Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 7: Te Rave‘a o te Ora


Pene 7

Te Rave‘a o te Ora

I to’na tiaraa ei peropheta e ei orometua haapii no te rave‘a o te ora, ua haapii te Peresideni Brigham Young e, “te opuaraa e te hinaaro [o] te Atua” (DBY, 49), o te faanahoraa ïa i te rave‘a e farii ai Ta’na mau tamarii i te oaoa mure ore. Mai te au i teie “rave‘a [rahi] oaoa” [Alama 42:16], i ora na tatou tataitahi, ei tamarii na te Atua, i mua i To’na aro hou to tatou taeraa mai i roto i teie oraraa tahuti nei, te oraraa e farii ai tatou i te haamaitairaa o te tino tahuti e e maiti ai i te haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua. Ia au i to tatou haapa‘o maitai, e afa‘i Iesu Mesia ia tatou i te hoê basileia hanahana.

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

Ua hinaaro te Atua ia tupu tatou i roto i te maramarama, te parau mau e te oaoa e a muri noa’tu.

Teie ora ta outou e ta’u hoi e mau nei, e vai ïa a muri noa’tu. A feruri i te taata o tei farii i te mau mana, e te mau puai ta tatou e mau nei, e ua haamou-roa-hia ïa, ua ore ïa te ora, ua ore ïa te vairaa, e i reira, a tamata i te hi‘o e, e tû anei te reira i te mana‘o o to tatou aau e i te huru o to tatou nei oraraa. Aita e taata maramarama e parau e, ua tû te reira. Na roto ana‘e râ i te Varua o te heheuraa e ite ai tatou i te reira mau mea [a hi‘o 1 Korinetia 2:11]. Na roto i te mau heheuraa a te Fatu Iesu Mesia e maramarama ai tatou i te mau mea i mutaa ihora o tei faaitehia mai ia tatou; e maramarama ai tatou i te mau mea i teie oraraa ta tatou e ora nei, e e maramarama ai tatou i te mau mea o te tupu a muri atu [a hi‘o PH&PF 93:24], eiaha ma te îraa, ma te faito râ ta te Fatu i opua ia ite tatou, ei maitai no tatou, ei iteraa hoi e titauhia i roto i teie nei oraraa no te faaineine ia tatou i te farii i te ora mure ore a mure atu (DBY, 47).

Ahiri e ua rava‘i to tatou maramarama i te iteraa hohonu mau no te ite i to tatou iho hamaniraahia, e i te tumu no te reira—te opuaraa e te hinaaro o te Atua i to’na faanahonahoraa i te materia e i to’na faatupuraa i te reira ma te faito ta’u e ite nei ia outou i te faanahonahohia i ŏ nei i teie mahana, ahiri e ua maramaarama te reira, ua maramarama ïa tatou e, eita e tia i te materia ia haamouhia—e tia noa râ i te reira ia faanahonahohia e ia haapurara-ê-hia; ua maramarama ïa tatou e e tia i te materia ia faanahonahohia e ia faatupuhia ei ite, e ia farii â i te ite ma te faarahi atu â i taua ite ra; ua maramarama ïa tatou i te mau parau tumu i faanahonahohia ai te materia ei animala, ei raau, e ei taata maramarama; ua ite atoa ïa tatou i te Atuaraa i te haaraa, i te faatereraa, e i te faaôraa i te mau parau tumu i roto i te materia no te faariro ei taata maramarama e no te faateitei ia ratou— faateitei no te aha? No te oaoa. Aita anei tatou e mauruuru i te tahi faito iti a‘e i te reira? Aita [a hi‘o PH&PF 131:7] (DBY, 49).

O tatou te mau tamarii varua a te Atua.

