tei roaa ia ratou te hoê Ziona i roto i te mau tau mure ore o te mau Atua, na ratou iho ïa i faanahonaho, i haamau, i haaputuputu e i haamaitai roa i te reira, i tia ai ia ratou ia fana‘o i te reira? (DBY, 118).

Ia faaoti to tatou mana‘o e hamani i te hoê Ziona na tatou ïa te reira e hamani, e e haamatahia taua ohipa ra i roto i te aau o te taata tataitahi. Ia hinaaro te metua tane o te hoê utuafare i te hamani i te hoê Ziona i roto i to’na iho utuafare, ia arata‘i oia i taua ohipa maitai ra e tia ai, e e ore hoi e tia ia’na ia rave i te reira, maori râ o tei roto ia’na te varua o Ziona. Hou a tia ai ia’na ia faatupu i te haamo‘araa i to’na utuafare, ia haamo‘a oia ia’na iho e tia ai, e na reira hoi te Atua i te tauturu ia’na i te haamo‘a i to’na utuafare (DBY, 118).

Ua oti roa i te Fatu ta’na tuhaa o te ohipa; ua haaati oia ia tatou i te mau mea tumu o tei riro ei sitona, ei ina‘i ei vavai, ei huruhuru mamoe, ei tirita, ei maa hotu, e te mau mea atoa e patu ai, e faanehenehe ai, e faahanahana ai hoi i te Ziona o te mau mahana hopea nei, e na tatou te ohipa no te faanahonaho i taua mau mea tumu nei ia au i to tatou mau hinaaro e to tatou mau titauraa, ia au i te ite ta tatou e mau nei e i te paari e roaa ia tatou no te ra‘i mai na roto i to tatou haapa‘o maitai. E na reira te Fatu e faaho‘i mai ai ia Ziona i nia i te fenua nei, e aita atu â ïa e rave‘a (DBY, 294).

Aore te hoê mea e toe ra i roto i te mau mea atoa i hamanihia e te rima o te Atua o tei hinaarohia no te hamani i te hoê Ziona i nia i te fenua nei, mai te mea e ua faaoti te taata i te mana‘o e hamani i te reira. E nehenehe ia tatou ia hamani i te hoê Ziona o te Atua i nia i te fenua nei ia au i to tatou hinaaro, hoê â hoi parau tumu no te hamani i te reira e no te faaapu i te aua sitona, e aore ra no te patu i te hoê fare, a parahi atu ai i reira. Aita roa te hoê tau i vai na i ore ai te mau materia i vai atoa mai no te faatupu i te tô popaa e te vai atura, e na roto i te faatereraa e te faanahonahoraa ma te paari i taua materia mure ore nei, e tia ai i te hoê Ziona o te Atua ia hamanihia ai i nia i te fenua nei (DBY, 118).

E titauhia te faatusiaraa e te itoito rahi no te patu ia Ziona.

Ua hinaaro tatou ia maramarama te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei atoa e, nahea ia patu ia Ziona. Te Oire no Ziona, to’na nehenehe e to’na mana, e hau ê atu ïa i te mau mea atoa i itea i nia i te fenua nei. E iritihia te ino i nia i te fenua e te hara e te viivii, e mou atu ïa mai nia i te fenua. Na vai taua ohipa rahi e faaoti? E haapapu anei te Fatu i te taata e, na’na e faaora i te Tĭtĭ pû o Ziona, na’na ïa e faanehenehe i te reira a haaparahi atu ai ia ratou i reira e aore hoi ratou i rave a‘e i te ohipa? Aore. Eita oia e haere mai i ŏ nei patu ai i te hoê Hiero, i te hoê Fare Putuputuraa, i te hoê fare autaa, e eita atoa oia e tanu i te hotu, eita e fatu i te rau suke ei pareu, eita e hamani i te ahu ‘iri, eita atoa hoi oia e hamani i te tao‘a veo e te auri, inaha, ua ite a‘ena ïa tatou i te rave i taua mau mea nei… . Na tatou e patu ia Ziona, ia amo tatou i ta tatou hopoi‘a (DBY, 120).

