2015
Te pureraa no to’u tere i Rotuma
Atopa 2015


Te pureraa no to’u tere i Rotuma

John K. Muaror, New South Wales, Auteralia

(ua pohe te taata papaʻi)

Hōho’a
illustration of a ship at sea

Faahoho’araa na Allen Garns

« Ua reva Westerland i nanahi ra, » te parau ïa a to’u taoete vahine a aroha mai ai oia ia matou i te tauraa manureva no Nandi i Fiti.

Ua oto vau e te au ore atoa i te faarooraa i te reira parau apî. Te MV Westerland o te pahi ïa tei mana’ohia e afa’i ia matou e hi’o i to’u tuaana i ni’a i te motu no Rotuma. Fatata e 375 maire (600 km) o Rotuma te atea i te pae apato’erau too’a o te râ ia Viti Levu, te motu rahi roa a’e i te mau motu no Fiti. Mai te mea e, e ma’iri oe i te pahi, i te rahiraa o te taime, e nehenehe oe e tia’i e rave rahi mahana e aore râ, e rave rahi hepetoma no te pahi i muri iho.

Hoê matahiti na mua’tu ua haere au i Rotuma no te tauturu i to’u taea’e ia tâtâî i te fare o to matou mama ruau, e ua vaiiho atu vau ia’na no te tahi fifi i ni’a i te hoê ohipa. I teie nei, ua hinaaro vau e hi’o ia’na mata e te mata e ia parau ia’na e, te tatarahapa nei au.

Hoê hepetoma na mua’tu maua o ta’u vahine, o Akata, revaraa mai Auteraria haere atu i Fiti, ua parau mai ta’u tamahine fetii e, e tere te Westerland i Rotuma i te mahana na mua’tu i te mahana e tapae ai maua. I te reira iho taime ua niuniu vau i te piha faatere o te pahi, e ua taparu vau ia ratou ia tape’a i te tere e piti mahana te maoro.

« Aita, eita ta matou e nehenehe, e noa’tu e, ahiri e hinaaro matou », te pahonoraa ïa tei horo’ahia mai. « Ua faaineine te Apooraa no te motu no Rotuma i te hoê ta’urua fariiraa, e ua titauhia i te pahi ia reva mai tei tarenahia ».

Ua pura maira te hoê mana’o i roto i to’u feruriraa, e ua faaoti a’era vau e pure e e haapae i te maa.

Ua pure a’era vau e, « E to’u Metua i te ao ra, te hinaaro rahi nei au ia roaahia ia’u te pahi no Rotuma. Te ti’aturi nei au e, eita ta ratou e nehenehe e tape’a i te faarevaraa hoê e aore râ e piti mahana te maoro, tera râ, e mana to oe no te rave i te reira. E nehenehe anei ta oe e tatara hoê noa a’e farero i te hoê vahi o te pahi no te tape’a i te pahi ia ti’a ia’u ia tae i ni’a iho i te pahi. E mea ti’a ia’u ia haere i Rotuma no te faahau ia maua to’u taea’e ».

I muri a’e i to maua faarooraa i te parau apî au ore, ua haere matou i ni’a i te uahu i te tahi atu pae o te motu. Tera râ, ia tae maua i reira, ua faaroo a’era vau e, aita â te pahi i reva’tura no te mea, te vai ra te tahi mau fifi i ni’a i te matini. Ua pahono te Metua i te ao ra i ta’u pure ! Te ohipa i tupu maori râ, ua titauhia ia tatara i te matini taatoa—eiaha hoê noa farero—no te tâtâî i te hinu tahe noa.

Hoê hepetoma i muri iho ua reva te pahi, e tei ni’a iho vau. I to’u taeraa i Rotuma, ua apa vau i to’u taea’e e ua tatarahapa, e ua hau faahou maua. Papû maitai e, e mahana oaoa teie.

E vai noa tera mauruuru i roto ia’u e a muri noa’tu no teie iteraa pae varua nehenehe, e no te evanelia a Iesu Mesia i faaho’i-faahou-hia mai. E faaiteraa teie e, e tupu noa â te mau temeio i teie tau, e te ora nei te Metua i te ao ra, e te pahono mai nei Oia i ta tatou mau pure aau tae, e e haere apipiti noa te pure e te haapaeraa maa, e e parau mau te evanelia—noa’tu tei roto roa i te hoê oire na’ina’i i ni’a i te motu na’ina’i o Rotuma.