Aita to te hoê taata e mana no te faanahonaho i to’na iho ora. No reira, te vai nei te hoê mana o tei hau ê atu ia tatou. No tatou iho nei anei to tatou tino? No tatou iho nei anei to tatou varua? E ere ïa no tatou iho nei. No to tatou metua tatou—to tatou Metua e to tatou Atua [a hi‘o Te Ohipa 17:29] (DBY, 50).

Ua hamanihia te mau mea i te pae varua i te matamua; ua fanau mau â te Metua i te mau varua [a hi‘o PH&PF 76:24], e ua fanauhia mai ratou e ua ora ratou i piha‘i iho ia’na. Haamata ihora oia i te ohipa no te hamaniraa i te tino tahuti, ia au atoa i to’na iho hamaniraahia i roto i teie nei tino tahuti, na roto i te raveraa i te mau materia tahuti o tei faanahonahohia o tei faaohipahia no te hamani i teie nei fenua … .e no reira, hamanihia ihora te mau tino tahuti no ta’na mau tamarii no roto mai i te mau materia tahuti o teie nei fenua (DBY, 50).

Ua faaroo vau e, ua na ô mai te taata tuiroo o [Henry Ward] Beecher no te oire no Brooklyn e, te ati rahi roa te tupu i te taata, o to’na ïa fanauraa; te parau nei râ vau e, te haamaitairaa rahi roa te tupu e aore ra te nehenehe ia tupu i te taata, o to’na ïa fanauraa i roto i teie nei ao, no te mea hoi e, ei reira e roaa ai ia ratou te ora e te faaoraraa; ei reira e farii ai ratou i te haamaitairaa no te upootiaraa i nia i te pohe, e no te haaviraa i te hara e te ino, no te faaohiparaa i te mahana tataitahi o to ratou oraraa te mau parau tumu o te ora e te faaoraraa e no te ora-mure-ore-raa i mua i te aro o te mau Atua (DBY, 51).

Te mau varua e parahi nei i roto i teie mau tino tahuti, e au ïa to ratou viivii ore i to te mau ra‘i i to ratou tomoraa mai i roto i taua mau tino tahuti ra. Ua tomo mai ratou i roto i te mau tino tahuti o tei viivii ia au i ta te tino, no te hi‘araa o te taata. Te na ô maira te taata papa‘i Salamo e, “Inaha, i fanau mai au ma te hara! e i tôhia vau e tau metua vahine ma te ino” [Salamo 51:5]. Ua haamau teie papa‘iraa mo‘a i roto ia vetahi te mana‘o e, ua hope roa to ratou viivii—eita roa e nehenehe ia ratou ia mana‘o noa’tu i te mana‘o maitai, e ua î ratou i te hara, e aita roa e mea maitai, aita roa e mea papu, aita roa e mea ora i te pae varua i roto ia ratou. Ua hape te reira, teie râ, te vai nei te aroraa i roto ia tatou tataitahi nei. E mea titauhia ia tatou ia aro i te mau hiaai ino, e aore ra i te mau huero ino i ueuehia i roto i te tino tahuti na roto i te hi‘araa. Te vai nei te hoê mana i nia i te mau varua viivii ore e parahi nei i roto i teie mau tino tahuti nei, e e tia ia’na, i tei tono mai ia ratou i roto i teie nei mau tino tahuti, ia hau ê i te faufaa, e ia horo‘a tamau noa i te Varua o te parau mau no te arata‘i i te varua o te taata, ia upootia taua Varua parau mau ra e ia hau ê to te reira mana i nia i to tatou tino tahuti nei, oia te Atua e te Fatu o te mau mea ora atoa (DBY, 51–52).

Ua tiamâ tatou no te maiti i te maitai, eiaha i te ino, i te faateiteiraa, eiaha i te mauiui rahi.

