Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 11: Te Maitiraa i te Haere‘a o te Haapa‘o


Pene 11

Te Maitiraa i te Haere‘a o te Haapa‘o

Ua faatere te Peresideni Young i te tereraa o te Feia Mo‘a e tauasini e tauasini i Ziona, e ua pinepine oia i te horo‘a i te mau haamaramaramaraa iti papu mai te au i te parau e, eiaha ia tamauhia te puaatoro paruparu e te puaatoro itoito, hoê â zugo. Teie râ, ua faaitoito atoa oia i te Feia Mo‘a ia tiaau ma te itoito ia ratou iho, e ia faaoti i te faaotiraa maramarama. Ua a‘o mai oia e: “E mea titau-mau-roa-hia i te tane, i te vahine, e i te tamarii atoa o tei farii maitai i teie ohipa e o tei putuputu i Ziona, ia faaitoito roa no te faahaere i te ohipa a te Atua i mua, ia patu ia Ziona, e ia tauturu i roto i te faaoraa ia Ziona . …E mea pinepine e, na to tatou itoito i roto i teie ohipa e faatupu i roto i te Feia Mo‘a i te puai e te tiaauraa ia ratou iho o te ore roa e roaa ia ratou, ahiri e aita ratou i titauhia ia haapa‘o noa ia ratou iho (LL, 220–21). Ua haapii te Peresideni Young e, “te tusia hoê ta te Fatu e ani i to’na ra mau taata, o te haapa‘o-maite-raa ïa i ta tatou iho mau fafauraa” (DBY, 225).

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

E tiamâraa to tatou no te maiti i te maitai e aore ra i te ino, aita râ e nehenehe ia tatou ia maiti i te mau utu‘a o te mau mea o ta tatou i maiti.

Tei te mau taata maramarama atoa to ratou iho tiamâraa; e ia au i to ratou mau maitiraa, e faaorahia ratou e aore ra e faahapahia ratou (DBY, 62).

E nehenehe anei i teie feia ia maramarama e, e mea titau-mau-hia ia tuuhia i mua ia ratou na pae e piti ra, ahiri aita râ, aita to teie oraraa e tamataraa, e aita hoi ta tatou e rave‘a no te faaohipa i te tiamâraa i horo‘ahia mai ia tatou? E nehenehe anei ia ratou ia maramarama e, eita e tia ia roaa ia tatou te ora mure ore maori râ, ua ite ihoâ tatou e ua maramarama hoi, na roto i te mau mea ta tatou e ora mai, i te parau tumu o te maitai e te parau tumu o te ino, te maramarama e te pouri, te parau mau, te viivii ore, e te mo‘araa,—e tae noa’tu i te peu faufau, te parau tia ore e te viivii? (DBY, 66).

E nehenehe ta te taata ia faatupu e ia faatere i ta’na iho mau ohipa, aita râ ta’na e nehenehe ia faatere i te mau utu‘a o ta’na mau ohipa (DBY, 63).

Aita te hoê noa a‘e taata i nia i te fenua nei, maori râ o tei mau i te mana no te faaora ia’na iho e aore ra no te haamou ia’na iho; e e mea na reira atoa i te mau nunaa (DBY, 67).

Ua taotiahia te tiamâraa, e ua taotia-atoa-hia te mau mea e te mau taata atoa, e e mea tia roa i to tatou tiamâraa ia haapa‘o i taua otia ra. Ia maiti te taata i te ora e aore ra i te pohe e tia ai [a hi‘o Helamana 14:31], e ia maiti oia i te pohe, ua taotiahia ïa oia i reira, e no te mea e, ua taotia-atoa-hia to’na tiamâraa, eita atura e tia ia’na ia faaohipa i te reira i rapae‘au i taua otia ra, o te faatitiaifarohia oia e o te faautu‘ahia hoi e te Mana Hope (DBY, 63).

