Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 14: Te Mau Tau Tuuraa Evanelia


Pene 14

Te Mau Tau Tuuraa Evanelia

Ua haamau te Atua i ta’na evanelia e ua haapii i te reira i te matamua, ua heheu faahou mai i te reira i roto i te mau tau tuuraa evanelia na roto i te mau tau taivaraa, e i teie nei, ua faaho‘i faahou mai oia i te reira i teie nei anotau hopea. Ua oaoa te Peresideni Brigham Young i teie “tau tuuraa evanelia hopea nei o te mau tau tuuraa evanelia atoa,” o ta’na atoa ïa i parau e, “e hau ê atu ïa i te maitai e te hanahana i te mau tau tuuraa evanelia ê atu atoa i horo‘ahia i te tamarii o te taata i nia i te fenua nei” (DBY, 442).

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

Ua heheu te Atua i te rave‘a no te ora i te matamua ia Adamu i roto i to’na oraraa tahuti, e mai reira maira ua faaho‘i oia i tera taime e tera taime i To’na Basileia na roto i Ta’na mau peropheta.

Te rave‘a rahi i parauhia te rave‘a no te ora—te faanahoraa no te parau haapiira, te mau mana‘o, e te mau peu o tei au i te mau ite atoa o te vai nei i roto i te mau tau mure ore (DBY, 56 ), [ua] faanahonahohia ïa i te ra‘i ra no te faaoraraa i te taata i te hara, e no te faaho‘i atu ia ratou i mua i te aro o te Atua (DBY, 448).

Ia faanahonahohia teie Basileia i nia i te fenua nei i te hoê noa’tu tau, e parahi te Varua no te reira i roto i te aau o te feia faaroo, e te tuhaa no te reira e hi‘ohia e te mata taata, tei rotopu ïa i te nunaa, ma te mau ture, te mau oro‘a, te mau tauturu, te mau hau, te feia toro‘a, te feia faatere, e te mau tuhaa ê atu atoa e titauhia no te tere-maite-raa o te reira e no te faaoti roa i te tumu no te reira [a hi‘o Mose 6:7; PH&PF 22:3] (DBY, 441).

Adamu. Ua itehia te Atua i rotopu i ta’na mau tamaraii i nia i te fenua nei i te matamua . … mai ia tatou i itehia te tahi e te tahi. To Adamu mâtauraa i to’na Metua, oia i tuu mai ia’na i nia i teie fenua, e au ïa i to tatou nei mâtauraa i to tatou metua tahuti nei. Ua haere pinepine mai te Metua e farerei i ta’na tamaiti ia Adamu, e ua paraparau e oia e ua hahaere e oia; e ua mâtau atoa, i te tahi faito, te mau tamarii atoa a Adamu ia’na, e i te mau anotau matamua o to ratou vairaa i nia i te fenua nei, ua mâtau atoa te taata te mau mea no te Atua e no te ra‘i, mai … ta ta tatou mau vahine e ta tatou mau tamarii i mâtau i ta ratou mau ô tiare, e aore ra mai ta te hoê ratere i mâtau i te purumu e tae atu i te Moana Patitifa [a hi‘o Mose 3:15–21; 4:14–30; 5:4–5, 9, 12; 6:51] (DBY, 104).

E nehenehe ia tatou ia parau ma te faahapa-ore-hia e, mai te mahana i hamanihia ai Adamu e i tuuhia ai oia i roto i te Ô i Edene e tae roa mai â i teie mahana, aita roa te rave‘a no te ora e te mau heheuraa i te hinaaro o te Atua i te taata i taui a‘e, ore noa’tu â te taata i fana‘o i te reira i te tau e rave rahi no to ratou taivaraa e to ratou ino. Aita e faaiteraa a‘e e itehia i roto i te Bibilia e, e mea ê te Evanelia i te tau o te tamarii Iseraela, e mea ê i te tau o te Mesia e ta’na mau Aposetolo, e mea ê faahou â i te ahuru ma ivaraa o te tenetere, aita roa, te haapiihia nei tatou e, hoê â huru te Atua i te mau tau atoa, e ta’na rave‘a no te faaoraraa i ta’na mau tamarii, hoê â atoa huru. Hoê noa rave‘a no te ora, mai te haamataraa mai â o te ao, e tae noa’tu hoi i te hopea no te reira [a hi‘o Mose 6:51–68] (DBY, 103–4).