Ua ani mai [te Metua,] “Na vai e faaora i te fenua nei, na vai e haere e pûpû i te tusia no te fenua e no te mau mea e parahi nei i reira? Ua parau maira te Tamaiti Matahiapo e, “Teie au” e ua parau atoa maira e, “A tono ia’u.” Area ua parau maira te piti râ, oia o Lucifero, te Tamaiti a te Po‘ipo‘i, na ô maira e, “E te Fatu, teie au, a tono ia’u, e na’u e faaora i te mau tamaiti e te mau tamahine a Adamu raua o Eva, ratou atoa e parahi nei i nia i te fenua nei e ratou atoa o te parahi i nia i te fenua nei a muri atu.” Ua parau atura te Metua e, “Eita râ te reira e tano. E horo‘a atu vau i te taata tataitahi atoa i to’na tiamâraa, e e mea tia ia ratou atoa ia faaohipa i te reira ia roaa mai te faateiteiraa i roto i to’u nei basileia; no te mea e ua horo‘ahia ia ratou te mana no te maiti, ia faaohipa ratou i taua mana ra e tia ai. Inaha e tamarii ratou na’u, e te mau huru ta oe i ite i roto ia’u, tei roto atoa ïa i ta’u mau tamarii e ia faaohipa ratou i to ratou tiamâraa e tia ai. Ia imi oe i te rave‘a no te faaora i te taata atoa, e titauhia ia oe ia faaora ia ratou i roto i te parau tia ore e te viivii” [a hi‘o Aberahama 3:23–28; Mose 4:1–4] (DBY, 53–54).

I te orureraa i te hau i nia i te ra‘i ra, ua tuuhia te parau haava ma te reni, e te parau tia mau ra ma te faito, e ua tiavaruhia ihora te feia ino atoa (DBY, 54).

Ua vaiiho te Fatu Mana Hope i taua amaharaa i te ra‘i ra ia tupu noa na ia ite oia eaha ta to’na mau taata e rave ei faaineineraa no to ratou haereraa mai i nia i teie nei fenua (DBY, 54).

Area râ, ia haere ê atu ratou [te mau varua orure hau] i te ra‘i e tia ai, aita hoi i tia ia ratou ia parahi i reira, e mea tia ia hurihia ratou i raro i te fenua nei no te tamata i te mau tamaiti a te taata, e no te faaoti i ta ratou ohipa i roto i te faatupuraa i na pae e piti i te mau mea atoa ra, ia tia i to te fenua nei ia farii i te haamaitairaa no te faarahiraa i te ite tei horo‘ahia ia ratou, i te rave‘a no te upootiaraa i te ino, e no te haapiiraa mai i te mau parau tumu o te faatere i roto i te mau tau mure ore, e ia faateiteihia ratou i reira (DBY, 54).

Aita e tia ia oe ia horo‘a i te taata i to’na faateiteiraa, maori râ ua ite ratou i te ino, i te hara, i te oto e te mauiui, inaha hoi, aita e tia i te taata ia ite, ia maramarama e ia oaoa i te faateiteiraa i nia i te tahi ê atu parau tumu (DBY, 55).

Ua mana‘o outou e, te hi‘o maira te Fatu i te feia e rave rahi? … Aita vau e mana‘o nei e, te vai nei te hoê taata i nia i te fenua i teie nei, o tei ora na hou to tatou nei tau, e aore ra o te tae mai i muri ia tatou, ta’na i ore i ite. Ua ite oia o vai te riro ei feia faatahinuhia no’na; ua hi‘o mai oia ia ratou mai te tau e te tau, mai ta’na atoa i hi‘o ia Mose, ia Pharao, ia Aberahama, ia Melehizedeka, e ia Noa, o tei maitihia no te tarai i te pahi e no te faaora i te toe‘a i te diluvi (DBY, 55).