E nehenehe i te taata ia faarue i to’na tiamâraa e i to’na tuhaa matahiapo, mai te au ia Esau i tahito ra, ia faaruehia râ te reira, eita ïa e nehenehe ia’na ia rave faahou mai i te reira; e no reira, e mea tia ia tatou ia haapa‘o maitai, eiaha ia faaruehia taua tiamâraa tei horo‘ahia ia tatou ra. O te taa-ê-raa teie i te taata parau tia e te taata hara, i te ora mure ore e te pohe, i te oaoa e te oto, oia hoi, te feia o tei faateiteihia, aore roa ïa to ratou mau haamaitairaa e taotiahia, e vai â ïa te reira, e te basileia, te terono, te hau, te hui arii e te mana no ratou ra, aore roa ïa to te reira e hope, e tupu noa’tu râ na roto i te mau tau mure ore; tera râ, te feia o tei pato‘i i te ô, o tei vahavaha i te aroha i horo‘ahia mai e te Fatu, e o tei faaineine ia ratou iho ia hurihia ratou mai mua atu i to’na ra aro, e ia riro ratou ei hoa no te mau diabolo, e taotihia ïa to ratou tiamâraa i reira iho, e e taotia-atoa-hia ta ratou mau ohipa (DBY, 63–64).

Aita roa te Fatu e faahepo i te taata ia farii i te Evanelia, e aita vau i mana‘o e e faahepo oia i te taata ia haapa‘o i te Evanelia ua farii ana‘e oia i te reira (DBY, 64).

Ua horo‘a mai oia ia ratou i te haamaitairaa ia maiti ratou iho, i te maitai anei e i te ino anei; tei roto noa râ i to’na rima te utu‘a no ta tatou maitiraa (DBY, 62).

Ia au i te mau ture i vai ai oia e i vai atoa ai te taata ê atu i roto i te mau tau mure ore o te mau Atua, e mea titauhia ia horo‘a te taata i ta’na faatiaraa hou a tia ai i Tei Hamani ia faatere maite (DBY, 65).

Eita vau e faahepo i te tane e te vahine i te haere i nia i te ra‘i. E rave rahi tei feruri e, e nehenehe ia ratou ia faahepo i te taata i te haere i nia i te ra‘i, eita râ e tia ia na reira, inaha, e au te tiamâraa o to tatou nei maramarama i te tiamâraa o te mau Atua. Eita te taata e faahepohia, e o ta outou e faaô atu na roto i te hoê apoo iti roa, o te rahiraa tamarii a Adamu ïa o tei faahepohia i te haere i nia i te ra‘i na roto i te pororaa i te parau no te auahi o hade (DBY, 64).

E tia ia outou ia papu e, te arata‘ihia ra outou i nia i te e‘a mau anei e i nia i te e‘a hape anei mai ta outou atoa e papu e, eaha te e‘a e tae atu ai i to outou iho nohoraa; no te mea hoi e, tei roto i te mau parau tumu atoa ta te Atua i heheu mai te faaiteraa e, e parau mau te reira, e aita hoi e piiraa ta te Atua i tuu mai i te taata i nia i te fenua nei, maori râ o te faaite atoa mai i te tapa‘o o te parau mau (DBY, 65).

E mea tano anei ia feruri e, ua ere te taata i to’na tiamâraa i te mea e, ua faaoti oia i roto i to’na aau i te haapa‘o i te hinaaro o te Atua? E titauhia anei i te taata ia parau ino no te faaite e, e tiamâraa to’na? I to’u mana‘oraa, aita te reira i titauhia, aita atoa e titauhia te eiâ, aita atoa hoi te rave noa a‘e i te hape. E nehenehe ta’u ia faaite i to te ra‘i ra e i to te fenua nei e e tiamâraa to’u, e te vai nei hoi taua tiamâraa ra i mua i te aro o te Atua, te mau melahi e te mau taata atoa, na roto i to’u tuturiraa i raro no te pure, mai ta’u atoa e nehenehe ia faaite i to’u tiamâraa na roto i te parauraa i te parau ino. E tia ia’u ia haaputuputu mai i to’u utuafare i tera hora e tera hora no te pure, e te mana‘o nei au e, te faaite nei te reira peu e e tiamâraa to’u, mai te au atoa e faaitehia to’u tiamâraa ia eiâ vau, ia haavare au, e ia faata‘ero vau ia’u i te ava (DBY, 65).