Te ite nei au i te mau tane e te mau vahine i roto i teie nei amuiraa— vetahi ana‘e râ—o tei tiahihia mai roto mai i te Tĭtĭ pû o Ziona [i te mataeinaa Jackson, i Missouri; a hi‘o PH&PF 57:2–3]. A ani ia ratou e ua farii anei ratou i te oto e te pe‘ape‘a; ei reira, a vaiiho ia ratou ia hi‘o atu i te fenua nehenehe roa o ta te Fatu i horo‘a ia ratou ahiri ratou i haapa‘o maite noa i ta’na mau faaueraa, ahiri to ratou e haere‘a tia i mua ia’na; ei reira ra a ani atu ia ratou no te mau haamaitairaa ta ratou e hinaaro ra i te farii. Ia faaite ratou ia outou i te mana‘o o to ratou aau, e faaite ïa ratou e, ua mărû ïa te zugo a Iesu e ua mâmâ ïa te hopoi‘a, e ua riro ïa te haapa‘oraa i ta’na mau faaueraa e te tahoêraa i te aau e te mana‘o ei mea au roa; na roto râ i to vetahi feruri-noa-raa ia’na, oia ïa te peu haamori idolo, e to ratou nounou, oia atoa ïa te peu haamori idolo, e te mau hiaai viivii o to ratou mana‘o, ua tiavaruhia ïa ratou e ua tiahihia i to ratou mau fare (DBY, 113–14).

Ia haapaari tatou i to tatou feruriraa e ia faahiahia noa tatou i te mau mea maitatai, e te nehenehe e te mo‘a, ma te titau tamau noa i te ite o te horo‘a ia tatou i te rave‘a no te patu ia Ziona, oia te paturaa i te mau fare, te mau fare putuputuraa, te mau hiero, te mau purumu, e te mau tao‘a atoa e te mau mea hinaarohia hoi ei faaunaunaraa, ei faaneheneneheraa, ma te titau atoa i te haapa‘o i te hinaaro o te Fatu e hope noa’tu to tatou pu‘e mahana, ma te faahaereraa i to tatou nei feruriraa i mua i te mau huru ite atoa, ma te titau maite atoa hoi i te maramarama i te hoho‘a rahi e te opuaraa rahi o te mau mea atoa i hamanihia, ia ite tatou nahea ia faatere i to tatou nei oraraa e nahea ia haamaitai atu i te mau rave‘a i tuuhia mai i roto i to tatou nei rima (DBY, 247).

Ua haere mai tatou i ŏ nei no te patu ia Ziona. Nahea tatou ia rave i te reira? … Ia tahoê tatou i roto i te ohipa e tia ai. E mea tia ia tatou ia rave i te ohipa ma te faaroo hoê mai te aau o te taata hoê ra; e te mau mea atoa ta tatou e rave, ei roto ïa i te i‘oa o te Fatu e tia ai, ei reira tatou e haamaitaihia ai e e haamanuïahia ai i ta tatou mau ohipa atoa. E ohipa ta tatou, e te aano e te hohonu e te teitei no te reira, eita ïa e roaa te parau ia faaite (DBY, 284).

E rave rahi te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei o tei feruri e, ua haapa‘o ana‘e ratou i te Evanelia, e ua faatusia ana‘e ratou na roto i te faarueraa i to ratou fare, i to ratou metua, i ta ratou tane, i ta ratou vahine, i ta ratou tamarii, i to ratou fenua faaapu, i to ratou fenua tumu, e i te tahi noa’tu mea i herehia e ratou, ua oti ïa ohipa i reira; o te haamataraa noa râ te reira. Te ohipa no te tamâraa ia tatou e te faaineineraa no te patu i te Ziona o te Atua … a tahi ra ïa a haamata ai ia tae tatou i taua vahi ra (DBY, 444).

Te mau mea atoa e au i te paturaa ia Ziona, e titau ïa i te haaraa puai, te haaraa mau. E mea faufaa ore te parau no te paturaa i te tahi noa’tu basileia, maori râ, na roto i te haaraa; e titau te reira i te haaraa a te mau tuhaa atoa o to tatou nei faanahoraa, o to te mana‘o anei, o to te tino anei, e o to te varua anei, e o te rave‘a otahi ïa te reira no te patu i te Basileia o te Atua (DBY, 291).

Ia patu tatou i te Basileia o te Atua, e aore ra ia faatia tatou ia Ziona i nia i te fenua nei, e mea titauhia ia haa to tatou rima, ia opua to tatou mana‘o, e ia faanahonaho tatou i te mau rave‘a e te mau mauhaa no te faaotiraa i te reira (DBY, 291).

