2015
Te faanahoraa no te faaoraraa : E tao’a mo’a no te ite no te arata’i ia tatou
Atopa 2015


Te faanahoraa no te faaoraraa : E tao’a mo’a no te ite no te arata’i ia tatou

Te taviri no to tatou manuia i roto i to tatou oraraa hou te tahuti nei, o to tatou ïa patururaa i te faanahoraa a te Metua. O te reira atoa te taviri no to tatou manuia i roto i te oraraa tahuti nei.

Ua feruri pinepine au i te tapineva (désespoir) o te mau tamarii a te Atua o te overe nei i roto i te ao poiri e te mo’emo’e, ma te ite ore o vai ratou, no hea mai ratou, no te aha tei ô nei ratou i ni’a i te fenua nei, e aore râ te haere nei ratou i hea i muri a’e i to ratou oraraa tahuti nei.

Eiaha tatou e overe. Ua heheu mai te Atua i te mau parau mau mure ore no te pahono i teie mau uiraa. E itehia te reira i roto i Ta’na faanahoraa rahi no Ta’na mau tamarii. I roto i te mau papa’iraa mo’a ua parauhia teie faanahoraa « te rave’a ora »,1 te « rave’a rahi oaoa »,2 e te « faanahoraa no te faaoraraa ».3

Hōho’a
The Beeches, by Asher Brown Durand

The Beeches, na Asher Brown Durand, Te « Metropolitan Museum of Art »; Hoho’a na: Art Resource, NY; Eiaha a hamani i te hoho’a

Na roto i te maramaramaraa e te peeraa e te haapa’oraa i te faanahoraa a te Atua, eita tatou e overe ê atu i te haerea e faaho’i ia tatou i to tatou Metua i te ao ra.4 Ei reira, e ei reira ana’e e ti’a ai ia tatou ia ora i te huru oraraa Ta’na e ora nei, oia hoi, « te ora mure ore, o te horo’a hau a’e i te mau horo’a atoa a te Atua ».5

E mau’araa maitai to te horo’a o te ora mure ore i te mau tautooraa atoa no te tuatapapa, no te haapii mai e no te faaohipa i te faanahoraa o te faaoraraa. E faatia-faahou-hia te mau taata atoa e e farii ho’i i te haamaitairaa o te tahuti ore. Tera râ, no te faatupu i te ora mure ore—te oraraa ta te Atua e ora nei6—e titauhia ïa ia ora i te faanahoraa o te faaoraraa ma to tatou aau atoa, te mana’o atoa, te puai atoa e te itoito atoa.

Te maramaramaraa i te faanahoraa o te faaoraraa

E puai rahi i roto i te iteraa i te faanahoraa ! Ua riro te faanahoraa o te faaoraraa ei hoê o te mau tao’a rahi roa a’e o te ite aita â i horo’ahia a’enei i te taata nei no te mea, te faataa ra te reira i te tumu mure ore o te oraraa. Ahiri aita te reira, te overe haere noa ra ïa tatou i roto i te poiri. No reira ïa te arata’iraa a te Atua, ia horo’a i te mau faaueraa i Ta’na mau tamarii ia « oti [ana’e] te rave’a ora i te faaitehia mai… ia ratou ra ».7

To’u hinaaro o te tautururaa ïa ia tatou tata’itahi ia fana’o i teie tao’a faufaa o te ite—ia maramarma maitai a’e i te faanahoraa o te faaoraraa e ia faaohipa i te reira maramarama i roto i to tatou oraraa i te mau mahana atoa.

Ti’amâraa ia ma’iti

No te faufaa te ti’amâraa no teie faanahoraa, no reira, e haamata ana’e i reira. Ua horo’a mai to tatou Metua ia tatou i te aravihi no te rave e aore râ, no te pato’i ia rave8 mai te au i te mau parau mau mure ore—te mau parau mau tei faariro i te Atua To’na parau e te ra’i ra to’na parau.9 Mai te mea e, e faaohipa tatou i to tatou tiamâraa no te farii e no te ora i teie mau parau mau, e farii ïa tatou i te oaoa mure ore. Mai te mea râ e, e faaohipa tatou i to tatou tiamâraa no te haapa’o ore, no te pato’i i te mau ture a te Atua, e roohia ïa tatou i te mauiui e te oto.10

Te haamau nei te tiamâraa i te hoê heipuni tano maitai no na pene e toru o te faanahoraa o te faaoraraa : te oraraa hou te tahuti nei, te tahuti nei e te oraraa i muri a’e i te tahuti nei.