Ia haapa‘o maite tatou, ua faatîtîhia ïa tatou i reira? Aita, o te rave‘a hoê roa râ te reira i nia i te fenua nei ia tiamâ outou e ia tiamâ vau. … I teie nei, ia parau e, aita to’u tiamâraa e aifaito a pure ai au i to’u tiamâraa a parau ino ai au, ua hape ïa te reira mana‘o. …Te taata o tei haapa‘o maite i te mau titauraa o te Ra‘i, ua na reira ïa oia na roto i to’na iho tiamâraa, mai te au atoa ta’na i na reira ia faatîtîhia oia e to’na mau hiaai. … Ta te Fatu titauraa hoê ia tatou, o te haapa‘o-maite-raa ïa i te ture no te ora. Te tusia hoê ta te Fatu e ani i to’na ra mau taata, o te haapa‘o-maite-raa ïa i ta tatou iho mau fafauraa ta tatou i fafau i to tatou Atua, oia hoi ia tavini ia’na ma te feaa ore te aau (DBY, 225).

Na roto i te haapa‘oraa i te parau mau e tia ai ia tatou ia parahi i mua i te aro o te Mana Hope.

I roto i te mau parau tumu atoa ta outou i feruri e aore ra ta outou i haapii i te mau mahana atoa, o te haapa‘o maitai ïa te parau tumu tei hau ê i te papu e te mâtauhia (DBY, 220).

E maitai to ratou tei haapa‘o ia faaue mai te Fatu, e maitai atu râ to ratou o tei haapa‘o e aita te Fatu i faaue afaro mai (DBY, 220).

Ia haapa‘o tatou i tei a‘ohia mai, e riro ïa tatou ei feia maitai roa a‘e i te ao nei; e riro ïa tatou ei maramarama anaana faatiahia i nia i te mou‘a ra te ore e tia ia mo‘e, e ei lamepa i nia i te vairaa ra (DBY, 219).

Ia hinaaro outou i te farii e i te oaoa i te aroha o to tatou Metua i te Ra‘i, a haapa‘o ïa i to’na hinaaro (DBY, 223).

Mai te mea e ua î to tatou nei aau i te Varua o te parau mau, i te Varua o te Fatu, noa’tu â te huru o te parau mau no te ra‘i mai, ia parau ana‘e mai te Atua, e pii paatoa to’na mau taata i te reo e, Haleluia! E arue i te Atua! Ua ineine tatou no te farii i te reira parau, inaha, e parau mau ïa” (DBY, 219).

Ia faaroo ana‘e te mau melo i te parau mau i te niniiraahia i nia ia ratou, auê hoi to’u hinaaro i te ite e, ua ineine ratou no te farii i taua parau ra i te mea e, ua au ïa te reira parau i te mana‘o o to ratou aau, e auê hoi to’u hinaaro i te faaroo i te mau taata i te piiraa e, “e tû maitai tera mau parau i te Varua o tei roto ia’u; o to’u ïa oaoaraa, o ta’u ïa maa e ta’u hoi inu; o te mau taheraa pape ïa o te ora mure ore. Auê te au o te reira mau parau, aita hoi i au ore a‘e i to’u nei aau” (DBY, 219).

Ahiri outou i faaea noa, a parau ai e, Aita ta’u e a‘o no outou, aita ta’u e pahonoraa no outou i teie tumu parau, no te mea e aita to’u e faaiteraa no ŏ mai i te Varua, a vaiiho ai outou i to te ao ia ite e mea pouri outou i reira, ahiri outou i na reira, e riro ïa outou i te paari oioi e e ahiri hoi outou e a‘o haere noa ma to outou iho mana‘o ma te ore e farii i te Varua o te heheuraa (DBY, 219).

Hoê â a‘o ta te taata atoa i roto i te Basileia o te Atua e horo‘a i nia i te mau tumu parau atoa, ahiri oia i tia‘i noa e ia ite roa oia i te mana‘o o te Mesia i taua vahi ra. Ei reira, hoê â parau e hoê hoi mana‘o to te taata atoa, e e ite hoê hoi to ratou (DBY, 219).

Ia hoê aau to teie feia e hoê hoi mana‘o e tia ai. E mea titauhia ia ratou ia ite i te hinaaro o te Atua e ia haapa‘o i te reira, inaha, e mea ê te iteraa i te hinaaro o te Atua, e mea ê te auraroraa to tatou nei hinaaro, to tatou nei mana‘o i te mea ta tatou i ite e, o te hinaaro o te Atua (DBY, 221).

