Ta tatou api
E maha tamaroa no roto mai i te hoê â paroisa i Raparata tei bapetizohia i te hoê â mahana. Te ti’a nei to ratou episekopo (i ropu) i piha’i iho ia ratou.
Ua farii to’u taea’e e te hoê hoa o te utuafare i ta raua piiraa no te misioni. Ua tere matou e va’u hora no te haere i te hiero i Freiberg, Helemani, ia farii raua i to raua oro’a hiero.
Ua faaea matou i reira e pae mahana ia ti’a i to’u utuafare ia rave e rave rahi ohipa i te hiero. Te vai ra hoê fare faaearaa i roto i te aua hiero no te mau utuafare. Ua tauturu te tahi atu mau tamarii e o vau atoa i te taata haapa’o aua, e ua horo’a mai oia i te û to’eto’e na matou. Ua oaoa roa matou.
Te tia’i nei au i te matahiti i muri nei i reira e ti’a ai to’u matahiti i te 12, ei reira e ti’a ai ia’u ia rave i te mau bapetizoraa i roto i te hiero.
Alicka S., 11 matahiti, Slovakia
Te haamauruuru nei au ia oe, e te Atua
Te haamauruuru nei au ia oe, e te Atua no te maramarama,
No te mea te anaana nei oia i te ao e te pô.
Te haamauruuru nei au ia oe, e te Atua no te mau raau,
No te mea, mai te huru ra e, na ratou e faaohie nei i teie matai.
Te haamauruuru nei au ia oe, e te Atua no te mau mea e rave rahi atu â eita e ti’a ia’u ia parau,
Ua ite râ vau e, na oe i rahu i to’u nei oraraa.
E ere paha to’u nei oraraa i te mea maitai roa,
Te ora nei râ vau, ta’u ïa e oaoa nei.
Nisha J., 10 matahiti, Repubirita no Palau