Te oraraa hou te tahuti nei

Mai tei faaitehia i roto i « Te utuafare : E Poro’i i to te Ao nei », ua riro tatou tata’itahi « ei tamaiti e ei tamahine varua herehia e na metua i te ra’i ra » e « e huru e e hopea hanahana to tatou tata’itahi ».11 I roto i te hoê apooraa o te oraraa hou te tahuti nei, ua faataa mai te Metua i te ao ra ia tatou i Ta’na faanahoraa no te faaoraraa.12 Ua niuhia te faanahoraa i ni’a i te haapiiraa tumu, te ture e te mau parau tumu tei vai noa na.13 Ua haapii na tatou e, mai te peu e farii tatou e e pee ho’i i te faanahoraa, e titauhia ia tatou ia farii ia faaru’e i te aro o te Metua ia tamatahia tatou, ia faaite tatou e, e ma’iti anei tatou ia ora ia au i Ta’na mau ture e Ta’na mau faaueraa.14 Ua oaoa tatou i teie rave’a15 e ma te aau mauruuru ua paturu tatou i teie faanahoraa i te mea te horo’a mai nei te reira i te rave’a no te riro mai to tatou Metua i te Ao ra te huru a farii atu ai i te ora mure ore.

Tera râ, aita teie faanahoraa i faaere roa i te fifi : mai te mea e, i roto i te tahuti nei, e ma’iti tatou eiaha e ora mai te au i te mau ture mure ore a te Atua, e farii ïa tatou i te hoê mea iti a’e i te ora mure ore.16 Ua ite te Metua e, e turorirori tatou, e e rave ho’i i te hara a haapii noa ai tatou na roto i te ohipa i roto i te tahuti nei, no reira, ua horo’a mai Oia i te hoê Faaora no te faaora i te mau taata atoa e tatarahapa i te hara, e no te faaora i te mau puta o te varua e te mana’o o te feia haapa’o.17

Hōho’a
Cropped portion of Carl Bloch's painting depicting Christ sitting at a table with the two men with whom He walked on the road to Emmaus.

O Iesu Mesia te Tamaiti here a te Metua, tei ma’itihia, e tei faataahia, mai te haamataraa mai â.18 Ua paturu Oia i te faanahoraa a te Metua e ua pûpû Ia’na ia riro ei Faaora no tatou, i te na ôraa e : « Teie au, a tono ia’u ».19 No reira, ua ma’itihia o Iesu na te Metua ia riro ei taata o te ora i te hoê oraraa hara ore i roto i te tahuti nei, ia tara ê no ta tatou mau hara e to tatou mau ati, e ia ti’a faahou no te ofati i te mau tape’a o te pohe.

Lucifero, tei parauhia i muri iho o Satane, ua ora atoa na oia i roto i te oraraa hou te tahuti nei.20 No te mau tumu pipiri, ua pato’i oia i te faanahoraa, ua imi ia haamou i te tiamâraa o te taata, e ua orure i te hau i ni’a i te Metua.21 E na roto i te reira, e ore roa Satane e o ratou tei pee ia’na e farii i te hoê tino. Ua faaru’e ratou i to ratou ti’araa ia amui i roto i te faanahoraa a te Metua e ua ere i to ratou hopearaa hanahana.22 I teie mahana, te tamau noa nei â ratou i ta ratou tama’i orure hau i ni’a i te Atua, e te imi nei ratou ia faafariu i te mana’o e i te aau o te taata nei no te pato’i i te Atua.23

Ua opuahia e ua rahuhia teie fenua no te feia tei farii i te faanahoraa a te Metua.24 E farii tatou i ô nei i te hoê tino tei hamanihia ia au i te hoho’a e i te huru o te Atua. E hi’opo’ahia e e tamatahia tatou i ô nei. I ô nei e roaa ai ia tatou te iteraa e titauhia no te farii i te ora mure ore.25