Te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei o te faaroo i te mau parau a te Fatu, horo‘ahia ia ratou mai te au i to ratou tiaraa politita, ta ratou ohipa sotiare, e ta ratou ohipa moni, e parau atu vau ma te măta‘u ore, e paari hau atu â ïa to ratou i te paari o te mau tamarii o te pouri, oia hoi te mau tamarii o teie nei ao. Ua ite au i te reira na roto i te mau heheuraa a te Fatu a Iesu Mesia, na roto atoa i ta’u iho mau ohipa. Te feia o tei faaroo i te a‘o i horo‘ahia i ratou no te mau ohipa pae faufaa, aita e ore, ua haamaitaihiaïa ratou i te pae tino e te pae varua (DBY, 219–20).

Te taata atoa o te farii i te ora mure ore, e farii ïa ratou i nia i te tiaturiraa i te Tamaiti a te Atua e i te haapa‘oraa i te mau parau tumu ta’na i haamau. E tia anei ia tatou i te tahi atu faanahoraa e te tahi atu rave‘a no te ora? Eita e tia ia tatou ia na reira (DBY, 223–24).

Te rave‘a papu roa’tu no te haamau i te haapa‘oraa no te Ra‘i, ia ora ïa i te reira, e ere râ ia pohe no te reira. E nehenehe ta’u ia parau e, e rave rahi te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei o tei hau atu te hinaaro i te pohe no ta ratou haapa‘oraa, i te ora i te reira ma te faaroo. Aita atu e faaiteraa ite Atua, i te mau melahi e i te taata, e te ora nei te hoê nunaa i ta ratou haapa‘oraa, maori râ, ua tatarahapa ratou i ta ratou mau hara, ua haapa‘o ratou i te ture no te bapetizoraa ia matara te hara, e ua tamau noa’tura i te rave i te ohipa parau tia i te mahana tataitahi (DBY, 221).

I to outou mana‘o e haapa‘o anei te taata i te parau mau no te mea e parau mau ïa, maori râ ua here ratou i te reira? Aita, eita ratou e na reira. E haapa‘ohia te parau mau ia herehia te reira. Na roto i te haapa‘o-maite-raa ana‘e e tia ai i te taata ia parahi i mua i te aro te Mana Hope (DBY, 220).

Te vai ra anei te hoê rave‘a aravihi no te faariro i teie nunaa ei nunaa haapa‘o? Hoê ana‘e ra e vai nei. O outou, te mau Peresibutero o Iseraela, ia roaa ia outou te rave‘a aravihi no te a‘o ia putapû te aau o te taata i te Varua Maitai, e roaa atoa ïa ia outou te hoê nunaa haapa‘o. O te reira ana‘e te rave‘a aravihi i titauhia. A haapii i te taata i te parau mau, a haapii i te mau parau tumu tia; a faaite ia ratou i te mea e maitai roa ai ratou, e ia mana‘o ana‘e outou, e ere anei e pee atu ïa ratou i taua e‘a ra? Oia, e na reira ïa ratou (DBY, 226).

E haapii tatou i te haapa‘o ma te aau tae e i te faaoroma‘i i te a‘o ia farii ana‘e tatou i te Varua o te Parau Mau.

Te Feia Mo‘a o tei ora i ta ratou haapa‘oraa e faateiteihia ïa, inaha e ore roa ratou e pato‘i i te hoê noa a‘e heheuraa ta te Fatu i horo‘a na e ta’na e horo‘a, e tae noa mai â te tahi parau haapiiraa ia ratou o ta ratou i ore i maramarama maitai, e faaroohia ratou i te parauraa e, “Ua hapono mai te Fatu i teie ia’u, e te pure nei au e, na’na e faaora ia’u e e faaherehere ia’u eiaha vau ia pato‘i a‘e i te mau mea no ŏ mai ia’na ra, e e horo‘a mai ia’u i te aau faaoroma‘i ia tia‘i maite au e ia maramarama vau iho i te reira” (DBY, 224).

Eita roa’tu te reira huru taata e pato‘i, e vaiiho noa mai râ i taua mau parau tumu ra ta ratou i ore i maramarama maitai, ia vai i roto i to ratou aau e ia matara roa to ratou feruriraa. O teie te e‘a ta’u i pee noa, e ia tae noa mai te tahi mea ta’u i ore i maramarama maitai, e pure ïa vau e ia maramarama vau i te reira (DBY, 224).

