2015
Te mau ta’o no te taui i to tatou nei ao
Atopa 2015


Te mau ta’o no te taui i to tatou nei ao

Ua faaite mai te hoê apooraa mataeinaa i Ghana e, nahea te tau’araa parau amui e te faaohiparaa i te mau rave’a e nehenehe ai e faatupu i te mau rave’a no te tupuraa o te taata iho e te taviniraa ia vetahi ê.

Hōho’a
illustration of people helping each other climb a tower of books

Faahoho’araa na Taylor Callery

Ua hinaaro te tuahine Vida Osei no Ghana ia haapii i te tai’o e i te papa’i Petetane. Ua tamata oia i te mau faanahoraa a te oire no te tahi tau taime, tera râ, ua haaparuparu oia e ua faaru’e tau hepetoma i muri iho. E i te hoê sabati, ua haere oia i te mau pureraa i roto i te amaa piti, ua ite a’era oia e, te faanaho ra te mateinaa no Asamankese i te hoê faanahoraa haapiiraa tai’o e te papa’i no te reo peretane. Ua faaoti a’era oia ia tamata e ua faaô ia’na.

Ua ite ’oi’oi a’era oia e, e mea taa ê teie faanahoraa. E ti’a ia’na ia haere na muri iho i te mau hoa o te Ekalesia. Te faaohipahia ra te mau papa’iraa mo’a ei materia no te haapiiraa, no reira, e haapii mai oia i te reo peretane e i te evanelia hoê â taime.

E piti ava’e i muri a’e i te haamataraa i te haapiiraa, ua horo’a o Vida i ta’na pure matamua i roto i te hoê haapiiraa. E toru ava’e i muri a’e i to’na haamataraa, ua horo’a oia i ta’na a’oraa matamua i roto i te pureraa oro’a, te tahi taime na roto i te reo Twi, reo afirita, e te tahi taime na roto i te reo peretane. E maha ava’e i muri a’e i te haamataraa, ua haamata oia i te papa’i i roto i te hoê puta tahito te mau poro’iraa, te mau moni, e te moni no ta’na ohipa nira ahu. Ua iti rii ta’na mau hape i ni’a i te mau hoani, ua roaa ia’na te mau hoo mama a’e, e ua hau atu ta’na apî i tei roaa ia’na na mua a’e nei i roto i te mau huru ava’e atoa na mua a’e nei.

Te parau ra oia e, « E mea haamâ roa na’u ia haere i roto i te hoê piha haapiiraa tai’o e te papa’i e te hoê taata ». « Tera râ, i te faatupu-raa-hia te piha hapiiraa tai’o e te papa’i i roto i te fare pureraa e te mau melo ta’u i matau, ua roaa ia’u te itoito ia tamata faahou. E i teie nei, e nehenehe ta’u e tai’o i te mau papa’iraa mo’a e e haamaitai i ta’u ohipa putu faufaa na roto i te tai’oraa e te papa’iraa na roto i te reo peretane ».

I Afirita apatoa, e rave rahi te taata, te vahine hoa râ, aita i ite i te tai’o e i te papa’i. No te rahi te ite ore i te tai’o e te papa’i, i na ô ai te hoê parabole tahito no Afirita e, « mai te mea e hinaaro oe i te huna i te hoê mea, a papa’i i te reira i roto i te hoê buka ». No te mau vahine Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei râ mai ia Vida, te maraa maira te ite i te tai’o e te papa’i.

Te mau titauraa e pahono

Mea iti te mau paturaa e te mau fare haapiiraa i roto i te mau fenua Afirita apatoa, no reira, e mea iti atoa ïa te mau rave’a, no te mau tamahine hoa râ. No te moni rahi te haapiiraa e no te ti’araa taotihia o te mau tamahine i roto i te oraraa turuutaa, mai te huru ra e, ua riro te ohipa tai’o ei ite e ore e roaa ia titau. Ei hi’oraa, i Ghana, noa’tu e, e reo peretane te reo mana, te faaite ra te mau hi’opo’araa e, tei raro mai i te afaraa te mau vahine paari tei ite i te parau peretane. I roto i te oraraa faaapu i Ghana, e piti i ni’a i te toru o te mau vahine paari aita i ite i te tai’o e te papa’i.

« Te rahiraa o te mau vahine paari i roto i to matou mau oire e te mau mataeinaa aita i ite i te parau peretane », te na reira ra o Seth Oppong, peresideni mataeinaa no Abomosu i roto i te misioni no Ghana Accra tooa o te râ. « To matou reo tumu, te Twi, e reo parau noa ïa no te mau tenetere e rave rahi. Aita i maoro a’e nei te hamani-raa-hia te hoê piapa no te reo Twi, no reira te tahi mau taata noa’toa te tai’o nei ».