Te oraraa tahuti nei

Hōho’a
Adam and Eve

Ua rahu te Atua ia Adamu e o Eva e ua apiti ia raua ei tane e ei vahine faaipoipo, ua tuu ia raua i roto i te ô i Edene, e ua faaue ia raua ia fanau i te tamarii.26 Ma te faaohipa i to raua tiamâraa, ua hi’a Adamu e o Eva mai mua i te aro o te Atua e ua riro mai ei taata tahuti.27 Ua riro teie ei faatupuraa i te faanahoraa a te Metua na roto i te faati’araa ia raua ia fanau i te tamarii, inaha, aita i ti’a ia raua ia na reira i roto i te ô i Edene.28 Na roto i te ture mure ore, e ti’a i te mana hanahana o te fanauraa ia faaohipahia i roto i te mau oti’a tei haamauhia e to tatou Metua i te ao ra. Na roto i te haapa’oraa i te reira e noaa ai te rave’a no te farii i te oaoa mure ore. E ia faaohipahia noa’tu teie mana mo’a i rapae i te mau oti’a a te Atua, e oto ïa te roaa mai.29

Te hinaaro nei Satane i te mau taata atoa « ia roohia… i te ati mai ia’na ihora »,30 no reira, te tamata nei oia ia ume ê ia tatou i te mau rave’a e vai nei i roto i te faanahoraa a te Metua. No te aha te Metua i te ao ra e faati’a nei ia Satane ia faahema ia tatou ? No te mea, ua ite Oia e, e mea ti’a ia vai te pato’iraa, na pae e piti o te mau mea atoa, no to tatou tupuraa i te rahi e to tatou tamataraa i te tahuti nei.31 Na te pato’iraa e horo’a mai ia tatou i te hoê rave’a faufaa rahi no te fariu atu i ni’a i te Atua ma te turu’i i ni’a Ia’na. No te mea e vai tamau noa te maitai e te ino i mua ia tatou, e nehenehe ïa ta tatou e faaite papû i te mau hinaaro o to tatou aau na roto i te fariiraa i te hoê e te pato’iraa i te tahi atu.32 E itehia te pato’iraa i roto i te mau faahemaraa a Satane, i roto atoa râ i to tatou iho paruparu, te mau paruparu tahuti e au i te oraraa taata nei.33

No te tauturu ia tatou ia ma’iti ma te paari, ua heheu mai te Atua i Ta’na rave’a ora, e ua horo’a mai i te mau faaueraa,34 te maramarama o te Mesia,35 e te hoaraa o te Varua Maitai.36 Noa’tu râ teie mau horo’a taatoa, tatou tata’itahi i roto i teie ao hi’a, te rave nei tatou i te hara, e na roto i te reira, aita e ti’a ia tatou ia tomo i mua i te aro o te Atua na roto noa i to tatou iho mau maitai.37 No reira Ta’na faanahoraa aroha i horo’a mai ai i te hoê Faaora.

Ua haere mai Iesu Mesia i te fenua nei ei Tamaiti Fanau Tahi na te Atua e ua faaoti i te misioni tei faataahia Na’na ma te maitai roa na roto i te faahaehaaraa Ia’na i mua i te hinaaro o te Metua i roto i te mau mea atoa.38 Ia au i te faanahoraa aroha a te Metua, ua vî te mau hopea o te Hi’araa i te Tia-faahou-raa o te Faaora,39 e nehenehe te mau faahopearaa o te hara e haavîhia, e e nehenehe te paruparu e hurihia ei puai mai te mea e, e faaohipa tatou i te Taraehara o Iesu Mesia.40

Hōho’a
Frontal head and shoulders portrait of Jesus Christ. Christ is depicted wearing a pale red robe with a white and blue shawl over one shoulder. Light emanates from the face.

hoho’a o te Mesia, na Heinrich Hofmann, ho-mai-hia e C. Harrison Conroy Co.

Na roto ana’e i te haapa’oraa i te mau faaueraa e ti’a ai ia tatou ia farii i te ora mure. E titauhia ïa te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia, te tatarahapa, te bapetizoraa, te fariiraa i te horo’a o te Varua Maitai, e te tape’a-maite-raa e tae noa’tu i te hopea i te peeraa i te hi’oraa o te Faaora.41 Ei faaohieraa i te parau, e ti’a ia tatou ia farii i te mau oro’a faufaa atoa o te autahu’araa e ia tape’a maite e tae noa’tu i te hopea i te haapa’oraa i te mau fafauraa o te reira.