Ua vai te Evanelia i rotopu i te tamarii o te taata mai te tau o Adamu e tae maira i te haereraa mai o te Mesia; teie Evanelia o te Mesia, mai te haamataraa ïa e tae noa’tu i te hopea [a hi‘o Mose 5:58–59; PH&PF 20:25–26] (DBY, 103–4).

Enoha. Ua roaa ia Enoha te ite e te paari no ŏ mai i te Atua ra, e tau taata rii noa tei ite i te reira, ma te paraparau e ma te hahaere e te Atua e rave rahi matahiti; teie râ, ia au i te parau tuatapapa i papa‘ihia e Mose, e mea maoro roa oia i te haamauraa i te basileia i rotopu i te taata nei. Te iti o te taata tei pee ia’na, ua farii ïa i te îraa o te Evanelia, e te toe‘a o te ao nei, ua pato‘i ïa ratou i te reira (DBY, 105).

Ua titauhia ia Enoha ia parau oia i to’na nunaa e ia haapii ia ratou e toru a‘era hanere ono ahuru tiahapa matahiti, hou a tia ai ia’na ia faaineine ia ratou ia ô i roto i to ratou faaearaa, e i reira ua roaa ia’na te mana no te tahiti atu ia’na e to’na nunaa, e te vahi e faaeahia ra e ratou, to ratou mau fare, to ratou mau ô, to ratou mau aua, ta ratou mau puaatoro, e ta ratou mau tao‘a atoa [a hi‘o Mose 7:68–69] (DBY, 105).

Ua hopoi-ê-hia atu Enoha e to’na nunaa i te fenua nei, e tamau noa’tura te ao nei i te haapaari i te parau ino e mou roa a‘era ratou i roto i te diluvi rahi i te anotau o Noa; e “mai tei te anotau ra ia Noa ra, oia atoa te haere‘a mai o te Tamaiti a te Taata” [a hi‘o Genese 6:5; Mose 6:26–7:69] (DBY, 105).

Noa. I te matamua, i muri a‘e i te faaineineraa i teie fenua no te taata, haamata ihora te Fatu i ta’na ohipa i nia i te tuhaa fenua rahi parauhia Marite, tei reira te Ô i Edene i te hamaniraahia (DBY, 102).

Ua hapono atura te Fatu i ta’na Evanelia i te taata; ua parau oia, E horo‘a vau i te reira i ta’u tamaiti ia Adamu, e ua farii Metusela i te reira no ŏ mai ia’na ra; e ua farii Noa i te reira no ŏ mai ia Metusela (DBY, 105).

I te anotau o Noa, i te anotau i painu ai te pahi, ua hopoi atu oia i te taata i te tahi ê tuhaa o te fenua; ua vahihia atura te fenua, e i reira to’na faatiaraa i to’na basileia [a hi‘o Genese 6:1–8:21] (DBY, 102).

Aberahama. Ua haapa‘o maite noa o Aberahama i te Atua mau ra, e ua taihitumu oia i te mau idolo a to’na metua tane, e ua roaa ia’na te Autahu‘araa mai te au i te haapa‘oraa a Melehizedeka [a hi‘o PH&PF 84:14], e mai tei au atoa ïa i te haapa‘oraa a te Tamaiti a te Atua [a hi‘o PH&PF 107:2–3], e te fafauraa e to’na ra tupuraa aore ïa e hopea; ia roaa ia outou te Autahu‘araa mo‘a, mai te au i te haapa‘oraa a Melehizedeka, e ia taatihia te reira i nia ia outou, ma te fafauraa e e faarahihia to outou huaai mai te fetia o te ra‘i ra, e mai te one tahatai ra, e to outou tupuraa, aore ïa e hopea, ua roaa ïa ia outou te fafauraa o Aberahama e o Isaaka e o Iakoba i reira, e te mau haamaitairaa atoa o tei horo‘ahia ia ratou ra [a hi‘o Genese 12:2–3; 13:16; 14:18–19; 15:5; Aberahama 1:2–4, 18–19; 2:9–11; PH&PF 84:14] (DBY, 106).