Eiaha e pato‘i i te tahi mea no te mea e, e mea apî ïa e aore ra e mea huru ê, e eiaha e vahavaha, eiaha atoa e faaooo i te mau mea no ŏ mai i te Fatu, inaha, ia na reira tatou, e tafifi ïa tatou i to tatou ora (DBY, 224).

Te mana‘o nei au e, ua riro ïa ei mea au ore mau, i te hoê nunaa, te hoê utuafare e te hoê taata i te tamata i te rave i te parau mau i roto i te hoê rima, e te parau hape i roto i te tahi ra, ia parau e te haapa‘o nei i te mau faaueraa a te Atua, e ia amui atu i te feia iino (DBY, 223).

Ua tuu mai te Fatu i ta’na mau ture, ta’na mau faaueraa, e ta’na mau oro‘a i te tamarii a te taata, e te titau nei oia ia haapa‘o-maite-hia te reira, e aita hoi tatou i hinaaro i te ofati i taua mau ture ra, ia haapa‘o râ. Aita tatou i hinaaro i te faahuru ê i ta’na mau oro‘a, ia haapa‘o râ; aita tatou i hinaaro i te ofati i te fafauraa mure ore, ia haapa‘o râ i te reira e to tatou mau metua, e Iesu, e to tatou Metua i te Ra‘i, e te mau melahi mo‘a ra, e ia ora mai te au i te reira (DBY, 220).

Nahea tatou ia ite e te haapa‘o nei tatou ia’na? Hoê ana‘e ra rave‘a e ite ai tatou, na roto ïa i te faaûrûraa a te Varua o te Fatu i te faaiteraa mai i to tatou nei varua e, na’na tatou, e ua here tatou ia’na, e ua here oia ia tatou. Na roto i te varua o te heheuraa e ite ai tatou i te reira. Aita ta tatou e faaiteraa i roto ia tatou, maori râ o te varua o te heheuraa. Aita ta tatou e faaiteraa to rapae‘au, maori râ na roto i te haapa‘oraa i te mau oro‘a (DBY, 224).

Ia mou atu te mau mea viivii atoa, ia tae i te hoê tau, e tia ai; tei roto anei te reira i te faaroo e te peu a te hoê taata, te hoê oire, te hoê nunaa, e te hoê hau. Te basileia, te hui arii, te mana e aore ra te taata o te ore e faaterehia e te mau parau tumu viivii ore e te mo‘a, ia morohi ïa e ia mou atu â e tia ai (DBY, 227).

Ia faataehia mai ia’u te ora, e nehenehe ia’u ia pato‘i, e nehenehe atoa ia’u ia farii. Ia farii au i te reira, ua faaite ïa vau i ta’u haapa‘o e ta’u auraro i te Tumu rahi no te reirae i te feia ta’na e faataa no te haapii mai ia’u e hope noa’tu to’u oraraa; ia pato‘i râ i te reira, ua haapa‘o ïa vau i to’u iho hinaaro, eiaha râ i te hinaaro o Tei Hamani ia’u (DBY, 390).

Ua tuu mai te Atua i te hoê hinaaro i roto ia tatou, e e mea tia ia tatou ia farii e, na te hinaaro o te Mana Hope e faatere i te reira (DBY, 264).

E a‘o-noa-hia tatou, ei nunaa, e ia auraro maite tatou ia tatou iho i te Fatu e ia riro mau â ei Feia Mo‘a (DBY, 226).

Ua ite au e, e ere i te mea ohie ia faaoroma‘i i te a‘o, inaha, e ere roa te a‘o i te mea oaoa, e mea oto râ ia horo‘ahia mai te reira [a hi‘o Hebera 12:11]; teie râ, ia farii te taata i te a‘o ma te pure ia parahi mai te Varua Mo‘a i roto ia’na ra, ia farii oia i te Varua o te parau mau i roto i to’na aau, e ia ati atu oia i te mea e mauruuru ai te Fatu, na te Fatu ïa e horo‘a ia’na i te aroha e tia ai ia’na ia faaoroma‘i i te a‘o, e e auraro oia i te reira ma te farii i te reira, ma te ite atoa e, e mea maitai te reira no’na (DBY, 227).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

E tiamâraa to tatou no te maiti i te maitai e aore ra te ino, aita râ e nehenehe ia tatou ia maiti i te mau utu‘a o te mau mea o ta tatou i maiti.