Te oraraa i muri a’e i te tahuti nei

I muri a’e i to tatou poheraa, e ti’a’tu tatou i te hoê mahana i mua i te Faaora ia haavâhia tatou.42 No te aroha o te Atua, o ratou o te faaohipa i to ratou faaroo i te Mesia na roto i te tatarahapa, e faaorehia ïa ta ratou hapa, e e farii ratou i te mau mea atoa na te Metua ra, e tae noa’tu i te ora mure ore.43 No te parau ti’a o te Atua, te feia atoa e ore e tatarahapa, e ore ïa e farii i te horo’a o te ora mure ore.44 E faautu’ahia te taata tata’itahi ia au i to’na faaroo, to’na tatarahaparaa, to’na mau mana’o, to’na mau hiaai e ta’na mau ohipa.45

Te faaohiparaa i te faanahoraa o te faaoraraa i roto i to tatou oraraa i te mau mahana atoa

Ia maramarama ana’e tatou i te hoho’a rahi o te faanahoraa e ia ite ho’i ia tatou iho i roto i te reira, e roaa ïa ia tatou te hoê mea faufaa rahi, e tei titauhia : te hi’o-faaatea-raa mure ore. Na te hi’o-faaatea-raa mure ore e tura’ira’i i ta tatou mau faaotiraa e ta tatou mau ohipa i te mau mahana atoa. Na te reira e haamau papû i to tatou mana’o e to tatou varua. Ia taviriviri ana’e te mau mana’o faaturori ati a’e ia tatou, te mau mana’o hapehape a muri noa’tu, e mea aueue ore tatou e te papû.

Mai ta Elder Neal A. Maxwell (1926–2004) No te Pupu no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i haapii mai : « Ia ore tatou ia maramarama i te faanahoraa no te faaoraraa, tae noa’tu i to tatou oraraa hou te tahuti nei, e te haavâraa e te tia-faahou-raa, mai te mea e, e tamata tatou i te imi i te auraa o teie oraraa na roto noa ia’na iho, e au ïa e, te mata’ita’i noa ra tatou i te tuhaa piti o te hoê ha’utiraa e toru tuhaa ».46 Titauhia ia tatou ia maramarama i te tuhaa matamua (te oraraa hou te tahuti nei) ei reira tatou e ite ai e, nahea ia rave i te mau ma’itiraa maitai roa a’e i roto i te piti o te tuhaa (te oraraa tahuti nei), e na te reira e faataa i te mau mea e tupu mai i ni’a ia tatou i roto i te toru o te tuhaa (te oraraa i muri a’e i te tahuti nei).

Ia tauihia te huru faahitiraa, na roto i te maramaramaraa i te faanahoraa o te faaoraraa, apitihia i te pure aau tae, e taui ai te huru o to tatou hi’oraa i te oraraa nei, te hi’oraa i te mau taata atoa ati a’e ia tatou, e te hi’oraa ia tatou iho. Ia maramarama ana’e tatou i te faanahoraa, na te reira e haamaramarama i to tatou iteraa varua, e e faati’a ia tatou ia hi’o i te mau mea ia au i to ratou huru mau.47 Mai te Urima e te Tumima tei faati’a i te peropheta Iosepha Semita ia farii i te heheuraa e te arata’iraa,48 oia atoa ïa te iteraa i te faanahoraa e faaite mai ia tatou nahea ia « haapao i te mau haapiiraa e te mau parau tumu no te mau tau a muri atu ra, mai te au i te tiamâraa » ta te Fatu i horo’a mai ia tatou.49 Ei reira to tatou faaroo e haapuaihia ai, e e ite tatou e, nahea ia faatoro i te tereraa o to tatou oraraa, e nahea ia rave i te mau faaotiraa e au i te parau mau mure ore.

Teie te tahi mau hi’oraa tano maitai no to tatou nei anotau.

