2015
Haapii i te feia apî nahea ia arata’i ia au i ta te Faaora faanahoraa
Atopa 2015


Haapii i te feia apî nahea ia arata’i ia au i ta te Faaora faanahoraa

E ere to tatou feia apî i te feia faatere noa no ananahi. E feia faatere ratou i teie mahana. E nehenehe ta tatou e tauturu ia ratou ia arata’i mai te Faaora te huru.

Hōho’a
Youth preparing food for service project in Puerto Rico

Ua parau mai o Elder David A. Bednar no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te mau metua e i te feia faatere, i te faito au maitai o te ti’a ia tatou ia imi : « A ani manihini i te feia apî ia rave i te ohipa. Tei reira outou, tera râ, titauhia ia outou ia faaea i te hiti. Na outou e horo’a i te avei’a, eiaha e rave i te hopoi’a ».1

E nehenehe te mau metua e te feia faatere e tauturu i te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine ia haapii mai i te mau parau tumu o te faaineine ia ratou ia arata’i ma te parau ti’a e ia patu i te basileia o te Atua i ni’a i te fenua nei.

I te 14raa o to’u matahiti, ua farerei au i te tahi mau feia apî tamahine, e feia faatere maitai roa ratou. I taua taime ra, ua ratere to’u utuafare na roto i te fenua Marite e ua riro mai matou ei melo no te hoê paroisa apî. Aita vau e haamana’o ra e, o vai te tavini ra i roto i te peresideniraa no te piha Roti, tera râ, te haamana’o maitai ra vau e, ua faaite te feia apî tamahine i te maitai i ni’a ia’u. Ua tauahi mai ratou ma te aau tae mau i teie tamahine apî mata’u e te pararai mai te au i te hoê hoa tei mo’e maoro e ua farii maitai mai ia’u. No Delaware vau i te haereraa mai, e i reira, o vau ana’e te tamahine momoni i roto i ta’u fare haapiiraa tuarua, e te tahi mau tamahine momoni ta’u i mâtau, te ora ra ïa hoê hora te atea i to’u fare na ni’a i te pereoo, e no reira ua mana’o a’era vau e, « Teie paha te huru o te ra’i ! »

No te taime matamua i roto i to’u oraraa, te vai ra to’u mau hoa o te haapa’o nei i te mau ture i roto i te No te puai o te Feia Apî, tei titau mai ia’u ia haere i roto i te mau faaoaoaraa, e tei faaite mai ia’u i to ratou iteraa papû no ni’a i te evanelia. Maoti to ratou hi’oraa no te here i haafatata rahi ai au i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei i taua taime ra, hau atu i ta te hoê a’oraa e aore râ, ta te hoê haapiiraa e nehenehe e faatupu. I roto i to ratou here e te maramarama mai to te Mesia, ua riro ratou ei ve’a no te evanelia a te Mesia, e na ratou i arata’i mai ia’u i roto i To’na aua.

E aha te mea tei faariro i to’u mau hoa apî ei feia faatere rahi ?

Ua faataa mai te hoê misionare taure’are’a ma te ohie, i te auraa o te faatereraa. Ua parau oia : « E ti’a ia tatou ia vai i te vahi ti’a i te taime ti’a ma te rave i te hinaaro o te Fatu e ma te tauturu i te taata tei hinaaro i ta tatou tauturu. Tera te mea e faariro nei ia tatou ei ti’a faatere ».2 Na roto i to ratou huru e na roto i te maramarama o te Mesia e anaana ra i roto ia ratou, e roaa i te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine haapa’o maitai te ti’araa ia arata’i ia au i ta te Faaora faanahoraa e « ia tauturu i te tahi atu mau taata ia riro mai ei pipi mau na… Iesu Mesia ».3

Tatou te feia faatere, e arata’i, e faatere e e haere tatou i piha’i iho i to tatou feia apî tamaroa e te feia apî tamahine. Tera râ, tei te mau peresideniraa piha tamahine e te pupu autahu’araa te hopoi’a no te arata’i e no te faatere i te ohipa o ta ratou mau piha e mau pupu autahu’araa, e tae noa’tu i te ma’itiraa i te mau haapiiraa no te Sabati, e te faaineineraa i te mau faaoaoaraa no te hepetoma. E piihia e e faataahia te feia faatere no te mau piha tamahine e te mau pupu autahu’araa i raro a’e i te faatereraa a te feia tei mau i te mau taviri autahu’araa ; e na roto i te reira, ua roaa ïa ia ratou te mana no te arata’i e no te faaitoito i te tahi atu feia apî. E pee ratou i te hi’oraa o te Faaora, ma te haapii ia tavini mai Ta’na i tavini e ia utuutu mai Ta’na i utuutu.

