Ce fac cel mai bine femeile sfinte din zilele din urmă: stau neclintite şi statornice

Julie B. Beck

Preşedinta generală a Societăţii de Alinare

Trebuie să rămânem neclintite şi statornice în credinţă, neclintite şi statornice în familie şi neclintite şi statornice în asigurarea alinării.

Imagine

Dragele mele surori, abordez această extrem de importantă responsabilitate cu o rugăciune în inima mea. Am o mărturie despre adevărata Evanghelie restaurată a lui Isus Hristos. Salvatorul este conducătorul şi exemplul nostru, stânca noastră, tăria noastră şi Mijlocitorul nostru. Orice rol joc pentru a-L ajuta pe El şi pe profetul rânduit de El constituie o binecuvântare în viaţa mea. Am avut întotdeauna o mare dragoste şi un mare respect pentru surorile din această societate şi cred că femeile din cadrul acestei Biserici sunt cele mai alese, cele mai capabile femei din lume. Vă rog să recunoaşteţi dragostea mea pentru dumneavoastră – minunate femei ale acestei Biserici.

Preşedintele Gordon B. Hinckley a spus într-o adunare internaţională de instruire a conducătorilor: „Sunt convins că nu există nicio altă organizaţie în lume asemănătoare Societăţii de Alinare din cadrul acestei Biserici. Este o organizaţie formată din mai mult de cinci milioane de femei de pe tot pământul. Dacă ele vor fi unite şi vor vorbi într-un singur glas, puterea lor va fi nemăsurabilă… Este foarte important ca femeile din Biserică să rămână neclintite şi statornice faţă de ceea ce este corect şi potrivit conform planului Domnului“.¹

Am reflectat şi am studiat această inspirată răspundere şi am căutat răspunsuri cu privire la felul în care femeile din această Biserică pot îndeplini chemarea şi promisiunea preşedintelui Hinckley. Cum pot ele să vorbească într-un singur glas şi să rămână neclintite şi statornice faţă de acele lucruri care sunt corecte şi potrivite? În cadrul planului Domnului, sunt anumite lucruri pe care femeile sfinte din zilele din urmă trebuie să le facă deoarece ele sunt fiice ale lui Dumnezeu, alese să vină pe pământ într-o perioadă care a fost numită „o perioadă foarte grea în istoria lumii“.²

Pentru a face partea noastră ca femei în cadrul planului Domnului, trebuie să rămânem neclintite şi statornice în credinţă, neclintite şi statornice în familie şi neclintite şi statornice în asigurarea alinării. Trebuie să excelăm în aceste trei domenii importante care ne pun deoparte ca ucenici ai Domnului. Prin intermediul Societăţii de Alinare noi exercităm calitatea noastră de ucenice ale lui Hristos. Învăţăm ceea ce doreşte El să învăţăm, facem ceea ce doreşte El să facem şi devenim ceea ce doreşte El să devenim. Când ne adunăm concentrându-ne asupra acestor lucruri, munca Societăţii de Alinare este importantă, oricare ar fi condiţia dumneavoastră – fie că aveţi 18 ani sau 88, sunteţi necăsătorită sau căsătorită, fie că aveţi sau nu copii sau trăiţi în Bountiful, Utah sau Bangalore, India.

Să rămânem neclintite şi statornice în credinţă

În primul rând, femeile sfinte din zilele din urmă trebuie să fie neclintite şi statornice în credinţă. Ele pot şi trebuie să exceleze prin modul de a trăi şi de a împărtăşi mărturiile lor despre Domnul Isus Hristos şi despre Evanghelia Sa restaurată. Realizăm acest lucru atunci când:

facem şi respectăm legămintele cu El;
suntem demne şi preaslăvim în templele Sale;
studiem doctrina Sa în scripturi şi în cuvintele profeţilor;
ne pregătim pentru Duhul Sfânt, îl recunoaştem şi îl urmăm;
împărtăşim şi apărăm doctrina Sa;
ne rugăm sincer, personal sau în familie;
ţinem seri în familie;
trăim conform principiilor încrederii în sine şi ale unei vieţii prevăzătoare.

Acestea sunt lucruri esenţiale care trebuie făcute înaintea lucrurilor neesenţiale. Ele sunt nişte practici simple şi indispensabile care par aproape obişnuite când vorbim despre ele. Totuşi, ele sunt indicii ale condiţiei de ucenic ce au fost, întotdeauna, fundamentale pentru Societatea de Alinare. Nimeni nu poate face aceste lucruri pentru noi – ele sunt practici şi obiceiuri personale care ne pun deoparte neclintite şi statornice pentru ceea ce este corect.