Te tumu o te faaipoiporaa i roto i te faanahoraa a te Atua

Hōho’a
illustration of a bride and groom in front of a temple

aahoho’ araa na

Tei raro a’e te faaipoiporaa e te utuafare i te aroraa, no te mea, ua ite o Satane e, e titauhia te reira no te farii i te ora mure ore—mai te faufaa o te poieteraa, te hi’araa, te Taraehara e te tia-faahou-raa o Iesu Mesia.50 No te mea ho’i e, aita oia i manuia i te haamouraa i te hoê noa a’e o teie mau pou o te faanahoraa, te imi nei ïa Satane ia haamou i to tatou haro’aro’araa e te faaohiparaa i te faaipoiporaa e te utuafare.

Ma te faariro i te faanahoraa a te Metua i te ao ra ei arata’iraa papû, e riro te tumu o te faaipoiporaa i te maramarama-maitai-hia. Na te faaueraa ia faaru’e i te metua tane e te metua vahine, ia ati atu te tahi i te tahi i roto i te faaipoiporaa,51 e ia fanau faarahi e ia faaî i te fenua52 e faatupu i Ta’na faanahoraa. Na roto i te faaipoiporaa, e hopoi mai tatou i Ta’na mau tamarii varua i roto i te ao nei, e e riro tatou ei mau apiti No’na i te tautururaa i Ta’na mau tamarii ia amui mai i roto i Ta’na faanahoraa.53

E horo’a mai te faanahoraa a te Metua ia tatou nei i te rave’a e roaa ai ia tatou te ora mure ore, te oraraa ta to tatou na metua i te ao ra e ora nei. I roto i te faanahoraa, « Aita râ te tane i taa ê i te vahine, aita atoa te vahine i taa ê i te tane i te Fatu nei ».54 I roto i te tumu mau o te ora mure ore, te vai nei te faaipoiporaa mure ore o te tane e te vahine, e tuhaa faufaa ho’i no te riroraa mai to tatou na metua i te ao ra te huru.55

Te faaipoiporaa i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine

Ei roto i te faaipoiporaa tatou e faahope roa ai te tahi i te tahi, mai te tane e te vahine ana’e e to raua mau taa-ê-raa hoê e te faufaa e ti’a ia na reira. A haere ai tatou na roto i te tahuti nei ei tane e ei vahine faaipoipo, e tupu amui tatou i te rahi, ma te haafatata atu i te Faaora na roto i te haapa’oraa, te faatusiaraa no te rave i te hinaaro o te Atua, e te patu-amui-raa i To’na basileia. No to tatou ite e, e faaueraa na te Atua te faaipoiporaa mure ore, e e faaineine Oia i te hoê rave’a no Ta’na mau tamarii ia faaoti ratou i te mau mea atoa Ta’na i faaue mai,56 ua ite tatou e, e manuia to tatou faaipoiporaa mai te mea e, e tahoê tatou i roto i te haapa’oraa i te mau fafauraa ta tatou i rave.

E mea na roto i te mau oro’a o te autahu’araa e te ma’itiraa ia haapa’o i te mau fafauraa o te reira, e farii ai tatou i te mana Atua i roto i ta tatou mau tamataraa o te tahuti nei.57 Na te mau oro’a o te hiero e horo’a mai ia tatou i te mana no ni’a mai, e e faati’a ho’i ia tatou ia ho’i faahou i mua i te aro o to tatou Metua i te ao ra.58 Na te oro’a taatiraa e faati’a i te tane e te vahine faaipoipo ia tupu amui i te rahi na roto i te mana o te Atua, e ia riro ei hoê i te Fatu ra.59 E ore roa te tahi atu huru ohipa mono i teie huru faaipoiporaa e faatupu i Ta’na mau opuaraa mo’a no tatou e aore râ, no te mau u’i o Ta’na mau tamarii i muri mai.60

Te mau umeraa e te mau hiaai

Ua haere mai tatou tata’itahi i roto i teie ao hi’a e te paruparu e aore râ, te tamataraa e au i te oraraa taata nei.61 Ia maramarama ana’e tatou i te faanahoraa a te Atua, e ite tatou i te mau paruparu atoa o te taata nei—mai te mau umeraa e te mau hiaai aore i tu’ati i Ta’na faanahoraa.62 No to tatou ite e, i ora na tatou hou teie nei oraraa ei mau tamaiti e ei mau tamahine here a na metua i te ra’i ra, na te reira e faati’a ia tatou ia rave mai i to tatou ti’araa taata mai roto mai i to tatou hiro’a hanahana. To tatou ti’araa ei tamaiti e aore râ ei tamahine na te Atua te puna mau o to tatou hiro’a, eiaha to tatou mau paruparu e aore râ to tatou mau oparaa.63