Mose. Ua vai mai te Evanelia i rotopu i te tamarii a te taata mai te anotau o Adamu e tae maira i te haereraa mai o te Mesia; teie Evanelia o te Mesia, mai te haamataraa ïa e tae roa’tu i te hopea. No te aha râ i horo‘ahia ai te ture a Mose? No te haapa‘o-ore-raa o te mau Tamarii a Iseraela, oia te maitihia e te Atua; te huaai o ta’na i maiti ei nunaa no’na, o ta’na i parau e haamairi i to’na i‘oa. No te puai o te pato‘iraa a te huaai o Aberahama ia’na e i ta’na mau faaueraa i parau ai te Fatu ia Mose e, “E horo‘a vau ia oe i te hoê ture o te riro ei orometua e arata‘i ia ratou i te Mesia” (a hi‘o Galatia 3:24]. E mea teimaha râ taua ture ra; e ture ïa no te mau faaueraa i ta te tino [a hi‘o PH&PF 84:23–27] (DBY, 104).

Ahiri ratou i haamo‘ahia e ua mo‘a, aita ïa hoê matahiti i pau ia ratou i te tere-noa-raa e Mose hou a farii ai ratou i to ratou oro‘a hiero e i te Autahu‘araa Melehizedeka [a hi‘o PH&PF 84:23] (DBY, 106).

Iesu Mesia. Ua tautoo Iesu ia haamau i te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei. Ua faatumu oia i te mau ture e te mau oro‘a o te Basileia [a hi‘o Mataio 16:18–19; Ephesia 1:22–23; 4:11–15] (DBY, 29).

Ua mo‘e te autahu‘araa e te îraa o te evanelia o te basileia i te fenua nei i roto i te tau o te Taivaraa Rahi.

I te mau mahana matamua o te Ekalesia Cherisetiano, ua ite tatou e, e rave rahi te mana‘o taata i rotopu i te mau melo i nia i to ratou tiaturiraa e ta ratou mau peu, e na te tupu-noa-raa i taua mau mana‘o taata ra i tupu atoa ai te amahamaharaa e te vavahiraa. E tae noa’tu i te anotau o te mau Aposetolo, te vai noa ra te amahamaharaa rahi, inaha te tai‘o nei tatou e te vai ra te tahi pae no Paulo ïa, e te tahi pae no Apolo e te tahi atu pae no Kepha [a hi‘o 1 Korinetia 1:10–13]. I taua anotau ra, te taata to’na orometua auhia, o tei haapii ia ratou i te mau parau haapiiraa taa ê o tei ore i fariirahi- hia o tei ore hoi i haapii-rahi-hia (DBY, 107).

No te aha ratou i hahi ê roa ai i te e‘a o te parau mau e te parau tia? No te mea e, ua faarue ratou i te Autahu‘araa e aita atura to ratou arata‘i, aita e faatere, aita e rave‘a no te ite e eaha te parau mau e eaha te haavare. Ua parauhia e ua iriti-ê-hia atu te Autahu‘araaa i te Ekalesia, e ere râ, ua taa ê hoi te Ekalesia i te Autahu‘araa e ua tere noa’tura na roto i te medebara, ua fariu ê atu i te mau faaueraa a te Fatu, e ua faatumu i te mau oro‘a ê atu [a hi‘o Galatia 1:6–8; 2 Timoteo 1:15; 3 Ioane 1:9–10] (DBY, 107).

O te reira râ te taime i haamata ai ratou i te ofati riirii noa i te mau ture, i te taui riirii noa i te mau oro‘a, e i te ofati riirii noa i te fafauraa mure ore, e te Evanelia o te basileia ta Iesu i tautoo ia haamau i to’na anotau e ua iritiê- hia atu te Autahu‘araa i te fenua nei [a hi‘o Isaia 24:5; 2 Tesalonia 2:1–12; Apokalupo 12:6; PH&PF 1:15] (DBY, 107).

Ua faaho‘i mai te Fatu i Ta’na evanelia e i te mana o te autahu‘araa i teie nei tau tuuraa evanelia hopea na roto i te Peropheta Iosepha Semita.