Te mau rave’a faatereraa a te feia apî

E haamata te faatereraa i roto i te utuafare. Ua haapii mai o Elder Robert D. Hales no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e, « Te raveraa i te Hopoi’a i te Atua ei mau metua e ei feia faatere, e haamata ïa na roto [i te arata’iraa na roto] i te hi’oraa maitai—te tamau-noa-raa e te oraraa ma te itoito i te mau parau tumu i te fare ». « Ia ravehia te reira ma te opuaraa papû e te itoito ».4 E haapii te mau metua i te haapiiraa tumu a te Mesia. E tauturu ratou i te feia apî ia haamau e ia faaoti i te mau opuaraa. E tauturu te mau faanahoraa te Haereraa i mua o te taata iho, e te Hopoi’a i te Atua, i te feia apî ia haapaari i to ratou itetaa papû no ni’a ia Iesu Mesia, ia ineine no te rave e no te haapa’o i te mau fafauraa mo’a, e ia rave faaoti i ta ratou ohipa e ta ratou mau hopoi’a i roto i te utuafare, i te fare e i te Ekalesia.

I roto i te Ekalesia, e nehenehe te feia faatere o te Autahu’araa a Aarona e o te Feia Apî Tamahine e tauturu i te feia apî e tavini ra i roto i te peresideniraa pupu autahu’araa e i roto i te peresideniraa piha tamahine, ia maramarama i ta ratou mau ohipa mo’a e ia faarahi i to ratou piiraa no te faaamu e no te haapuai i te tahi atu mau melo paatoa o te pupu autahu’araa e o te piha.

Ei feia faatere paari, na tatou e faaineine i te feia apî ia arata’i i te mau putuputuraa autahu’araa e te mau putuputuraa piha tamahine e te mau faaoaoaraa. E putuputu tatou e te feia apî i roto i te mau apooraa peresideniraa a faaoti ai ratou i te mau rave’a no te utuutu i te feia e fifi ra, no te faaô i te feia apî atoa i roto i te mau haapiiraa o te Sabati, e no te faanaho i te mau faaoaoaraa, te mau ohipa totauturu, te mau puhaparaa e te mau amuiraa feia apî.

E faaitoito tatou i te mau peresideniraa feia apî ia tauturu i te mau melo atoa o te pupu autahu’araa e o te mau piha tamahine ia amui i roto i te mau tuhaa atoa o te ohipa faaoraraa, mai te ohipa misionare a te mau melo, te tape’araa i te feia faafariu, te faaitoitoraa i te mau melo paruparu, te ohipa hiero e te aamu utuafare, e te haapiiraa i te evanelia.5 E tauturu te mau peresideniraa feia apî i te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine atoa ia haapii mai i te oaoa e i te haamaitairaa no te taviniraa na roto i te i’oa o te Faaora e no te faaamuraa i Ta’na mamoe.

Te ohipa a te feia faatere, e ere ïa no ni’a i te mau parau opere hoho’a Pinterest e aore râ ia vauvau atu i te tahi tuatapaparaa rahi i mua i te taata. Te ohipa a te feia faatere o te tautururaa ïa i te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine ia haapii e ia faaohipa i te mau parau tumu o te tauturu ia ratou ia arata’i ia au i ta te Faaora faanahoraa. Teie i muri nei e maha o te reira mau parau tumu.6

Faaineine i te Pae Varua

Hōho’a
Family members sitting in the living room or family room of their home. They are reading the Church magazines.

A tauturu i te feia apî ia maramarama i te puai o to ratou iho faaineineraa pae varua. A haapii ia ratou ia faaohipa i te faaroo i roto i te mau fafauraa ta ratou e rave nei i roto i te oro’a o te oro’a mo’a. Na to ratou hinaaro ia rave i te i’oa o Iesu Mesia i ni’a iho ia ratou, ia haamana’o noa Ia’na, e ia haapa’o maitai i Ta’na mau faaueraa, e faati’a ia ratou ia farii tamau noa i te faahoaraa a te Varua Maitai. Eita ratou e vai otahi noa i roto i ta ratou taviniraa i te taime e ti’a ai ia ratou ia farii, ia ite, e ia ohipa i ni’a i te mau muhumuhuraa a te Varua Maitai.

E faaineine ratou i te pae varua na roto i te imiraa i te arata’iraa na roto i te pure tuutuu ore e na roto i te imiraa i te mau papa’iraa mo’a ia itehia te mau pahonoraa. E tutava ratou i te haapa’o i te mau faaueraa, ei reira ho’i te Varua Maitai e paraparau mai ai ia ratou i roto i to ratou aau e te mana’o ia ti’a ia ratou ia ite e, o vai te hinaaro ra i ta ratou tauturu, e e aha te ti’a ia ratou ia rave. E ite ratou i te here mau o te Mesia no te melo tata’itahi o te piha tamahine e te pupu autahu’araa.

Na te faaineineraa pae varua e horo’a i te feia apî i te ti’aturiraa e, e mau taata haapa’o faufaa ratou na te Fatu, e te rave nei ïa ratou i te ohipa na te Fatu (a hi’o PH&PF 64:29).