Lumea şi Biserica ar fi diferite dacă fiecare soră din zilele din urmă ar excela în facerea, reînnoirea şi respectarea legămintelor; dacă fiecare soră s-ar pregăti să aibă recomandarea pentru templu şi ar sluji mai des în temple; dacă fiecare soră ar studia scripturile şi doctrina lui Hristos şi le-ar cunoaşte atât de bine încât să poată preda şi apăra acele doctrine oricând şi oriunde. Gândiţi-vă la puterea noastră unită dacă fiecare soră s-ar ruga sincer în fiecare dimineaţă şi seară sau, chiar mai bine, dacă s-ar ruga fără întrerupere, aşa cum ne-a poruncit Domnul. Dacă fiecare familie ar avea zilnic rugăciunea în familie şi ar ţine o seara în familie o dată pe săptămână, am fi mai puternice. Dacă fiecare soră ar avea mai multă încredere în sine pentru a împărtăşi liber din cunoştinţele, talentele şi resursele ei şi dacă la fiecare soră s-ar reflecta calitatea ei de ucenică prin ceea ce spune şi ceea ce poartă, am fi statornice în ceea ce este corect.

Să rămânem neclintite şi statornice în familie

În al doilea rând, femeile sfinte din zilele din urmă trebuie să fie neclintite şi statornice în familie. Ele pot şi trebuie să creeze şi să aibă grijă de familii mai bine decât oricine altcineva. Noi, ca ucenice ale lui Hristos, putem şi trebuie să fim cele mai bune în lume în susţinerea, hrănirea şi protejarea familiilor. Facem acest lucru atunci când:

înţelegem şi apărăm rolurile divine ale femeilor;
apreciem binecuvântările preoţiei;
formăm familii eterne;
menţinem căsnicii puternice;
dăm naştere la copii şi îi creştem;
exprimăm dragostea şi grija faţă de membrii familiei;
acceptăm responsabilitatea de a pregăti în dreptate o generaţie care se ridică;
cunoaştem, aplicăm şi apărăm doctrina familiei;
cercetăm istoria familiei şi realizăm rânduielile din templu pentru membrii familiei extinse.

Ca ucenică a lui Isus Hristos, fiecărei femei în această Biserică îi este dată responsabilitatea de susţinere, hrănire şi protejare a familiilor. Femeile au o responsabilitate distinctă care le-a fost dată dinainte de întemeierea lumii. Şi, ca femeie sfântă din zilele din urmă care respectă legămintele, dumneavoastră ştiţi că ridicarea glasului dumneavoastră în apărarea doctrinei familiei este hotărâtoare pentru întărirea familiei³ în toată lumea.

Cunoaşterea şi apărarea rolurilor divine ale femeilor este foarte importantă într-o lume în care femeile sunt expuse permanent la mesaje false despre identitatea lor. Persoane populare care apar în mass-media, la radio şi televiziune, se consideră singure drept autorităţi şi purtătoare de cuvânt ale femeilor. Deşi aceste mesaje mass-media pot conţine elemente de adevăr, majoritatea predică o Evanghelie a împlinirii personale şi a propriei slăviri, deseori îndrumând greşit femeile cu privire la adevărata lor identitate şi demnitate. Aceste voci oferă o fericire falsă şi, drept rezultat, multe femei sunt nefericite, singure şi confuze.

Singurul loc unde femeile sfinte din zilele din urmă vor învăţa adevărul complet şi întreg despre rolul lor indispensabil în planul fericirii este în această Biserică şi doctrina ei. Noi ştim că în marele conflict premuritor am fost alături de Salvatorul nostru Isus Hristos pentru a păstra potenţialul nostru de a aparţine familiilor eterne. Noi ştim că suntem fiice ale lui Dumnezeu şi ştim ce trebuie să facem. Femeile găsesc adevărata fericire când înţeleg şi se bucură de rolul lor unic din cadrul planului salvării. Lucrurile pe care femeile pot şi trebuie să le facă cel mai bine sunt apărate şi predate aici, fără improvizaţii. Noi credem în formarea familiilor eterne. Aceasta înseamnă că noi credem în căsătorie. Noi ştim că porunca de a ne înmulţi şi de a umple pământul este încă valabilă. Aceasta înseamnă că noi credem în necesitatea de a avea copii. Avem credinţa că prin ajutorul Domnului putem reuşi în creşterea şi educarea copiilor. Acestea sunt responsabilităţi vitale în planul fericirii şi atunci când femeile îmbrăţişează acele roluri din toata inima lor, ele sunt fericite! Cunoaşterea şi apărarea adevărului despre familie este privilegiul fiecărei surori din această Biserică.

