Fa’arava’ira’a iāna iho
Tō’u papa : ’Ia hō’ē, ’ia tāvini ’āmui


« 9 : Tō’u papa : ’Ia hō’ē, ’ia tāvini ’āmui », Te ’itera’a i te pūai i roto i te Fatu : Te ’āteura’a pae manava (2020)

« 9 : Tō’u papa : ’Ia hō’ē, ’ia tāvini ’āmui », Te ’itera’a i te pūai i roto i te Fatu : Te ’āteura’a pae manava

Tō’u niu : ’Ia hō’ē, ’ia tāvini ’āmui—’Eiaha ’ia hau i te 20 minuti

Feruri :

Nāhea ho’i te ha’amo’era’a iā’u i roto i te tāvinira’a ia vetahi ’ē, i te fa’aora iā’u ?

Māta’ita’i :

« In the Lord’s Way [Nā roto i te rāve’a a te Fatu] », tē vai ra i ni’a ia https://churchofjesuschrist.org/study/video/self-reliance-videos. (’Aita e video ? ’A tai’o i te parau pāpa’i nō te video « In the Lord’s Way [Nā roto i te rāve’a a te Fatu] ».)

Nā roto i te rāve’a a te Fatu

Mai te mea e’ita e nehenehe e māta’ita’i i te video, ’a tai’o i teie parau pāpa’i nō te video.

Hōho’a
Henry B. Eyring

Peresideni Henry B. Eyring :

E ’ere te mau ture i niuhianiuhia i niuhianiuhia ai te Fa’anahora’a totauturu a te ’Ēkālesia i te mau ture nō te hō’ē noa taime ’e ’aore rā, nō te hō’ē noa iho vāhi. E mau ture rā nō te mau tau ato’a ’e te mau vāhi ato’a…

… E mea māramarama maita’i te huru e rave i te reira. Te feiā tei ha’aputu rahi a’e tē fa’aha’eha’a ia rātou nō te tauturu i te feiā tei hina’aro i te tauturu. ’O te feiā tei ’auhune tei tītauhia ia ha’atusia rātou i te tahi fāna’ora’a tō rātou, te taime, te ’aravihi ’e te mau faufa’a, nō te ha’amāmā i te māuiui o te feiā tei hina’aro i te tauturu. ’E e hōro’ahia te tauturu ’ia mara’a te mana o te feiā fāri’i ’ia aupuru ia rātou iho, ’e i muri iho e aupuru ato’a rātou ia vetahi ’ē. ’Ia ravehia te reira, ’oia ho’i te rāve’a a te Fatu, e nehenehe te hō’ē ’ohipa fa’ahiahia e tupu. E ha’amaita’ihia nā tino to’opiti te ta’ata hōro’a ’e te ta’ata fāri’i rā.

(Fa’aauhia i te tahi a’ora’a i hōro’ahia e te peresideni Eyring i te ha’amo’ara’a o te pū Sugarhouse Utah Welfare Services Center, Tiunu 2011, ChurchofJesusChrist.org)

Peresideni Dieter F. Uchtdorf :

Te mau taea’e ’e te mau tuahine, e fafaura’a ’e e hōpoi’a nā tātou tāta’itahi te ha’apa’ora’a i te mau hina’aro o vetahi ’ē ’e ’ia tāvini mai tā te Fa’aora i rave—nō te toro atu i te rima, nō te ha’amaita’i, ’e nō te fa’ateitei i te feiā nā pīha’i iho ia tātou.

E mea pinepine, e’ita te pāhonora’a i tā tātou pure e tae mai ’a pure tūturi ai tātou, i te taime rā ’a ti’a ai tātou, ma te tāvini i te Fatu ’e te tāvinira’a i te feiā nā pīha’i iho ia tātou. Nā te mau ’ohipa tāvini-hua-ra’a ’e te ha’amo’ara’a e ha’amaita’i i tō tātou mau vārua, e ’īriti ’ē atu i te mau poa i tō tātou mau mata vārua, ’e e ’īriti i te mau ha’amāramarama o te ra’i. Nā roto i te pāhonora’a i te pure a vetahi ’ē, e mea pinepine tātou i te fari’i te pāhonora’a i tā tātou iho pure.