« Titauhia i te mau tuahine ia turu’i i ni’a i te tahi atu—te rahiraa i ni’a i ta ratou mau tane mai te mea e, ua faaipoipohia ratou, e aore ra, mea parau vaha noa na roto mai i te mau hoa mai te mea e, aita ratou i faaipoipohia—no te ite i te mau parau tumu o te evanelia e i te mau ture a te Ekalesia », te na reira ra o Georgina Amoaka, te peresideni no te Sotaiete Tauturu o te mataeinaa. « E rave rahi o ratou tei hinaaro rahi ia tavini, tera râ, eita ta ratou e nehenehe e tai’o i te mau buka arata’i e aore ra i te mau ve’a, no reira, e mea iti roa ta ratou mau rave’a no te rave i te ohipa a te ekalesia ».

Te a’oraa no roto mai i te apooraa

No te mea ho’i e, aita te mau vahine e paraparau peretane i roto i to ratou fare e aore ra i te makete, ua riro te faanahoraa a te Ekalesia ei faaitoitoraa ia ratou ia haapii i te reo. Noa’tu râ i te reira, te farerei nei â te mau melo tahito e te mau melo apî i etaeta o te utuafare i ni’a i te mau faanahoraa no te haapii i te tai’o e i te papa’i. Ua tau’aparau te apooraa mataeinaa i teie mana’o, e i muri iho, ua paraparau te peresideni Oppong i te feia faatere o te autahu’araa e o te mau pupu tauturu i roto i te amaa tata’itahi i te parau no te hoê haapiipiiraa rahi no te tai’o e no te papa’i i roto i te mataeinaa. No te mau vahine atoa no te oire teie faanahoraa, tera râ, e faanaho-taa’e-hia te reira ohipa no te mau vahine i roto i te Ekalesia. Eita te aniraa e faataehia i te taata hoê, e faataehia râ i te mau pŭpŭ—ei hi’oraa, e anihia i te mau peresideniraa Sotaiete Tauturu e te Paraimere ia amui ratou no te haere i roto i teie haapiiraa ia nehenehe ratou ia paturu te tahi e te tahi.

Na roto i te aparauraa e te mau amaa, ua faaoti te feia faatere o te mataeinaa ia faatupu i te mau haapiiraa tai’o e te papa’i i roto i te amaa tata’itahi i te Sabati e e piti taime i te hepetoma. E ono ava’e i muri a’e i te rohiraa ma te itoito, ua horo’ahia te mau parau tu’ite i te feia tei haere tamau i te haapiiraa e tei faaoti i te mau ohipa i titauhia.

Te mau rave’a tei au i te mau hinaaro

« Hoê o te mau titauraa maori râ, o te imiraa ïa i te rave’a no te haapii i te tai’o e i te papa’i i te taata hoê ana’e reo ta ratou e paraparau », te na reira ra o Elder Jim Dalton, e misionare paari te tavini ra i roto i te mataeinaa. « No te peu tumu o te Twi ei reo paraparau noa eiaha râ ei reo papa’i, te rahiraa o te taata e paraparau i te reira reo, aita ïa ratou i ite nahea ia papa’i, no reira ua titauhia ia haamata i te haapii i te papa’i ».

O Ransford Darkwah no te apooraa teitei no te mataeinaa no Abomosu tei rave i te ohipa i piha’i iho e piti na misionare tei faaoti i ta raua misioni, o Francis Ansah e o Cecelia Amankwah, no te faaohipa i te hoê buka haapiiraa no te fenua iho te hamani-raa-hia. E faaitehia i te mau taata te mau hoho’a, e e anihia ia ratou ia papa’i no ni’a i te mea ta ratou i ite. Na te reira e tauturu ia ratou ia faananea i te mau ite no te papa’i a haapii ai ratou ia feruri na roto i te reo peretane. Ia mau ana’e te tahi mau aravihi tumu, e nehenehe ïa e faaohipa i te tahi atu mau rave’a paari a’e.

Faaineineraa e haamaitai roa’tu â

Hou a haamata ai te faanahoraa, ua faaineine te mau ti’a aravihi no te haapiiraa i te mau orometua eiaha i te haapii-noa-raa i te mau rave’a, haapii atoa râ nahea ia haapii i te mau ite no te pae tamâraa i te oraraa. Tera râ, noa’tu te maitai o te faaineineraa, eita e ti’a ia hi’o i mua i te tahi mau fifi e farereihia i te taime e haamata ai te haapiiraa : no te pinepine te mutu te uira, ua riro te reira ei haafifiraa i te tereraa o te mau haapiiraa i te pô, e ua faaroo-atoa-hia te parau e, te vai ra te mau taata imi auro haapa’o ore e orihaere na ni’a i te purumu i te pô, ua riro te reira ei faariariaraa i te taata, e i te tahi mau taime, te feia e taviri ta ratou, eita ratou e tae mai i te hora no te iriti i te mau fare a te ekalesia.

No reira, ua paraparau faahou â te apooraa mataeinaa i ni’a i te ohipa e ti’a ia ravehia. Ei pahonoraa i ta ratou aparauraa, ua haamata te taata i haere tapupu mai i te haapiiraa. Ua horo’ahia ia ratou te mau moripata no te tauturu ia haere ma te hau na ni’a i te mau purumu. Ua farii te feia faatere no te fenua ia faaohipahia te mau matini no te faaama i te mau mori i roto i te mau farepureraa a te ekalesia i te pô. Ua horo’ahia te mau taviri i te mau melo ti’aturihia e noho fatata ra i te mau fare pureraa no te iriti i te mau fare i te hora ti’a.