Deoarece familiile sunt eterne nu ne putem permite să ne autoliniştim şi să lăsăm la voia întâmplării aceste relaţii. Aceasta a fost o parte din moştenirea Societăţii de Alinare de la început. În trecut, mare parte a măreţei munci din cadrul acestei societăţi a fost concentrată pe ajutorarea femeilor sfinte din zilele din urmă să-şi întărească familiile, accentul fiind pus pe îmbunătăţirea îndemânărilor noastre de îngrijire – îndemânări gospodăreşti, părinteşti şi casnice. Familiile necesită muncă, dar ele sunt munca noastră măreaţă – şi nouă nu ne este teamă de muncă. Acest lucru noi îl facem cel mai bine; nimeni nu creează şi nu îngrijeşte mai bine familiile decât surorile din această Societate de Alinare. Noi le susţinem, le hrănim şi le protejăm.

Să rămânem neclintite şi statornice în asigurarea alinării

În al treilea rând, femeile sfinte din zilele din urmă trebuie să fie neclintite şi statornice în asigurarea alinării. Noi suntem o Societate de Alinare şi trebuie să fim cele mai bune femei din lume în ceea ce priveşte asigurarea alinării. Acesta a fost domeniul nostru de activitate de la început. Cuvântul alinare înseamnă „a uşura, a linişti“. Înseamnă „să aduci cuiva o uşurare“. Noţiunea este „de a uşura (pe cineva) de o greutate“.⁴ Slujirea noastră şi alinarea pe care o oferim sunt un semn care arată că suntem ucenice ale Domnului şi că suntem membre ale adevăratei Sale Biserici restaurate. Este un privilegiu să facem parte din această organizaţie internaţională de femei, al cărei nume descrie ceea ce intenţionăm să facem: să asigurăm alinare.

Joseph Smith a spus că femeile din această Biserică au fost organizate pentru a asigura „alinarea săracilor, nevoiaşilor, văduvelor şi orfanilor şi pentru exercitarea tuturor scopurilor de binefacere“⁵şi, „nu numai pentru a-i alina pe săraci, ci şi pentru a salva suflete“.⁶ Acest efort de alinare a fost mai departe definit de vârstnicul John A. Widtsoe ca „alinarea sărăciei, alinarea bolii, alinarea îndoielii, alinarea ignoranţei – alinarea a tot ceea ce împiedică bucuria şi progresul femeii“.⁷

Cu toate că eforturile de alinare din trecut au fost importante, cea mai mare şi mai importantă muncă pentru femeile din această Biserică stă încă în faţa lor. Pământul trebuie să se pregătească să-L primească pe Domnul Isus Hristos şi noi trebuie să ajutăm la această pregătire în mijlocul războaielor, tulburărilor, în mijlocul calamităţilor naturale şi al creşterii răului. Nu a mai fost o perioadă în istoria lumii în care să fi fost mai necesar un efort de alinare care să folosească toate resursele disponibile. Pentru că suntem ucenice ale lui Isus Hristos şi am făcut legământ cu El, suntem deja angajate prin legământ să participăm la acest efort de alinare.

Fiecare dintre dumneavoastră este unică şi preţioasă. Fiecare dintre dumneavoastră aveţi propriile greutăţi şi probleme, care vă dau binecuvântarea de a vă întoarce spre Domnul pentru ajutor. Noi avem, de asemenea, ocazia de a lua parte la lucrarea Domnului prin asigurarea alinării pentru ceilalţi, ceea ce reprezintă soluţia cea mai importantă şi mai rapidă pentru singurătate şi lipsa de speranţă şi o cale sigură de a obţine tovărăşia Spiritului. Tot ceea ce este necesar să facem pentru a începe să oferim alinare este să îngenunchem şi să întrebăm: „Cine are nevoie de ajutorul meu?“ În acest efort de alinare este nevoie de fiecare soră - căsătorită sau necăsătorită, tânără sau mai în vârstă - iar asigurarea alinării este ceea ce noi trebuie să facem mai bine decât oricine altcineva.

Să fim conducătoare neclintite şi statornice

Acum, câteva gânduri pentru dumneavoastră, minunate preşedinţii ale Societăţii de Alinare, care slujiţi cu atâta credinţă. Dumneavoastră aveţi o impresionantă responsabilitate şi deţineţi o încredere sacră în timp ce înfăptuiţi lucrarea Societăţii de Alinare. Dumneavoastră vă revine obligaţia de a le ajuta pe femeile sfinte din zilele din urmă să exceleze în credinţă, în familie şi în asigurarea alinării. Dumneavoastră veţi ajuta Evanghelia să devină un mare interes şi o putere de neînfrânt pentru femeile din Biserică. Dumneavoastră veţi ajuta femeile să-şi perfecţioneze îndemânările gospodăreşti, părinteşti şi casnice, astfel încât să poată trăi pe deplin conform principiilor Evangheliei în căminele lor.

