2015
Ua nava’i anei ta’u e rave nei ?
Atopa 2015


Te taviniraa i roto i te Ekalesia

Ua nava’i anei ta’u e rave nei ?

Te ora nei te taata papaʻi i Utaha, HAM.

Na te hoê haapiiraa no ni’a i te mamoe mo’e i tauturu ia’u ia haroaroa e nahea ia faaoti maitai a’e i to’u piiraa.

Hōho’a
Composite photo of a lamb on a cliff. There is a tree growing out of the side of the rocky cliff.

Faahoho’araa na Mike Boyland/iStock/Thinkstock and Oleksiy Fedorov/Hemera/Thinkstock

I te 23raa o to’u matahti, ua piihia vau ei peresideni Sotaiete tauturu i roto i ta matou paroisa no te mau piahi faaipoipo. Te haamana’o nei au i te mana’o ite ore tei tupu mai i roto ia’u, ma te apitihia i te hinaaro ia rave ma te maitai roa e ti’a ia’u. Te vai ra te hinaaro puai e te anaanatae atoa ia tavini tera râ, ua fifi rii au ia riro ei ti’a faatere maitai.

Tau ava’e i muri a’e i te riroraa vau ei peresideni sotaiete tauturu, ua feruri au e, aita e nava’i nei ta’u e rave nei. Ua hinaaro vau ia tapiri i piha’i iho i te mau tuahine e ia ite i to ratou mau hinaaro tata’itahi, tera râ, ua feruri au e, aita e tae’ahia ra ia’u te reira.

Ua paraparau vau i to’u episekopo e ua faaite au ia’na i to’u mau mana’o. Ua faaite au e, aita e roaa ia’u ia farerei i te mau tuahine atoa ta’u e hinaaro e farerei. Ua faataa atura vau e, ua hinaaro roa vau e pae a’e mai ia’u no te faaoti i te ohipa mai te au i ta’u i feruri. Ua tamata vau i te tape’a haamama noa e te arearea i to’u mau mana’o, tera râ, ua î ’oi’oi a’era to’u na mata i te roimata o te mana’o paruparu. Ua ataata maira oia e ua horo’a maira i te tahi mau haapiiraa faatere maitai roa aitâ vau i farii a’e nei.

Ua ani maira oia, « Ua ite anei oe i te aamu no te tia’i mamoe, ia mo’e a’era te hoê mamoe na’na, vaiiho ihora i te ‘iva ahuru e iva tiahapa’ no te haere e imi i te reira ? » (a hi’o Luka 15:4–7). Ta’iriiri a’era vau i te upoo.

Ua parau faahou maira oia e, « e paari rahi to roto i teie parabole. « Ua ite te tia’i mamoe e, aita e fifi te iva ahuru e iva tiahapa mai te mea e, e vaiiho oia ia ratou no te haere e imi i te hoê tei mo’e ».

I muri iho ua horo’a maira to’u episekopo i teie a’oraa i muri nei :

« Te ite ra oe, teie e iva ahuru e iva tiahapa, e rave’a rahi ta ratou no te tia’i te tahi e te tahi ia haere ê oe. E paruru ratou te tahi e te tahi e e tapea amui maitai ia ratou. Te feruri nei au e, e tutonu oe i ni’a tei mo’e ia hi’ohia’tu. Aita e fifi te toe’a ».

Ua ite au i te hoê faaiteraa puai e, te mea ta’na i parau mai, e parau mau ïa, e aita e titauhia ia’u ia haape’ape’a no te taatoaraa o te nana i te taime hoê. Ta’u opuaraa maori râ, e imi i tei mo’e e e ani manihini ia ratou ia ho’i mai i roto i te aua. Na roto i te reira, e ti’a ïa ia faatupuhia te mau opuaraa a te Metua i te Ao ra, e e nehenehe au e riro ei mauhaa i roto i To’na na rima.

Na roto i to’u haapa’oraa i te arata’iraa a te episekopo, ua maramarama a’e au e, nahea te Fatu i te faatavini ia’u i roto i To’na basileia. Ua farii atoa vau i te tupuraa varua o tei haapuai ia’u i roto i to’u piiraa no te mea, te tavini ra vau mai ta te Faaora i haapii mai. Na roto i te mana o te Varua Maitai, ua horo’a mai to’u episekopo ia’u i te horo’a rahi o te haroaroa e te iteraa.

Te faaite papû nei au, mai te mea e, e pure tatou e e imi ho’i i te faaururaa mai roto mai i te feia faatere o te autahu’araa, e faauruhia ratou no te faaite ia tatou e nahea ia arata’i na roto i te mau rave’a ti’a.