Te mau vauvauraa parau i te haafetiaraa

E ono ahuru ma hoê melo e te mau hoa o te ekalesia tei haamata i te faanahoraa. E maha ahuru ma toru tei faaoti i te mau tuhaa atoa e te mau ohipa i titauhia. I te taime no te haafetiaraa, ua anihia ia ratou ia horo’a i te mau vauvauraa parau.

Hōho’a
Participants, family members, and friends celebrate at graduation ceremonies for the district-sponsored literacy program.

« Hou te haapiiraa tai’oraraa e te papa’iraa a haamata ai, eita roa’tu ta’u e nehenehe e tai’o », te na reira ra o Sandra Obeng Amoh no te amaa no Sankubenase. « Ia ratere ana’e ta’u tane no te ohipa, aita to’u e pô utuafare. Tau hepetoma i ma’iri a’e nei, a reva ai oia, ua tauturu mai ta’u tamaiti matahiapo ia’u ia tai’o i te buka haapiiraa, e ua horo’a vau i te hoê haapiiraa i ta’u mau tamarii na roto i te reo Peretane. E mai taua taime ra, ua na reira noa vau pauroa te hepetoma aita ta’u tane i te fare ».

O Prosper Gyekete te hoê melo te vai haapa’o maitai noa i roto i te amaa piti no Abomosu, noa’tu te iti to’na ite i te reo peretane, e ua tai’o oia i te hoê iteraa papû e toru pereota te roa o ta’na iho i papa’i. Te parau ra oia e, aita ta’na e nehenehe e tai’o e aore ra, e papa’i na mua a’e i te haapiiraa, i teie nei râ, e nehenehe ta’na e tauturu i ta’na mau tamarii na’ina’i i roto i ta ratou ohipa no te haapiiraa. Te parau ra oia e, « Mauruuru no te mau mea ta’u i apo mai, e nehenehe ta’u e riro ei metua tane maitai a’e ».

« I teie nei e nehenehe ta’u e tai’o i te mau papa’iraa mo’a o vau ana’e », te na reira ra o Kwaku Sasu no te amaa no Kwabeng. « Na mua a’e nei, ua ite au e, e parau mau te Buka a Moromona noa’tu e, aita i nehenehe ia’u ia tai’o. I teie nei, ua ite au e, e parau mau no te mea ua tai’o vau i te reira. Te tupu nei i te rahi to’u iteraa papû ».

Ua parau te peresideniraa Sotaiete tauturu no te amaa no Asunafo e, ua faataa ratou i te mahana maha tata’itahi no te paraparau te tahi e te tahi na roto noa i te reo peretane. « Ua roa rii te tahi mau aparauraa i te reira mahana i te mea e, aita ta matou e nehenehe e feruri i te ta’o tano no te parau te tahi e te tahi », te na reira ra o Evelyn Agyeiwaa, peresideni Sotaiete Tauturu. « Tera râ, aita i maoro roa, ua haamata matou i te auvaha no te tahi e te tahi ma te ite i te mau ta’o tano no te parau. No te mea ho’i e, te haapii amui ra matou, aore hoê o matou e haamâ e aore ra e faataia ia parau i te parau hape. Ua tauturu matou i te tahi e te tahi ».

Ua rahi te mau haamaitairaa

Ua parau te mau vahine tei faaoti i te faanahoraa haapiiraa tai’o e te papa’i no te mataeina no Abomosu e, e mana’o maitai to ratou no ni’a ia ratou i teie nei, e te vai ra te hinaaro rahi a’e ia rave i te ohipa i roto i te Ekalesia. E mea farii maitai a’e ratou i teie nei i te mau piiraa, te tai’o nei i te mau papa’iraa mo’a, e te haapii nei i roto i te Ekalesia e i te fare. Ua faaoti atoa te tahi mau tane i teie faanahoraa. Te rahiraa o te feia faaapu te parau ra ratou e, i teie nei, e nehenehe ta ratou e numera i te moni e te hoo o ta ratou mau maa, e tauturu i te mau tamarii no ta ratou mau ohipa no te haapiiraa, e e tai’o i te mau papa’iraa mo’a ratou ana’e e to ratou utuafare.

Na roto i te manuia i itehia i Abomosu, ua faatupu atoa te Mataeinaa tapiri mai no Asamankese i ta’na iho faanahoraa no te haapii i te tai’o e i te papa’i.

Te iteraa i te tai’o e i te papa’i, na te reira i taui i to matou oraraa e i te oraraa o te mau tamarii », te na reira ra o Gladis Aseidu no te amaa no Sankubenase. « Te taui nei te parau i to matou ao, e te haamauruuru nei matou i to tatou Metua i te ao ra ».

Te faahanahana nei te mau taata, te mau melo o te utuafare, e te mau hoa i te oro’a faahanahanaraa no te faanahoraa tai’oraa paturuhia e te mataeinaa.

Hoho’a ahu na Africanway/iStock/Thinkstock