Amui i roto i te mau apooraa

A haapii i te feia apî i te faanahoraa tumu e i te mana heheu o te mau apooraa a amui ai ratou i roto i teie faanahoraa ohipa hanahana na roto i te reira te Ekalesia a te Fatu e faaterehia nei e te mau taata e te mau utuafare e haamaitaihia nei.7 Ua riro te tomite episekoporaa a te feia apî e te mau rururaa a te peresideniraa pupu autahu’araa e te peresideniraa piha tamahine, ei mau apooraa i reira ho’i te feia apî e haapii ai i ta ratou mau ohipa, e e farii ai i te mau hopoi’a no te utuutu ia vetahi ê.

Te mau melo o te mau apooraa :

  • E mea tahoê ratou i raro a’e i te arata’iraa a te feia faatere o te autahu’araa, tei mau i te mau taviri o te autahu’araa.

  • E faaite ratou i to ratou mau feruriraa e to ratou mau mana’o na roto i te varua parau ti’a, te mo’a, te faaroo, te viretu, te faaoroma’i, te aroha e te marû autaea’e.

  • E rave amui ratou i te ohipa, mai te au i te arata’iraa a te Varua Maitai, no te faanaho i te ohipa ta ratou e rave no te tauturu i te feia nava’i ore.

Utuutu ia vetahi ê

E arata’i te feia apî ia au i te faanahoraa a te Faaora i te taime a utuutu ai ratou ma te here e te marû. Ua haapii mai o Iosepha Semita e : « Aita’tu e ohipa hau atu i ferurihia no te arata’iraa i te feia ia faaru’e i te hara oia ia ia rave mai ia ratou ma te rima, e ia haapa’o ia ratou ma te aroha. Ia faaite ana’e mai te mau taata ia’u i te [te tahi ma vahi iti maitai e te here], auê ïa mana to te reira i ni’a i to’u nei feruriraa ».8

Ua haapii mai te Faaora i te faufaa tao’a rahi o te mau varua atoa (a hi’o PH&PF 18:10–15). A tauturu i to tatou feia apî ia haro’aro’a i te parau mau hanahana e, ua horo’a o Iesu Mesia i To’na ora e ua iriti i te e’a ia ti’a i te mau taata atoa ia haere mai Ia’na ra. Ei tapa’o haamauruuru no te ohipa Ta’na i rave, e haere te mau tavini mau o te Fatu a utuutu ai ma te maitai here i te feia apî tamaroa atoa, e i te feia apî tamahine atoa, no ratou Oia i faatusia ai i te mau mea atoa ra.

Haapii i te evanelia a Iesu Mesia

A tauturu i te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine ia ite i te mau taime e ti’a no te haapii i te evanelia e no te haro’aro’a e, ta ratou haapiiraa faufaa roa a’e o to ratou ïa hi’oraa. Ia ora te feia apî mai te au i te mau parau a te mau peropheta, e ia haapa’o ho’i i te mau parau tumu i roto i te No te puai o te Feia Apî te arata’i ra ïa ratou ia au i te faanahoraa a te Faaora. Na roto i ta ratou mau parau e te mau ohipa ti’a, te faaite nei ratou i te auraa o te riroraa ei pipi mau na Iesu Mesia. E ti’a ratou ei mau ite No’na ma te haavarevare ore. Ei reira ia faaite ana’e ratou i to ratou iteraa papû, ia tauturu ana’e i te haapiiraa i te hoê haapiiraa no te haapiiraa Sabati, e aore râ, ia faaite ana’e ratou i te hoê parau mau o te evanelia i to ratou mau hoa, e î ratou i te Varua, e e î ta ratou mau parau i te mana faafariu.

Arata’i ia au i te faanahoraa a te Faaora

E haamaitairaa mo’a te arata’iraa ia au i te faanahoraa a te Faaora, o te titau i te feia apî ia horo’a i to ratou maitai hope no te tavini i te Fatu i te fare, i roto i te Ekalesia, e i rotopu i te huiraatira. Te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine e arata’i ia au i te faanahoraa a te Faaora, e riro mai ïa ei poro’i no te evanelia a te Mesia, ei pahonoraa i te pure a te hoê taata, ei mau melahi utuutu i te feia nava’i ore, e ei maramarama o te Mesia no to te ao nei.

Te mau nota

  1. David A. Bednar, « Youth and Family History », lds.org/youth/family-history/leaders.

  2. Rata no ô mai i te mootua tamaroa o Carol F. McConkie, 13 no mati 2015.

  3. Buka arata’i 2 : Faatereraa i te Ekalesia (2010), 3.1.

  4. Robert D. Hales, « Ta tatou hopoi’a i te Atua : Te misioni a te mau metua e te feia faatere no te u’i apî », Liahona, me 2010, 95.

  5. A hi’o Buka arata’i 2, 5.

  6. A hi’o Buka arata’i 2, 3,2.

  7. A hi’o Buka arata’i 2, 4,1.

  8. Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 450, 512.