(« Tia’ira’a i ni’a i te purūmu nō Damaseko », Liahona, Mē 2011, 76)

Tāu’aparau :

Nāhea te tāvinira’a ia vetahi ’ē e ’īriti ai i te mau ha’amāramarama o te ra’i i roto i tō ’oe orara’a ?

Tai’o :

Te mana’o nei vetahi pae ē e mea tano ato’a nō rātou tā verā mā i fāna’o a’ena, e nehenehe ra te reira e fa’atupu i te mana’o ’ino’ino. Tē vai ato’a ra e mana’o nei ē, e mana tō rātou i ni’a i te mau mea e ’ere nā rātou i ha’a i te ’āpī. Tē ha’amatapō nei teie nā herepata to’opiti i te ta’ata i mua i te parau tumu mau : nā te Atua te mau mea ato’a. E nehenehe te mana’o ’ino’ino ’e te ti’ara’a mana ’ia upo’oti’a nā roto i te rōtahira’a i ni’a i tō vetahi ’ē mau hina’aro.

Tai’o :

Te mau ’īrava pāpa’ira’a mo’a i muri nei ’e te fa’ahitira’a a te peresideni Hinckley :

« ’A tāvini ai ’outou i tō ’outou mau ta’ata tupu, tē tāvini ra ïa ’outou i tō ’outou Atua » (Mosia 2:17).

« ’E i teienei, nō teie mau mea […] nō te fāri’ira’a i te ha’amatarara’a i tā ’outou ra mau hara i terā mahana ’e i terā mahana […] tē hina’aro nei au ’ia ’ōpere atu ’outou i tā ’outou tao’a nā te mau ta’ata veve, ’o te ta’ata ato’a i tei au i tāna ra faufa’a, i te fa’a’amura’a i tei po’ia, ’e te fa’a’ahura’a i tei taha’a noa ra, ’e i te utuutura’a i tei ma’ihia, ’e te ha’amāmāra’a i tā rātou hōpoi’a i te pae vārua ’e i te pae tino ho’i, mai te au i tō rātou ra hina’aro » (Mosia 4:26).

« ’Ia hō’ē ana’e ’outou, ’aita e ’ōti’a nō tō ’outou pūai. E nehenehe tā ’outou e rave i te mau mea ato’a tā ’outou e hina’aro e rave » (Gordon B. Hinckley, « Your Greatest Challenge, Mother », Ensign, Novema 2000, 97).

Tai’o :

Te mau fa’ahitira’a i muri nei a te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia :

« Te tumu nō te fa’arava’ira’a iāna iho i te pae tino ’e te pae vārua, ’o te ti’ara’a Ïa i te hō’ē vāhi e nehenehe ai tātou e tauturu i te feiā i roto i te ’ati » (Robert D. Hales, « Te ha’amana’ora’a ē ’o vai mau ra tātou : Te ’ōro’a, te hiero ’e te fa’atusiara’a nā roto i te tāvinira’a », Liahona, Mē 2012, 36).

« ’Ia ’ohipa ’āmui tātou ’e ’ia fa’aau tātou i tā tātou ’ohipa […] e nehenehe tātou e rave i te mau mea ato’a. ’Ia nā reira ana’e tātou, e fa’a’ore ïa tātou i te paruparu o te hō’ē ta’ata e ti’a ’ōtahi ra ma te mono i te reira i te pūai o te mau ta’ata e rave rahi e tāvini ’āmui nei » (Thomas S. Monson, « Church Leaders Speak Out on Gospel Values », Ensign, Mē 1999, 118).

Fafau ia ’oe :

E rave au i te ’ōpuara’a tā’u i ha’amau nō te tāvini i te hō’ē ta’ata.