Tei roto noa Ziona i to’u nei feruriraa. Eita tatou e tia‘i i te mau melahi, e aore ra ia Enoha e to’u pŭpŭ ia tae mai e ia patu ia Ziona, na tatou iho râ e patu ia Ziona. E faatupu tatou i ta tatou iho sitona, e patu i to tatou iho mau fare, e ta‘aua i to tatou iho fenua faaapu, e tanu tatou i ta tatou iho mau ô vine e to tatou iho mau faaapu hotu, e e faatupu i te mau mea atoa e au ai te tino e e oaoa ai hoi, e na reira tatou i te patu ia Ziona i nia i te fenua nei e ia tamâ i te reira i te mau mea viivii atoa. Ia parare atu te hoê mana mo‘a mai rotopu ia tatou i nia i te mau mea atoa o tei horo‘ahia i roto i to tatou nei mana; i nia i te repo ta tatou e tanu, i nia i te mau fare ta tatou e patu, e i nia i te mau mea atoa ta tatou e fatu nei; e ia faaea tatou i te amui atu i te mau mea viivii e ia faatia tatou i te Ziona o te Atua i roto i to tatou nei aau, i roto i to tatou mau utuafare, i roto i to tatou mau oire e ati noa a‘e to tatou fenua, e haavi ïa tatou i te fenua nei i reira, i te mea hoi e fatu tatou i nia i te fenua nei; e eita te tarataramoa e te motuu e tupu mai, e tupu râ te mau raau maitatai atoa e au ei maa na te taata, e ei au ei faanehenehe e ei faaunauna (DBY, 443–44).

Ua haamaitai te Fatu ia’u; i haamaitai noa na oia ia’u; mai te haamataraa vau i te patu ia Ziona mai â, ua haamaitai-rahi-hia vau. E nehenehe ia’u ia faatia i te mau mea faahiahia taa ê no te aroha rahi o te Atua ia’u nei, e parau mai ai te mau taeae e te mau tuahine e, “Eita ta’u e nehenehe ia horo‘a i te tiaturiraa i te reira” (DBY, 452).

Te oaoaraa o to’u nei varua, ia roaa ïa i to’u iho nei oraraa e tia ai, teie râ, e haamaitaihia te au-maitai-raa o to’u ra oire, e o to’u atoa oaoaraa, ei hoê e o ratou, ahiri e ua ora te mau tane e te mau vahine i ta ratou haapa‘oraa, e ua farii ratou iho i te maramarama e te hanahana o te Evanelia, e ua auraro, e te haehaa, e te haapa‘o maitai; e ua oaoa tamau noa i mua i te aro o te Fatu, e ua haapa‘o maite i te mau ohipa atoa ta ratou i piihia ia rave, e ua haapae ê roa i te mau huru hape atoa (DBY, 119).

Ei reira e riro ai te mau mea atoa i te hau e te oaoa e te mărû, i nia i to tatou mau purumu e i roto i to tatou mau fare. E faaea te taata i te horo i te tahi ra i mua i te haavaraa, e ore hoi te mau fifi i mua i te Apooraa Teitei e te mau Haavaraa a te Episekopo, e te mau haavaraa, e te arepurepuraa e te mârôraa, e ore roa ïa e itea-faahou-hia (DBY, 119).

Ei reira e roaa ai ia tatou Ziona, inaha, e mâ te taata atoa i te aau (DBY, 119).

Ua niuhia to’u nei aau i nia i te haapa‘oraa i te hinaaro o te Atua, i te paturaa i to’na Basileia i nia i te fenua nei, i te faatiaraa ia Ziona e to’na mau ture, e i te faaoraraa i te taata; e nehenehe hoi ia’u ia parau ma te haavare ore e, aita roa vau i feruri a‘e, a haa noa ai au e, eaha ra ta’u utu‘a i reira, e korona rahi anei ta’u e korona iti anei, e e korona a‘e anei, e tao‘a rahi anei, e tao‘a iti anei, e tao‘a a‘e anei. Aita roa to’u e mana‘oraa e aore ra e feruriraa i te reira, aita atoa vau i tau‘a a‘e i te reira. To’u feruriraa o teie ana‘e ïa, ta’u nei hopoi‘a, o te haapa‘oraa ïa i te hinaaro o te Atua, e te haaraa no te haamau i to’na Basileia i nia i te fenua nei … no te mea e te mau parau tumu ta te Atua i heheu mai no te faaoraraa i te mau taata i nia i te fenua nei, e mea viivii ore ïa, e te mo‘a e te faateitei. Tei roto i te reira te tura e te tupu-mure-ore-raa, na te reira e arata‘i mai te maramarama i te maramarama, mai te puai i te puai, mai te hanahana i te hanahana, mai te ite i te ite, e mai te mana i te mana (DBY, 452).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

O Ziona, o tei mâ ïa te aau.