E mana‘o hape te mana‘o e, ua faataa te Atua i te mau mea atoa ia tupu, no te mea hoi e, e au to te taata tiamâraa i te tiamâraa o te mata‘i ia farara noa na. E ui mai paha outou e, te tiaturi nei anei tatou i te faatoro‘a-atearaa; oia mau te tiaturi papu nei tatou. Te tiaturi nei tatou e, ua faatoro‘aatea-hia Øesu hou te tumu o teie nei ao i hamanihia ai, e ua faataahia te misioni na’na i roto i te tau mure ore ia riro oia ei Faaora no to te ao nei, ia tae mai râ oia i roto i te tino tahuti nei, ua vaiiho-tiamâ-hia oia no te farii anei e no te pato‘i anei i te haapa‘o i to’na Metua. Ahiri e ua pato‘i oia i te haapa‘o i to’na Metua, ua riro ïa oia ei tamaiti o te pohe. Ua tiamâ atoa tatou no te farii anei e no te pato‘i anei i te mau parau tumu o te ora mure ore. Ua faataa e ua faatoro‘a atea te Atua i te mea e rave rahi o tei tupu mai, e e na reira noa â oia; ia faataa râ oia i te hoê haamaitairaa i nia i te hoê nunaa e aore ra i nia i te hoê taata, ua faataahia ïa ia au i te tahi mau titauraa. Ia faataa oia i te mau ati e te haamouraa rahi i nia i te mau nunaa e aore ra i nia i te mau taata, e tupu ïa te mea i faataahia ra no te mea e aita te mau taata e faarue i ta ratou mau peu iino a fariu atu ai i te Fatu. Ua faataahia e, e haamouhia te oire ra o Nineve ia maha ahuru mahana, ua faaorehia râ te reira faataaraa no te tatarahaparaa o to taua oire ra. Te faatere arii nei te Atua, e ua horo‘a oia i ta’na mau tamarii i te tiamâraa e au i to’na iho tiamâraa, ia maiti i te mea tia e aore ra i te mea hape, e ei reira tatou e haavahia ai ia au i ta tatou mau ohipa (DBY, 55).

Ia au i to tatou haapa‘o, e afa‘i Iesu Mesia ia tatou i te hoê basileia hanahana.

O teie te rave‘a o te ora. Eita roa’tu Iesu e faaea i ta’na ohipa e ia afa‘i-roahia te taata atoa i te oaoaraa i roto i te hoê basileia i roto i te mau parahiraa o to’na Metua, tei reira te basileia e te hanahana e rave rahi, ia au i te ohipa e te haapa‘o o te mau taata atoa o tei ora i nia i te fenua nei. E haapa‘o te tahi pae i te ture tiretiera a farii atu ai i to te reira hanahana, e haapa‘o te tahi pae i to te teretetiera e te tahi pae i to te teretia, e te tahi ê pae, e ore roa ïa ratou e farii i te hanahana (DBY, 56).

Ua pohe e milioni e milioni taata, to te ao Cherisetiano e to te ao etene, e hoê â ta ratou haavare ore, hoê â to ratou viivii ore, e hoê â hoi ta ratou parau tia e te feia e ora nei. Te na ô ra to te ao Cherisetiano e, ua mo‘e ê atu ratou ana‘e; e faaora râ te Fatu ia ratou, e aore ra, o ratou atoa o te farii i te Evanelia. Te rave‘a o te ora o ta Iesu i heheu mai, e o ta tatou e poro nei, e tae ïa te reira i te melo haehaa roa e te etene o te nunaa taiva o Adamu (DBY, 60–61).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

Ua hinaaro te Atua ia tupu tatou i roto i te maramarama, te parau mau e te oaoa e a muri noa’tu.

  • Nahea tatou ia ite e, “teie ora ta outou e ta’u hoi e mau nei, no a muri noa’tu ïa”? Eaha te taa-ê-raa i to outou mana‘o ia ite outou e, e mea mure ore te oraraa?

  • Eaha te “te opuaraa e te hinaaro o te Atua” i te faanahonahoraa i te ao nei?