E rave rahi te u‘i tei mairi ma te ore i fana‘o i te faarooraa i te parau o te Evanelia, o tei tae mai ia outou na roto ia Iosepha Semita—o tei heheuhia ia’na no te ra‘i mai e te mau melahi e na roto i te mau orama. Tei ia tatou te Evanelia e te mau taviri o te Autahu‘araa mo‘a [see PH&PF 1:17–23, 30; 27:5–13; 110:11–16; 128:18–21] (DBY, 107–8).

E nunaa tatou e to tatou tiaraa e to tatou tupuraa, mai te haamataraa mai â, e ohipa ïa na te Atua to tatou Metua i te Ra‘i, o ta’na ïa i hinaaro, i roto i to’na paari, i te haamata no te faaho‘iraa mai i to’na Basileia i nia i te fenua nei (DBY, 108).

Mai te au râ i te anotau o to tatou Faaora, oia atoa ïa i teie tau tuuraa evanelia apî nei. Aita te reira i tû i te mau mana‘o, i te mau peu, e i te feruriraa ‘eta‘eta o te nunaa Marite. Aita te ve‘a i tae mai i te tahi orometua o te hoê o te mau haapa‘oraa i haamauhia a‘ena, aita oia i farii i to ratou iritiraa i te Papa‘iraa Mo‘a. Aita te Fatu i haere mai ma te mau nuu o te ra‘i, ma te mana e te hanahana rahi, aita atoa i tono i to’na mau ve‘a, maori râ i te mauraa noa i te parau mau no te ra‘i mai, ei poro‘iraa i te feia aau mărû, i te feia aau haehaa, i te feia apî no roto mai i te oraraa haehaa, i te feia te titau ra ma te hinaaro mau i te parau mau a te Atua ra. Ua tono râ oia i ta’na melahi i teie taata itea-ore-hia nei â, o Iosepha Semita, Tamaiti, o tei riro a‘era ei Peropheta, ei Hi‘o e ei Heheu Parau, e ua faaite [te Fatu] ia’na e eiaha oia ia amui atu i te hoê noa’tu i te mau haapa‘oraa i taua tau ra, inaha, ua hape paatoa ïa; e te pee ra ratou i te mau haapiiraa a te taata, eiaha râ i te Fatu ia Iesu Mesia; e ohipa ta’na ia rave oia na’na ra, mai te mea e e faaite oia i to’na haapa‘o maitai i mua ia’na [a hi‘o Iosepha Semita 2:11–26] (DBY, 108).

Ua faaotihia i roto i te mau apooraa o te tau mure ore, hou roa te mau niu o te fenua i haamauhia ai, e riro oia, o Iosepha Semita, i te tau tuuraa evanelia hopea o teie ao, te taata o te faatupu i te parau a te Atua i rotopu i te mau taata, e o te farii i te îraa o te mau taviri e te mana o te Autahu‘araa o te Tamaiti a te Atua. Te hi‘o ra te mata o te Fatu ia‘na, e i to’na metua, e i te metua o to’na metua, e i to ratou tupuna e tae roa’tura ia Aberahama, e mai Aberahama e tae roa’tura i te diluvi, e mai te diluvi e tae roa’tura ia Enoha, e mai Enoha e tae roa’tura ia Adamu. Ua hi‘o oia i taua utuafare ra e taua toto ra i te vairaa mai to’na tumu e tae roa maira i te fanauraa o taua taata ra. Ua faatoro‘a-atea-hia oia i roto i te tau mure ore no te peresideni i nia i teie tau tuuraa evanelia hopea nei [a hi‘o 2 Nephi 3:6–15] (DBY, 108).

Te ohipa noa ra te Fatu mai te tau e te tau no te faaineine i te e‘a no te tupuraa mai i te parau a taua Buka ra [te Buka a Moromona] no raro i te fenua, ia haapararehia i to te ao nei, no te faaite atu i to te ao e te ora noa nei oia, e ia tae i te mau mahana hopea nei, e haaputuputu oia i tei maiti hia e ana no roto mai i na poro e maha o te fenua nei. … ua faaue te Fatu i te taatoaraa o taua ohipa ra, e na’na atoa ïa i faatere, no te faatupuraa, e no te faatiaraa i to’na Basileia i te mau mahana hopea nei [a hi‘o 1 Nephi 13; PH&PF 20:6–16] (DBY, 109).