To tatou tumu e tia ai i roto i teie oraraa, ia haamo‘a ïa tatou ia tatou iho e ia patu i te Ziona o to tatou Atua.

  • Ua haapii te Peresideni Young e, “Te tumu no to tatou oraraa e tia ai, ia patu ïa i te Ziona o to tatou Atua.” Ei Ekalesia, eaha tei titauhia ia tatou ia rave no te patu ia Ziona? E mea nahea outou tataitahi e tauturu ai i roto i te reira ohipa?

  • Eaha te “te hoho‘a e te faanahoraa” ta Enoha i faaohipa no te patu e no te haamaitai roa ia Ziona i mutaa ihora? (A hi‘o atoa Mose 7:10–11, 17–21.) Nahea tatou ia pee i te reira hoho‘a i roto i to tatou utuafare, e ta tatou paroita e ta tatou amaa?

  • E mea nahea te mau utuafare ia hamani ia Ziona i roto i to ratou iho mau fare?

Te tumu no te paturaa ia Ziona, ia haamo‘a ïa i te tamarii a te Atua na roto i te mau oro‘a o te ora.

  • Naeha tatou ia haamo‘a ia tatou iho e i to tatou utuafare?

  • No te aha tatou i “ faauehia [ai] ia haaputuputu ia tatou, ia faarue ia Babulonia” e ia haere i Ziona? (A hi‘o atoa PH&PF 44:4–6; 133:14.)

  • Eaha te tuatiraa i te paturaa ia Ziona e te mau oro‘a o te autahu‘araa mo‘a?

Ua horo‘a mai te Fatu i te Feia Mo‘a i te mau rave‘a no te patu ia Ziona.

  • Eaha ta te Fatu i horo‘a ia tatou ia nehenehe ia tatou ia pûpû atu i te tautururaa no te paturaa ia Ziona?

  • E haamatahia Ziona “i roto i te aau o te taata tataitahi..” Eaha te mau horo‘araa e aore ra te mau taleni ta outou e mau nei o te tauturu ia outou i te paturaa ia Ziona?

E titauhia te faatusiaraa e te itoito rahi no te patu ia Ziona.

  • I te mau mahana matamua o te Ekalesia, ua faaitehia mai te vairaa o te tĭtĭ pû o Ziona (a hi‘o PH&PF 57:2–3). Ia au i te parau a te Peresideni Young, no te aha te Feia Mo‘a i ore ai i tia ia ô atu i to ratou ai‘a e ia faatia ia Ziona i taua tau ra?

  • Nahea te Fatu e faatupu ai i te faatiaraa o Ziona? (A hi‘o PH&PF 105:5–6.)

  • Eaha te faufaa “ia haapaari tatou i to tatou feruriraa” a tautoo ai tatou ia patu ia Ziona?

  • Ua haapii te Peresideni Young e, ia patu ia Ziona, ia tahoê tatou i roto i te ohipa e tia ai. E mea nahea e roaa ai ia tatou te reira tahoêraa i roto i to tatou utuafare, i to tatou pŭpŭ autahu‘araa, i ta tatou paroita e ta tatou amaa?

  • No te aha te Fatu i titau ai ia tatou “i te haaraa puai, te haaraa mau” i roto i te faatiaraa ia Ziona?

  • Ua parau mai te Peresideni Young e, “Ua haamaitai te Fatu ia’u; … mai te haamataraa vau i te patu ia Ziona mai â, ua haamaitai-rahi-hia vau.” Eaha te mau haamaitairaa tei faataahia no te feia o te haapa‘o i ta ratou mau fafauraa no te faatia ia Ziona? (A hi‘o atoa Isaia 51:11.)

Hōho’a
Manti Temple under construction

Ua tui te roo o te Peresideni Brigham Young ei taata aravihi roa i te faatumuraa i te mau oire. Ua haamo‘a oia i te vahi no te paturaa i te Hiero i Manti (tei faaitehia i nia nei i te paturaahia) i te matahiti 1877.

Hōho’a
Salt Lake Temple under construction

Te hoê hoho‘a i patahia o te Hiero i Salt Lake i te paturaahia. Ua pûpû te Peresideni Young i to’na oraraa i te faatiaraa ia Ziona e ua haapii oia e “te tumu no to tatou oraraa e tia ai, ia patu ïa i te Ziona o to tatou Atua” (DBY, 88).