  • Ua haapii te Peresideni Young e, te hoê tumu faufaa o te oraraa nei, “ ia farii â i te ite ma te faarahi atu â i taua ite ra.” Eaha te tuatiraa i te tupuraa i te rahi i te ite, e aore ra i te maramarama e te parau mau (a hi‘o atoa PH&PF 93:36; 130:19), e te roaaraa mai te oaoa mure ore? E mea nahea te reira i te tupuraa i roto i to outou oraraa?

O tatou te mau tamarii varua a te Atua.

  • Eaha te huru o to outou aau i te iteraa e, e tamarii varua mau â outou a to tatou Metua i te Ra‘i? Eaha te taa-ê-raa ta te reira ite i faatupu i roto i to outou oraraa?

  • No te aha “te haamaitairaa rahi roa te tupu e aore ra te nehenehe ia tupu i te taata, o to’na ïa fanauraa i roto i teie nei ao”? A tai‘o i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 93:33, ma te feruri hohonu i te reira. Eaha te mau haamaitairaa tei apiti i te tuati-mure-ore-raa te varua e te tino?

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te utu‘a o te Hi‘araa o te taata? Eaha te feruriraa hape na te tahi mau taata no te Hi‘araa? Eaha te ohipa a te Varua o te Parau Mau i roto i “ te aroraa i roto ia tatou tataitahi nei” i rotopu i te maitai e te ino? Nahea tatou ia faariro i te Varua o te Parau Mau ei mana puai atu i roto i to tatou nei oraraa?

Ua tiamâ tatou no te maiti i te maitai, eiaha i te ino, i te faateiteiraa, eiaha i te mauiui rahi.

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te ohipa a to tatou tiamâraa i roto i te roaaraa mai i te faateiteiraa? No te aha te Atua te Metua i ore ai i farii i te opuaraa a Lucifero, oia hoi na Lucifero ïa e faaoti i ta tatou mau faaotiraa? (A hi‘o atoa 2 Nephi 2:15–16.)

  • No te aha te Fatu i vaiiho noa “i [te] amaharaa i te ra‘i ra ia tupu noa na”? Eaha te “ohipa” a te feia tei hurihia atu mai mua atu i te aro o te Metua? No te aha e mea tia ia tatou ia ite “i te ino,” e “ i te hara, i te oto e te mauiui” ia nehenehe ia roaa ia tatou te faateiteiraa? (A hi‘o atoa 2 Nephi 2:11.)

  • Eaha ta outou e rave no te faatupu i te mau hinaaro o te Fatu e no te tupu i te îraa o to outou faito?

  • E mea nahea te Atua i te faataa e aore ra i te faatoro‘a atea i te tahi mau ohipa ma te vaiiho noa ia tatou i to tatou tiamâraa no te maiti?

Ia au i to tatou haapa‘o, e afa‘i Iesu Mesia ia tatou i te hoê basileia hanahana.

  • Afea e oti roa ai te ohipa faaoraraa a Iesu Mesia?

  • Na roto i te Tara‘ehara o te Mesia, te mau taata atoa, maori râ o te mau tamaiti o te pohe mure ore “ ia afa‘i-roa-hia [ïa] i te oaoaraa i roto i te hoê basileia i roto i te mau fare o to’na Metua.” Ua parau atoa te Peresideni Young e, te vai ra “te basileia e te hanahana e rave rahi.” No te aha te reira mau rahiraa basileia? Eaha te mea te faaite e eaha te basileia ta te hoê taata e tomo atu?

  • Nahea te Tara‘ehara o te Faaora ia “tae… i te melo haehaa roa e te etene” e tae noa’tu hoi i te feia “haavare ore, … [e te] viivii ore, e [te feia] parau tia?”

Hōho’a
Jesus teaching

Eita roa’tu Iesu e faaea i ta’na ohipa e ia afa‘i-roa-hia te taata atoa i te oaoaraa i roto i te hoê basileia i roto i te mau parahiraa o to’na Metua (DBY, 56).