Teie te Buka a Moromona. Te tiaturi nei matou e, tei roto i te reira te aamu o te feia tumu no te fenua Marite, mai tei roto I te Faufaa Tahito te aamu o te nunaa Ati Iuda. I roto i te reira buka, te haapii mai nei tatou e ua farerei Iesu i teie nei fenua, ua faaite i ta’na Evanelia e ua faatoro‘a i te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo. Te tiaturi nei matou i te reira, eita râ matou e ani ia outou ia tiaturi i te reira. Ta matou râ e ani, ia tiaturi ïa outou i tei papa‘ihia i roto i te Bibilia Mo‘a no te Atua e ta’na mau heheuraa i te tamarii a te taata. Ia na reira outou ma te haavare ore e te hinaaro mau, e ite ïa outou e e parau mau te Buka a Moromona. E haamahorahia to outou feruriraa e e ite outou na … te Varua o te Atua e te haapii nei matou i te parau mau (DBY, 109).

Eaha te parau a Oliver Cowdery (oia te hoê o na Ite Tootoru i te Buka a Moromona), i muri a‘e i to’na taa-ê-raa i te Ekalesia e rave rahi matahiti? Ua ite oia i te mau melahi e ua paraparau oia ia ratou, e ua faaite mai ratou ia’na i te mau ăpi, e ua tape‘ape‘a oia i te reira. Ua faarue oia i te Ekalesia no te mea e ua mo‘e to’na here i te parau mau; e ua tere mo‘emo‘e atura oia e rave rahi a‘era te matahiti, tomo maira te hoê taata i roto i to’na piha toro‘a paruru ture e ua parau maira ia’na, “E Cowdery Tane, eaha to oe mana‘o i te Buka a Moromona i teie nei? Te tiaturi noa ra oe e e parau mau te reira?” Pahono atura oia e, “Aita, aita vau e tiaturi nei!” Ua parau maira te taata e, “A, tera ihoâ ïa ta’u i mana‘o ra; ua ite hoi au e, ua ite oe i ta oe hape e ua opua ihora oe e pato‘i i tera mea ta oe i parau na e e parau mau.” “E hoa e, ua hape roa oe; aita vau e tiaturi nei e e parau mau te Buka a Moromona; ua tahiti atu vau i te tiaturiraa i te reira, inaha, ua ite au e e parau mau te reira, mai ta’u atoa i ite e te parahi nei oe i mua i to’u nei aro.” “Te faaite papu noa ra oe e ua ite oe i te melahi?” “E, mai ta’u atoa e ite nei ia oe; e ua ite au e e parau mau te Buka a Moromona” (DBY, 110).

Ua haamau Iosepha Semita i te niu no te Basileia o te Atua i te mau mahana hopea (DBY, 458).

Ua hinaaro vau i te tiaoro atu e Haleluia, i te mau taime atoa, ia feruri ana‘e au e ua mâtau vau ia Iosepha Semita, te Peropheta ta te Fatu i faatia mai e ta’na i faatoro‘a, ta’na i horo‘a ite mau taviri e te mana no te patu i te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei e no te paturu i te reira. Ua tuuhia atu taua mau taviri ra i teie nei feia, e ua mau ia tatou te mana no te faahaere i mua te ohipa ta Iosepha i haamata, e ia ineine te mau mea atoa no te haereraa mai o te Tamaiti a te Taata. O te ohipa teie a te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei (DBY, 458).