  • No te aha “e mea titau-mau-hia ia tuuhia i mua [i te mau tamarii a te Atua] na mea e piti ra” e ia vai “to ratou iho tiamâraa”?

  • Ua haapii te Peresideni Young e, “e nehenehe ta te taata ia faatupu e ia faatere i ta’na iho mau ohipa, aita râ ta’na e nehenehe ia faatere i te mau utu‘a o ta’na mau ohipa.” (A hi‘o atoa PH&PF 101:78.) E mea nahea te tahi mau taata i te parau e, e tiamâraa to ratou, ma te imi atoa i te ‘ape i te utu‘a o ta ratou mau faaotiraa?

  • E mea nahea ta te Peresideni Young tatararaa i “te taa-ê-raa teie i te taata parau tia e te taata hara”? E mea nahea tatou i te taotia e aore ra i te faaiti i to tatou tiamâraa? Ua haapii te Peresideni Young e “te feia o tei faateiteihia, aore roa ïa to ratou mau haamaitairaa e taotiahia.” E mea nahea te haapa‘o-maite-raa i te faarahi i to tatou tiamâraa?

  • No te aha “aita roa te Fatu e faahepo i te taata ia farii i te Evanelia… [e aore ra] … ia haapa‘o i te Evanelia ua farii ana‘e oia i te reira”? (A hi‘o atoa PH&PF 88:22–25, 32.)

  • No te aha te Peresideni Young i haapapu ai e, ua riro te haapa‘o ei faaohiparaa i te tiamâraa, mai ta te haapa‘o-ore-raa atoa? No te aha “ia haapa‘o maite tatou … o te rave‘a hoê roa râ te reira i nia i te fenua nei ia tiamâ outou e ia tiamâ vau”? (A hi‘o atoa Mosia 2:22–24.)

Na roto i te haapa‘oraa i te parau mau e tia ai ia tatou ia parahi i mua i te aro o te Mana Hope.

  • No te aha te haapa‘o i riro ai ei “parau tumu tei hau ê i te papu e te mâtauhia”? No te aha na roto i te haapa‘o e tia ai ia tatou “i te farii e i te oaoa i te aroha o to tatou Metua i te Ra‘i”?

  • Eaha te auraa o te parau ia “ia hoê aau to teie feia e hoê hoi mana‘o”? Nahea te haapa‘o e tauturu ai ia tatou i te riro mai te reira te huru?

E haapii tatou i te haapa‘o ma te aau tae e i te faaoroma‘i i te a‘o ia farii ana‘e tatou i te Varua o te Parau Mau.

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha ta tatou hopoi‘a ia ore tatou ia maramarama i te hoê parau haapiiraa e aore ra i te hoê heheuraa? (A hi‘o atoa Koheleta 12:13; Ioane 7:17; Etera 12:6; PH&PF 11:20.)

  • Nahea tatou ia ite e, te haapa‘o nei anei tatou i te hinaaro o te Atua, e nahea hoi tatou ia haapii atu i te haapa‘o maitai?

  • E mea nahea te aau tae i te auraro i to tatou hinaaro i te hinaaro o te Mana Hope e tauturu ai ia tatou i te riro â mai i te Faaora te huru? Eaha te auraa o te parau “ia auraro maite tatou ia tatou iho i te Fatu”?

  • Te a‘oraa atu, o te faatitiaifaroraa ïa e te tamâraa. No te aha e ere te a‘o i te mea ohie no te farii? (A hi‘o atoa Hebera 12:11.) Eaha ta te Peresideni Young i haapii no te faaoroma‘iraa i te a‘o? Eaha te roaa mai na roto i te a‘o?

Hōho’a
pioneers traveling by wagon

Ua haapa‘o te feia omua matamua i te piiraa no te putuputu i Ziona, e mea pinepine hoi ratou i te tere na nia i te pereoo puaa horo fenua.

Hōho’a
pioneers traveling

Te hoê hoho‘a i patahia o te Feia Mo‘a matamua o tei faaite i to ratou haapa‘o na roto i te pahonoraa i te piiraa a te peropheta ia parahi i roto i te vahi i parauhia Big Horn Basin i te fenua Wyoming i te matahiti 1900.