Fiecare conducătoare din Societatea de Alinare, chemată şi pusă deoparte, are dreptul şi autoritatea să fie îndrumată în îndeplinirea sarcinii sale inspirate, astfel încât să vină în întâmpinarea nevoilor celor pe care le slujeşte.⁸ Veţi primi ajutorul Spiritului Sfânt atunci când vă veţi concentra asupra problemelor esenţiale şi vi se va da curajul să renunţaţi la lucrurile care nu sunt importante.

Fiecare conducătoare ştie că familiile sunt greu lovite de furtunile din această lume, furtuni cum ar fi vicii, datorii, necredinţă şi nesupunere. Salvatorul a văzut timpul nostru ca fiind „începutul durerilor“⁹ când mulţi vor fi înşelaţi. El a vorbit despre războaie şi veşti de războaie, foamete, cutremure şi molime. Aceste lucruri descriu lumea în care trăim azi şi este important ca femeile acestei Biserici să ţină seama de responsabilitatea lor de a fi pregătite în toate domeniile.

În calitatea de conducătoare a Societăţii de Alinare, dumneavoastră puteţi ajuta fiecare soră în fiecare cămin, în fiecare episcopie şi în fiecare ramură să devină independentă. Femeile din Biserică trebuie să pună deoparte bani, alimente şi să aibă îndemânări care să le permită să se întreţină şi să-şi ajute familiile în timpuri grele. Biserica v-a asigurat ajutoare importante, cum ar fi broşuri pentru dobândirea independenţei şi a încrederii în sine pentru a începe. Aceasta face parte din munca dumneavoastră.

Dumneavoastră aveţi privilegiul de a vă sfătui în unitate cu conducătorii preoţiei pentru a planifica o apărare şi un refugiu împotriva acestor furtuni şi să adaptaţi un efort de alinare pentru nevoile specifice ale oamenilor dumneavoastră. Prietenia şi sociabilitatea care fac viaţa atât de dulce vor fi un rezultat al eforturilor noastre. Concentrarea pe alinare va clădi întotdeauna sociabilitate, în timp ce concentrarea pe sociabilitate poate să nu aducă totdeauna alinare.

Când ne adunăm pentru orice scop sub steagul Societăţii de Alinare, trebuie să ne petrecem timpul preţios şi să cheltuim fondurile consacrate cu intenţia de a le ajuta pe surorile noastre să facă ceea ce trebuie să facem cel mai bine. În adunările Societăţii de Alinare din zilele de duminică, deschiderile trebuie să fie scurte şi să invităm Spiritul să fie cu noi. Avem nevoie de fiecare minut posibil pentru a studia împreună astfel încât să putem fi cele mai bune în responsabilităţile noastre. Toate conferinţele, activităţile, adunările şi întâlnirile Societăţii de Alinare trebuie să se concentreze pe ajutorarea surorilor de a face ceea ce trebuie să facă cel mai bine. Rugămintea care ne-a fost adresată de preşedintele Hinckley este următoarea:

„Avem o provocare mai mare decât ne imaginăm…

‘Faceţi cât puteţi de bine.’ Dar vreau să subliniez, să fie într-adevăr cel mai bine… Noi suntem capabili să facem mult mai bine…

Trebuie să îngenunchem şi să Îl rugăm pe Domnul să ne dea ajutor şi tărie şi îndrumare. Apoi trebuie să ne ridicăm şi să mergem mai departe“.¹⁰

Dragele mele surori, profetul nostru, pe care îl susţin din toată inima, a spus că există o cale mai bună decât calea lumii. El a chemat femeile acestei Biserici să fie unite în neprihănire. El a spus că dacă suntem unite şi vorbim într-un singur glas, puterea noastră va fi nemăsurabilă. Mi-am exprimat faţă de el încrederea că femeile acestei Biserici vor sta neclintite şi statornice în credinţa faţă de Isus Hristos şi faţă de Evanghelia Sa restaurată; neclintite şi statornice în susţinerea, hrănirea şi protejarea familiilor şi neclintite şi statornice în asigurarea alinării. Domnul să ne binecuvânteze în timp ce realizăm cea mai importantă muncă a femeilor, este rugăciunea mea în numele lui Isus Hristos, amin.