Ia au i te reira hi’o-faaatea-raa, e rahi a’e to tatou haehaa e te faaoromai i te ti’aturiraa i te Fatu,64 ma te ti’aturi e, na roto i to tatou faaroo, te haapa’o e te tapea-maite-raa e tae noa’tu i te hopea, e tamâhia ïa to tatou mau huru feruriraa e te mau hinaaro, e haamo’ahia ïa to tatou tino, e riro mau tatou ei mau tamaiti e ei mau tamahine na te Mesia, i haamaitai-roa-hia na roto i To’na Taraehara.

Na te hi’o-faaatea-raa mure ore i te faanahoraa e hopoi mai i te papûraa e, no te feia haapa’o maitai, e tae papû mai ïa te mahana ei reira « te Atua e horoi i to ratou roimata… e te mauiui e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra ».65 Na teie « tia’i papû roa »66 e haamau papû i to tatou varua e to tatou aau ma te faati’a ia tatou ia ti’aturi i te Fatu ma te faaoromai e te haapa’o maitai.

Te mau parau fafau i te feia e tamau maite ma te haapa’o maitai

Te feia e uiui nei e, e riro anei to ratou oraraa e aore râ, to ratou huru i teie nei, i te faaere ia ratou i te ora mure ore, e ti’a ïa ia ratou ia haamana’o e, « aore e taata i faataa-atea-hia ia farii iti a’e i te mea atoa ta te Metua i faaineine no Ta’na mau tamarii ».67

Aore e haamaitairaa e pato’ihia i tei haapa’o maitai. Ua parau te Peresideni Lorenzo Snow : « Aita roa hoê a’e mea ta te hoê Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei e ere, ia pohe ana’e oia i muri a’e i te oraraa i te hoê oraraa haapa’o maitai, no te mea aita oia i manuïa i te raveraa i te tahi mau mea no te mea ho’i aita i horo’ahia ia’na te mau rave’a no te faatupu i taua mau mea ra. Oia ho’i, mai te mea aita te hoê feia apî tane e aore râ te hoê feia apî tamahine e faaipoipohia, e ua ora ho’i raua i te mau oraraa haapa’o maitai e tae noa’tu i to raua poheraa, e farii ïa raua i te taatoaraa o te mau haamaitairaa, te faateiteiraa e te hanahana o te fariihia e te hoê tane e aore râ vahine tei faaipoipohia e tei haamaitai i te reira. Mea papû e e mea mau ïa te reira ».68

Te mau parau fafau i te feia atoa tei ite i te faanahoraa e tei faaohipa i te reira i te mau mahana atoa

Hōho’a
One painting depicting a boy writing, with open books on a table, including the scriptures. The father, next to him seated, looks at his work and rests his arm on the back of the boy's chair. A case of books is at viewers left and french doors are at viewers left in background.

Ua paturu tatou tata’itahi ma to tatou aau atoa i te faanahoraa a te Metua i roto i te oraraa hou te tahuti nei. Ua ite tatou e, ua here Oia ia tatou, e ua maere maitai tatou i Ta’na horo’a pipiri ore no teie rave’a, ia fatu i te mau mea atoa Na’na ra, tae noa’tu i te ora mure ore. Te taviri no to tatou manuïraa i te ao hou i teie oraraa tahuti, o to tatou patururaa ïa i te faanahoraa a te Matua. O te reira atoa te taviri no to tatou manuïraa i roto i teie oraraa tahuti.

No reira, te ani manihini nei au ia ti’a amui faahou tatou i ni’a no te paturu i te faanahoraa a te Metua. E rave tatou i te reira ma te here i te mau taata atoa, inaha ho’i e faaiteraa teie nei faanahoraa no te here o te Atua.

A faaohipa noa ai tatou i to tatou ite i te faanahoraa a te Metua i te mau mahana atoa, e hohonu atu ïa te faufaaraa o to tatou oraraa. E faaruru atu ïa tatou i ta tatou mau tamataraa ma te faaroo rahi a’e. E haere peepee ïa tatou i mua ma te tia’i papû, te tia’i maramarama e te tia’i anaana i te ora mure ore.