Aita roa ta ratou [te feia parau ino] e nehenehe ia haamou i teie basileia, no te mea e o te tau tuuraa evanelia hopea teie—no te mea e o te îraa ïa o te mau tau. O teie te tau tuuraa evanelia hopea nei o te mau tau tuuraa evanelia atoa, e e hau ê atu ïa i te maitai e te hanahana i te mau tau tuuraa evanelia ê atu atoa i horo‘ahia i te tamarii o te taata i nia i te fenua nei. E faaho‘i faahou mai te Fatu ia Ziona, e faaora oia i to’na Iseraela, e faatia i ta’na reva i nia i te fenua nei, e e haamau i te mau ture o to’na Basileia, e e vai â taua mau ture ra (DBY, 442).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

Ua heheu te Atua i te rave‘a no te ora i te matamua ia Adamu i roto i to’na oraraa tahuti, e mai reira maira ua faaho‘i oia i tera taime e tera taime i To’na Basileia na roto i Ta’na mau peropheta.

  • Nahea ta te Peresideni Young vauvauraa i “te rave‘a rahi i parauhia te rave‘a no te ora”? (A hi‘o atoa i Aberahama 3:21–28.)

  • Ia heheu mai te Fatu i te rave‘a no te ora i te taata e ia faanahonaho oia i To’na basileia i nia i te fenua nei, eaha tei titau-roa-hia no “no te teremaite- raa o te reira”?

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, i nahea to te Atua tuuraa mai i te rave‘a no te ora e i te autahu‘araa i Ta’na mau tamarii i nia i te fenua nei?(A hi‘o atoa Mose 5:58–59; 6:7.)

  • Eaha te piiraa taa ê o te mau peropheta tataitahi o tei faatere i te mau tau tuuraa evanelia rahi?

Ua mo‘e te autahu‘araa e te îraa o te evanelia o te basileia i te fenua nei i roto i te tau o te Taaivaraa Rahi.

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, no te aha te Ekalesia a te Mesia i mutaa ihora i iriti-ê-hia atu ai i te fenua nei?

  • Eaha te tahi pae o te mau tapa‘o o tei faaite e, ua iriti-ê-hia atu te Ekalesia a te Mesia e to’na Autahu‘araa i te fenua nei i mutaa ihora? (A hi‘o atoa Iosepha Semita 2:17–20.) E mea nahea te mau melo o te Ekalesia i mutaa ihora i “hahi ê roa ai i te e‘a o te parau mau”? E mea nahea te autahu‘araa i te riroraa ei “e rave‘a no te ite e eaha te parau mau e eaha te haavare” i roto i to outou oraraa?

Ua faaho‘i mai te Fatu i Ta’na evanelia e i te mana o te autahu‘araa i teie nei tau tuuraa evanelia hopea na roto i te Peropheta Iosepha Semita.

  • Ua faaite te Atua i Ta’na parau mau i te hoê tamaiti no roto mai i te oraraa haehaaa, te hoê taata “te titau ra ma te hinaaro mau i te parau mau a te Atua ra.” Eaha te auraa o te reira no outou e no vetahi ê atoa ra o te titau nei i te parau mau ma te hinaaro mau?

  • Eaha te mau huru no Iosepha o tei tauturu ia’na i te faaoti i to’na piiraa ia riro “i te tau tuuraa evanelia hopea o teie ao, te taata o te faatupu i te parau a te Atua i rotopu i te mau taata, e o te farii i te îraa o te mau taviri e te mana o te Autahu‘araa o te Tamaiti a te Atua”?

  • Eaha te ohipa a te Buka a Moromona i roto i te faaho‘iraa mai i te evanelia? (A hi‘o PH&PF 20:6–16.) Eaha ta outou e haapii mai no roto mai i te faaiteraa a Oliver Cowdery no te Buka a Moromona?

  • Eaha te faaiteraa a te Peresideni Young no “te ohipa … a te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei”?

Hōho’a
Peter, James, and John ordaining Joseph

Ta te hoê rima‘î faaiteraa ia Petero, Iakobo e Ioane i te faaho‘iraa mai i te mau taviri o te mau tau tuuraa evanelia i tahito ra. Ua parau mai te Peresideni Young no te tau tuuraa evanelia hopea e, “e hau ê atu ïa i te maitai e te hanahana i te mau tau tuuraa evanelia ê atu atoa i horo‘ahia i te tamarii a te taata” (DBY, 442).

Hōho’a
log home

To roto i te fare raau no Peter Whitmer, i faaapîhia, i te mataeinaa Fayette, i New York. Ua faanahonahohia te Ekalesia i roto i te fare raau matamua i te 6 no Eperera 1830.